Ultima ora
Publicat: duminică, 01 decembrie 2013

1 Decembrie, Ziua Națională, în București și în țară VIDEO

Peste 2.000 de militari din MApN, Ministerul de Interne I, Serviciile speciale, dar şi aproape 150 de militari din Franţa, Polonia, Turcia şi SUA au defilat duminică la parada militară organizată cu ocazia Zilei Naţionale pe sub Arcul de Triumf. La paradă au luat parte 200 de vehicule armate și un detașament de cavalerie, iar 35 de aeronave au survolat piaţa. Parada de Ziua Naţională organizată la Bucureşti a început cu salutul Drapelului de Luptă şi trecerea în revistă a Gărzii de Onoare, după care Corul Academic „Divina Armonie”, acompaniat de muzicile militare reunite ale Orchestrei Reprezentative a Ministerului Apărării Naţionale şi ale Muzicii Militare a Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazul”, a fost interpretat Imnul Naţional al României şi, în semn de salut, au fost executate 21 de salve de tun de către bateria de artilerie a Regimentului 30 Gardă. La parada militară, condusă de generalul de brigadă Tomiţă-Cătălin Tomescu, au participat detaşamente ale Batalionului 2 Infanterie “Călugăreni”, Batalionului 495 Infanterie “Căpitan Ştefan Şoverth”, din Brigada 1 Mecanizată “Argedava”, militari paraşutişti din cadrul Batalionului 630 Paraşutişti “Smaranda Brăescu”, din Batalionul 17 Vânători de Munte “Dragoş Vodă” din Brigada 61 Vânători de Munte “General Virgil Bădulescu” şi un detaşament al Brigăzii de Informaţii Militare “Mareşal Alexandru Averescu”. Forţele pentru operaţiuni speciale au fost reprezentate la defilare de militari ai Brigăzii 6 Operaţii Speciale “Mihai Viteazul” şi un detaşament de poliţie militară, din cadrul Batalionului 265 Poliţie Militară, iar detaşamentul Forţelor Aeriene Române de militari ai Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer “General Nicolae Dăscălescu”, urmat, în pas de defilare de două detaşamente ale Forţelor Navale Române. Au luat parte, de asemenea, detaşamente ale instituţiilor de învăţământ militar – Academia Tehnică Militară, Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” din Sibiu, Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre “Basarab I”, Academia Forţelor Aeriene “Henri Coandă”, Academia Navală “Mircea cel Bătrân” şi Colegiul Militar Liceal “Dimitrie Cantemir” din Breaza. Din partea Ministerului Afacerilor Interne au participat reprezentanţi ai Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei, ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, echipaje de servanţi pompieri şi echipaje SMURD, echipaje de salvatori de la înălţime, de intervenţie pirotehnică şi intervenţie la urgenţe chimice și detaşamentul de studenţi ai Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”. Un detaşament al Brigăzii Antiteroriste din cadrul SRI a luat și el parte la paradă. În premieră, la parada organizată de Ziua Naţională a României au participat militari ai armatelor Franţei, Poloniei, Turciei şi ai Statelor Unite ale Americii. Din Franţa, a defilat un detaşament aflat sub comanda locotenentului-colonel Raphael Bernard, format din militari ai Regimentului 1 Artilerie din cadrul Brigăzii 7 Blindate, dislocat în regiunea Belfort. Dotat cu tehnică modernă, de genul radarului de contrabaterie COBRA şi lansatorului unitar de rachete, regimentul participă în prezent la misiunea ONU din Liban şi are militari dislocaţi în Mali, în lupta împotriva terorismului. De asemenea, regimentul are unităţi înzestrate cu tunuri de 155 de mm dislocate în Djibouti, în cadrul dispozitivului francez din Africa. Forţele armate poloneze au fost reprezentate de un detaşament din Batalionul gărzii de onoare, o unitate specială din Varşovia, destinată acordării asistenţei de specialitate pe timpul desfăşurării ceremoniilor militare pe teritoriul naţional şi, de asemenea, pe timpul executării de misiuni, în conformitate cu protocolul diplomatic. Militarii Batalionului gărzii de onoare poartă uniforma de gală a forţelor terestre poloneze şi tradiţionala caschetă Rogatywka. Comandantul detaşamentului este locotenentul Wlodzimierz Grochowiec. Detaşamentul forţelor armate turce comandat de căpitanului de infanterie Ersin Durur a fost reprezentat de militarii Brigăzii 66 Infanterie Mecanizată “Forţa păcii”. Fondată în anul 1880, brigada a participat la luptele din Yemen, Caucaz, Balcani, Gelibolu, precum şi în lupta de eliberare a Turciei. Având sediul la Istanbul, unitatea este prima brigadă mecanizată creată în Turcia.
Brigada a primit drapelul de luptă la 01 octombrie 1993. Din anul 2005, Brigada Forţa păcii este parte a forţelor de reacţie rapidă ale NATO. De asemenea, la paradă au participat reprezentanţii Corpului de Infanterie Marină al Statelor Unite ale Americii, comandaţi de locotenentul James Moroney. Locotenentul James Moroney şi plutonul acestuia fac parte din Batalionul 2 Cercetare şi Infanterie Uşoară cu sediul în Camp Lejeune, Carolina de Nord. Batalionul 2 Cercetare şi Infanterie Uşoară a executat operaţii de luptă în Panama, în 1989, şi în primul război din Golf, în 1990. În cadrul războiului global împotriva terorismului, infanteriştii marini americani au participat la operaţia “Iraqi Freedom” din Irak şi la operaţia “Enduring Freedom” din Afganistan. În acest an, militarii americani au luat parte la exerciţiile multinaţionale care se desfăşoară în ţara noastră. Un moment spectaculos al evenimentului a fost ca întodeauna cel aerian: au survolat piața un elicopter IAR-330 M, şase elicoptere IAR – 330 Puma din dotarea Flotilei 90 Transport Aerian (Otopeni) şi trei elicoptere IAR – 330 PUMA Naval, din dotarea Grupului de Elicoptere al Forţelor Navale, trei avioane IAK-52 din dotarea Şcolii de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene “Aurel Vlaicu” Boboc, o aeronavă de transport C-130 HERCULES şi trei aeronave de transport C-27J SPARTAN din dotarea Flotilei 90 Transport Aerian (Otopeni). Aceste formaţii vor fi urmate de trei aeronave IAR-99 ŞOIM din dotarea Flotilei 95 Aeriane Bacău şi trei aeronave IAR-99 din dotarea Şcolii de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene “Aurel Vlaicu”, Boboc și şase aeronave de luptă MIG-21 din dotarea Flotilei 86 Aeriene, Feteşti. De asemenea, la paradă a fost făcută prezentarea tehnicii militare: vehicule blindate pentru operaţii speciale URO VAMTAC, transportoare blindate de trupe PIRANHA, maşina de luptă a infanteriei 84 M – “Jderul”, autovehicul de luptă blindat, amfibiu, pe şenile, transportoare amfibii blindate B 33 Zimbru, urmate de tancurile TR 85 M 1 “Bizonul”, sistemul interoperabil de artilerie LAROM şi complexul antiaerian tractat “OERLIKON”. A fost prezent la paradă şi sistemul Ghepard de artilerie antiaeriană blindat, vehiculele de luptă tip HUMVEE, autoturismele de teren Chevrolet Tahoe, care pot fi echipate cu kituri de protecţie balistică, autospecialele blindate de intervenţie EOD şi, în premieră, autovehiculul Dacia Duster militar, echipat cu o platformă telecomandată de tragere AGIL762. Forţele Aeriene au trecut pe sub Arcul de Triumf cu sistemul de rachete sol-aer cu baza la sol – HAWK, iar Forţele Navale au fost reprezentate la parada tehnicii din acest an de două ambarcaţiuni tip RHIB şi o ambarcaţiune rapidă Fulgerul şi cu Instalaţii Mobile de Lansare a Rachetelor. Blocul de defilare al Comandamentului Logistic a prezentat autostaţiile radio blindate – URO VAMTAC şi autovehicule de teren blindate tip uşor PANHARD. Aviaţia Ministerului Afacerilor Interne participă şi cu un avion de transport medicalizat de tip Piper PA-42 Chayenne III. Blocul de paradă al tehnicii MAI a fost deschis de Poliţia Română, cu zece motociclete BMW, fiind prezentate, de asemenea, alte autovehicule din dotare: Mercedes Clasa A cu pachet AMG, autospeciala Jaguar, BMW – 330 – XD, Dacia Duster şi o autospecială Dacia Dokker. Parada a mai inclus defilarea unor efective ale Serviciului pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale, principala formaţiune de intervenţie a Poliţiei Române şi o parte grupului de elită al unităţilor speciale de intervenţie ale poliţiilor statelor membre ale Uniunii Europene – “ATLAS”. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră a participat cu ATV-uri, autospeciale Volkswagen Passat Variant, Dacia Duster, “Iveco Massif”, Mitsubishi L200, “Volkswagen Transporter Kombi”, autospeciale de supraveghere cu termoviziune şi “Landrover Discovery 4″ şi ambarcaţiunile ARVOR 215 şi Harpoon 550 Open. Inspectoratul General al Jandarmeriei a participat la parada de 1 Decembrie cu motociclete, urmate de Volswagen Passat Variant, autoturismele Dacia Duster, autovehiculele URO VAM TL-Peace Keeper, autospecialele Volkswagen Transporter şi autospecialele blindate pentru intervenţie SANDCAT şi AM7. IGSU a etalat motociclete de intervenţie SMURD şi Honda Deauville NTV 700, ambulanţe Citroen Jumper şi Volkswagen Crafter, autospecialele pentru descarcerare complexă, pentru cercetare şi primă evaluare, pentru stingerea incendiilor şi pentru intervenţie şi salvare de la înălţimi. Defilarea s-a încheiat cu evoluţia muzicilor militare reunite ale Orchestrei Reprezentative a Ministerului Apărării Naţionale şi Muzicii Militare a Regimentului 30 Gardă Mihai Viteazul şi onorul dat de acestea.

IAȘI:

 

La Arcul de Triumf, cu toate că înainte și după eveniment, fiecare are alt program, au fost  prezenți, printre alții,  Traian Băsescu, președintele Republicii, Crin Antonescu, președintele Senatului, al doilea om ca funcție în stat și Victor Ponta, primul ministru al Guvernului României. Relațiile tensionate dintre cei trei și experiențele publice de până acum fac ca prezența lor lângă Arcul de Triumf al regelui Ferdinand Întregitorul să fie urmărită cu interes sporit. Traian Băsescu a presărat în urma sa, cu ocazia Zilei Naționale, în același loc, atitudini de sfidare a celorlalți foști președinți ai Republicii și alte izbânzi ale unirii. Observatori ai vieții politice nu exclud ca și această zi națională să îmbogățească nedorit palmaresul faptului divers.

 

România, 95 de ani de existență

Ziua de 1 Decembrie este, pentru toţi românii, ziua Marii Uniri. Primul 1 Decembrie ca zi națională a fost marcat la Alba Iulia, la 1 decembrie 1990. De altfel, în fiecare an, atât la Alba Iulia, cât și în toate orașele mari din întreaga țară au loc manifestări și ceremonii prilejuite de aniversarea zilei de 1 Decembrie, evenimente care îi reunesc pe românii de pretutindeni. Anul acesta, cu ocazia aniversării a 95 de ani de la Marea Unire, vom avea “cea mai mare paradă militară de după Revoluţie”, a anunţat Mircea Duşa, ministrul Apărării Naţionale. În plus, 150 de înalţi oficiali militari din state membre ale NATO şi-au anunţat prezenţa la Bucureşti.

La începutul acestei luni, Guvernul a aprobat suplimentarea bugetului pentru finanţarea manifestărilor de 1 Decembrie 2013 cu 4,8 milioane de lei. Anul trecut, parada militară a fost una restrânsă, cheltuindu-se pentru acest eveniment aproximativ 850.000 de lei. Anul acesta, Guvernul a decis să aloce suplimentar de 5 ori mai mulţi bani.
Majorarea se explică prin prezenţa a 150 de înalţi oficiali militari din state membre ale NATO.

La defilare vor participa şi subunităţi ale trupelor aliate, inclusiv cele din SUA, ceea ce înseamnă că soldaţii americani vor trece pe sub Arcul de Triumf din Bucureşti. Aproximativ 30 de aeronave vor survola cerul duminică, 1 Decembrie, informează Ministerul Apărării Naţionale.

Scurt istoric
Ziua națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989 ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România.

În anul 1990, după revoluția anticomunistă din 1989, parlamentul dominat de FSN a refuzat propunerea venită din partea opoziției, de a adopta ziua de 22 decembrie drept sărbătoare națională a României. Pe fondul confruntărilor interetnice de la Târgu Mureș din martie 1990 și a mineriadei din 13-15 iunie 1990, Parlamentul României a adoptat la 31 iulie 1990 legea nr. 10 din 1990, prin care a fost abrogată Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 august ca sărbătoare națională și a proclamat în locul ei ziua de 1 decembrie drept sărbătoare națională.Legea 10 din 1990 nu precizează semnificația sau motivul alegerii zilei de 1 decembrie drept zi națională a României.

Legea adoptată în 1990 de Parlamentul dominat de FSN și promulgată de Ion Iliescu a avut în vedere pe de o parte combaterea simpatiilor legate de tradiția monarhică a României, cu sărbătoarea națională istorică pe 10 mai, dar și contracararea solicitării opoziției anticomuniste, de adoptare a zilei de 22 decembrie drept sărbătoare națională.

Alegerea zilei de 1 decembrie, deși neexplicit, a făcut trimitere la unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în 1918, respectiv la Proclamația de la Alba Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918. Alegerea acestei zile ca sărbătoare națională a României a fost văzută drept un afront adus minorității maghiare din România, pentru care ziua de 1 decembrie a însemnat o pierdere politică.

Prima zi națională de 1 decembrie, ale cărei festivități centrale s-au desfășurat în 1990 la Alba Iulia, a fost marcată de polarizare politică, discursul lui Corneliu Coposu, liderul de atunci al opoziției anticomuniste, fiind întrerupt în mai multe rânduri de huiduieli. Petre Roman, primul ministru de atunci, s-a arătat încântat de întreruperea repetată a discursului liderului opoziției, ceea ce l-a făcut pe președintele Iliescu să-i dea un semn cu mâna pentru ca să înceteze, gest filmat și difuzat pe larg de mass media.

Istoricul Neagu Djuvara a arătat într-un interviu acordat TVR în anul 2011 că alegerea zilei de 1 decembrie de către regimul Iliescu a fost una conjuncturală, explicând că la 1 decembrie 1918 a avut loc doar unirea Transilvaniei și a Banatului cu România, pe când celelalte provincii istorice, respectiv Basarabia și Bucovina, au fost unite la date diferite.

Aşa cum sublinia istoricul Florin Constantiniu, “…Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit. […]

Marea Unire nu a fost rezultatul participării României la război. Nici partizani Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut în vedere revoluţia din Rusia şi destrămarea monarhiei austro-ungare. Raţionamentul lor s-a înscris formulei tradiţionale a raportului de putere interstate: victoria Antantei ne va da Bucovina, Transilvania şi Banatul, victoria Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruinţă o excludea pe cealaltă, astfel că nimeni nu vedea cum ar fi cu putinţă ca toate aceste provincii să intre aproape simultan în frontierele Vechiului Regat. […]

Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române de a-şi da armătura teritorial-instituţionalã care este statul naţional.[…]

O necesitate istoricã – naţiunea trebuie să trăiască într-un stat naţional – s-a dovedit mai puternică decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetenţă, şi, punând în mişcare naţiunea, i-a dat acea forţă uriaşă ca peste toate adversităţile să dea viaţă aspiraţiei sale: statul naţional.”

Comments

comments

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>