Serviciu  informatii in sistem RSS
Ultimele titluri
Ultima Oră

1917, ANUL PREMERGĂTOR MARII UNIRI: Pantelimon Halippa, militant pentru realizarea unirii Basarabiei cu România

Pantelimon Halippa a avut un rol de seamă în pregătirea şi realizarea unirii Basarabiei cu patria mamă, la 27 martie 1918, fiind vicepreşedinte şi apoi preşedinte al Sfatului Ţării, care a votat acest act istoric.

Publicistul, scriitorul şi omul politic, Pantelimon (Pan) Halippa, s-a născut la Cubolta, judeţul Soroca, Basarabia, la 1 august 1883, potrivit volumului ”Dicţionar Biografic de Istorie a României” (2008).

A urmat cursurile şcolii primare din localitatea natală, unde predarea se făcea în limba rusă, apoi pe cele ale Şcolii Spirituale din Edineţ şi ale Seminarului Teologic din Chişinău. După absolvirea acestuia în 1904, s-a înscris la Facultatea de Ştiinţe Naturale a Universităţii din Dorpat (azi Tartu, Estonia), unde absolvenţii seminarului erau admişi fără examen, conform volumului ”Pantelimon Halippa neînfricat pentru Basarabia” (Ion Constantin, Editura Biblioteca Bucureştilor, 2009). A organizat gruparea ”Pământenia basarabeană”, prin intermediul căreia primea cărţi româneşti.

Izbucnirea primei revoluţii ruse din 1905-1907 a făcut să nu-şi poată termina studiile. A aderat, student fiind, la greva generală a studenţilor din Rusia, organizată în sprijinul primei revoluţii din Rusia, conform lucrării ”Pantelimon Halippa apostol al Basarabiei. Studii. Documente. Materiale” (Ion Constantin, Ion Negrei, Chişinău, 2013).

S-a întors la Chişinău, unde a luat legătura cu profesorul Constantin Stere de la Universitatea din Iaşi, avocatul Emanuil Gavriliţă, Ion Pelivan, Paul Gore şi boierul Vasile Stroescu, şi a participat la înfiinţarea Partidului Naţional Moldovenesc (PNM). Paul Gore a fost preşedintele partidului. A fost, totodată, stabilit un program de revendicări naţionale. În 1906 a plecat la Moscova, la Congresul Uniunii ţăranilor din întreaga Rusie, fiind delegatul ţărănimii basarabene. Aici a fost arestat, închis în închisoarea Butîrca, iar apoi eliberat şi expediat, în mai multe etape, în Basarabia, consemnează volumul ”Pantelimon Halippa apostol al Basarabiei. Studii. Documente. Materiale” (Ion Constantin, Ion Negrei, Chişinău, 2013).

A contribuit la apariţia primului număr al ziarului „Basarabia” la 24 mai 1906. Era prima publicaţie în limba română cu caractere latine apărută la Chişinău, care chiar dacă a apărut timp de doar câteva luni a avut un rol proeminent în istoria mişcării naţionale din provincia dintre Prut şi Nistru. Pantelimon Halippa a fost unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai luptei pentru desprinderea Basarabiei de Rusia şi unirea ei cu România. În paginile ziarului, Pantelimon Halippa a semnat cele mai multe articole. El cerea ca pământul să fie dat poporului care îl munceşte, cerea drepturi pentru populaţia românească, şcoli naţionale în limba maternă, folosirea limbii române de către biserică, judecătorii şi instituţii locale. Publicarea în ultimul număr al revistei, a poeziei lui Andrei Mureşanu ”Deşteaptă-te române!”, a determinat autorităţile ţariste să interzică gazeta.

În toamna anului 1908, a fugit în România. Aici, susţinut de Constantin Stere, a urmat cursurile Facultăţii de litere a Universităţii din Iaşi, primind şi bursă pentru studii (1908-1912). Lucrarea ”Pantelimon Halippa neînfricat pentru Basarabia” (Ion Constantin, Editura Biblioteca Bucureştilor, 2009) notează că i-a avut ca profesori pe ”marii cărturari A.D. Xenopol la istoria românilor, Alexandru Philippide la limba română, Ilie Bărbulescu la limbile slave, Garabet Ibrăileanu la literatură, Ion Petrovici la filosofie, Ion Simionescu la geografie, Petre Râşcanu la istoria veche şi Ion Ursu la istoria nouă”.

În această perioadă a colaborat la ”Viaţa Românească”, unde a avut o rubrică permanentă ”Scrisori din Basarabia”, care s-a alăturat celor mai vechi din Transilvania şi Bucovina, dar şi la ”Arhiva din Iaşi”, ”Revista ştiinţifică V. Adamachi”. În ”Scrisori din Basarabia”, Halippa a supus atenţiei o serie de probleme importante, precum studiul limbii române în şcolile din Basarabia, crearea unei noi pături de intelectuali, procentul scăzut al funcţionarilor români din Basarabia. Şi-a îmbogăţit experienţa publicistică, colaborând şi la alte publicaţii din regat, precum ”Adevărul”, ”Dimineaţa” ş.a. De asemenea, a vizitat o serie de oraşe, inclusiv capitala, şi i-a cunoscut pe ardelenii George Coşbuc şi Octavian Goga, pe bucovineanul Iancu Flondor şi pe Petre Constantinescu-Iaşi.

În 1913, a revenit la Chişinău, unde a condus revista „Cuvânt moldovenesc”. Revista a tipărit lucrări reprezentative din operele lui Alecu Russo, Vasile Alecsandri, B. P. Haşdeu şi Mihai Eminescu, precum şi studii şi articole pe teme de istorie naţională, creând un curent de conştiinţă românească în Basarabia şi peste Nistru. Astfel, Halippa milita pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia şi pentru unirea acestei provincii cu România.

Activitatea sa politică s-a intensificat. La 3/16 aprilie 1917, Pantelimon Halippa împreună cu Vasile Stroescu, Paul Gore, Vladimir Herţa şi transilvăneanul Onisifor Ghibu a înfiinţat Partidul Naţional Moldovenesc. Programul său cuprindea revendicări social-politice (organizarea democratică a ţării, împroprietărirea ţăranilor) şi naţionale (obţinerea celei mai largi autonomii administrative, judecătoreşti, bisericeşti, şcolare şi economice a Basarabiei). Toate legile care priveau afacerile interne ale Basarabiei trebuiau să fie redactate de Dieta provincială (Sfatul Ţării) conform vechilor cutume şi nevoilor actuale ale ţării. Programul mai cuprindea: introducerea limbii române în administraţie, justiţie şi în şcolile de toate gradele, garantarea autonomiei bisericii basarabene, care să fie condusă de un mitropolit român basarabean, organizarea unei armate naţionale, încetarea colonizărilor în Basarabia şi drepturi pentru românii transnistreni, potrivit volumului ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Pe de altă parte, o mişcare a pornit din centrul armatei, fiind organizată la Odessa, o adunare a soldaţilor, la care Pantelimon Halippa şi Vladimir Herţa, au reprezentat Partidul Naţional Moldovenesc. Adunarea a adoptat programul de autonomie al Basarabiei, cu armată, justiţie şi şcoală proprii, singura cale de a ieşi din anarhia care copleşea ţara.

Pantelimon Halippa a făcut parte din Societatea Culturală Moldovenească reînfiinţată în 1917 şi a participat activ la congresele preoţilor (13-19 aprilie 1917), studenţilor (20 mai), învăţătorilor moldoveni (20-25 mai) şi ţăranilor (21-24 mai).

A participat la Congresul Ostaşilor Moldoveni (20-28 octombrie 1917), unde a adresat cuvinte memorabile: ”Veacuri întregi noi am umblat rătăciţi unul de altul, de veacuri întregi pe noi ne întind şi ne dezbină vrăjmaşii, de veacuri întregi pământul nostru strămoşesc geme sub jugul străin şi iată acum, după atâtea răzleţiri, după atâţia ani de jale şi suferinţe, ne-am strâns fraţii grămăjoară. (…) Grea a fost soarta noastră crudă, lungă a fost noaptea în care am zăcut, dar cum după noapte răsar zorile şi lumina zilei ia rândul întunericului, aşa şi în viaţa noastră, a neamului moldovenesc, după robie s-a simţit apropierea izbăvirii. Fraţi ostaşi! În voi este toată nădejdea noastră. Ţara se îneacă în lacrimi şi sânge. Vrăjmaşii noştri stau la hotare – vrăjmaşi câtă frunză şi iarbă la spatele nostru şi înăuntrul ţării noastre, dar cei mai mari duşmani sunt în mijlocul nostru. Acesta este neunirea! Fraţii mei, biruiţi acest straşnic duşman şi noi vom birui totul”. (”Pantelimon Halippa neînfricat pentru Basarabia”, Ion Constantin, Editura Biblioteca Bucureştilor, 2009)

Între 21 noiembrie/4 decembrie – 2/15 decembrie 1917 s-au desfăşurat, la Chişinău, lucrările Sfatului Ţării. În capela palatului Sfatului Ţării, episcopul Cetăţii Albe, Gavriil, a oficiat un Te Deum în limba română şi a sfinţit drapelul naţional al regimentului moldovenesc, iar corul protoiereului Mihail Berezovschi a interpretat imnul naţional ”Deşteaptă-te române!” şi cântecul ”Pe-al nostru steag e scris unire”. N.N. Alexandri, cel mai în vârstă deputat, a deschis lucrările Sfatului Ţării, iar apoi Ion Inculeţ a fost ales preşedinte al Sfatului Ţării. În prima zi a şedinţei au luat cuvântul Ion Inculeţ, Petre Erhan, Pantelimon Halippa (ales vicepreşedinte), Ion Buzdugan (ales secretar), Vasile Ţanţu, Ioan Pelivan, Vasile Herea, Onisifor Ghibu, arhimandritul Gurie Grosu ş.a., care au evocat lupta românilor basarabeni pentru autonomie, limbă, alfabet latin, tricolor, independenţă, democraţie, cultură şi şcoală naţională, dreptul la autodeterminare, consemnează volumul ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

În contextul nou creat, Sfatul Ţării, devenit organul suprem al puterii de stat în Basarabia şi Transnistria, a luat cele mai importante măsuri şi hotărâri (apărarea populaţiei de anarhia şi jaful soldaţilor ruşi, numirea de comisari în fiecare judeţ, adunarea dezertorilor şi expulzarea lor în Rusia).

Un publicist al vremii consemna următoarele cu privire la Pantelimon Halippa: ”Are o înfăţişare impunătoare de luptător; de stat mijlociu, bine făcut, poartă barbă mare, care încadrează faţa brăzdată de trăsături energice; în negru şi cu ochelari, el iese din cadrul oamenilor de rând. E un vorbitor bun, vorbeşte limpede, energic, într-o limbă ireproşabilă; tonul din când în când e puţin prea ridicat. Arată că Partidul Moldovenesc a pus mai întâi chestiunea autonomiei şi a organizării separate şi, printr-o propagandă bine condusă, a ajutat la alcătuirea Sfatului Ţării, care este al tuturor popoarelor dintre Prut şi Nistru”. (”Pantelimon Halippa neînfricat pentru Basarabia”, Ion Constantin, Editura Biblioteca Bucureştilor, 2009)

Pantelimon Halippa a redactat şi a citit de la tribuna Sfatului Ţării, la 2 decembrie 1917, proclamaţia prin care Basarabia devenea Republica Moldovenească Autonomă. La începutul anului 1918, Pantelimon Halippa se afla în fruntea curentului unionist, având o contribuţie esenţială la acţiunile care pregăteau unirea Basarabiei cu România. La propunerea sa, la 24 ianuarie 1918 (de ziua Unirii Principatelor Române), Republica Moldovenească Autonomă s-a proclamat independentă.

La 27 martie/ 9 aprilie 1918, Pantelimon Halippa se afla în prezidiul şedinţei în cursul căreia Republica Independentă Moldovenească, prin votul Sfatului Ţării, s-a unit cu patria mamă România, cu 86 voturi pentru, 3 contra, 13 absenţi şi 36 abţineri. A votat pentru unirea Basarabiei cu ţara. Activismul său politic a fost evidenţiat de funcţiile şi posturile pe care le-a ocupat în cadrul Sfatului Ţării, şi anume: vicepreşedinte (21 noiembrie 1917-25 noiembrie 1918), preşedinte (25 noiembrie 1918-18 februarie 1919), membru al Comisiei de Redactare, membru al Comisiei de Declaraţii şi Statute.

A participat ca delegat al Basarabiei la marile momente ale Unirii. A fost prezent la Cernăuţi la Congresul General al Bucovinei (15 noiembrie 1918) şi la Alba Iulia (1 decembrie 1918), şi ”asta a fost cea mai mare bucurie din viaţa mea, căci am văzut cu ochii mei împlinirea visului poporului român de a fi unit într-o Românie întregită, liberă şi independentă” potrivit lucrărilor ”Dicţionar Biografic de Istorie a României” (2008) şi ”Pantelimon Halippa neînfricat pentru Basarabia”, Ion Constantin, Editura Biblioteca Bucureştilor, 2009.

A fost preşedinte al Partidului Ţărănesc din Basarabia (1918-1921), care a fuzionat cu Partidul Ţărănesc (iulie 1921) condus de Ion Mihalache.

Ca o recunoaştere a meritelor sale a primit mai multe funcţii de ministru în mai multe guverne: ministru secretar de stat pentru Basarabia în guvernul condus de Alexandru Vaida-Voevod (1 decembrie 1919-13 martie 1920); ministru al Lucrărilor Publice în guvernul prezidat de Barbu Ştirbei (4-20 iunie 1927); ministru al Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor în guvernul Iuliu Maniu (10 noiembrie 1928-7 iunie 1930); ministru al Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale în guvernul Iuliu Maniu (13 iunie 1930-10 octombrie 1930); apoi ministru de stat în guvernele Gheorghe Mironescu (10 octombrie 1930-18 aprilie 1931); Alexandru Vaida-Voevod (11 august 1932-19 octombrie 1932); Iuliu Maniu (20 octombrie 1932-13 ianuarie 1933); Alexandru Vaida-Voevod (14 ianuarie 1933-13 noiembrie 1933); precum şi senator şi deputat (1918-1934).

Pantelimon Halippa a continuat, şi după Unire, să manifeste un deosebit interes pentru problemele Basarabiei: a întemeiat Universitatea Populară din Chişinău (18 februarie 1918); Conservatorul Moldovenesc, Societatea Scriitorilor şi Publiciştilor Basarabeni, Societatea de Editură şi Librărie ”Luceafărul” din Chişinău (1940), potrivit ”Dicţionar Biografic de Istorie a României” (2008).

Ca parlamentar sau ministru, el nu a încetat să lupte pentru prosperitatea economică, socială şi culturală a Basarabiei, scoţând la iveală corupţia şi abuzurile, luând apărarea, în special, a ţărănimii, cea mai prigonită pătură a societăţii. De foarte multe ori cuvântul său protestatar s-a făcut auzit fie de la tribuna parlamentară, fie la diferite adunări publice, fie în paginile diferitelor publicaţii ale timpului.

Din 1932 şi până în 1945, Pantelimon Halippa a publicat şi a condus revista ”Viaţa Basarabiei” şi ziarul cotidian omonim, editate de Asociaţia culturală ”Cuvânt moldovenesc”. În lucrarea ”Pantelimon Halippa neînfricat pentru Basarabia”, Ion Constantin, amintind cum era văzută în epocă revista, consemnează: ”ŤViaţa Basarabieiť de sub direcţia dlui Pantelimon Halippa rămâne cu adevărat unica publicaţiune în care pulsează sufletul basarabean. Spre deosebire de alte reviste locale, ŤViaţa Basarabieiť este exponenta culturii şi aspiraţiunilor sociale şi intelectuale a provinciei dintre Prut şi Nistru”. A fost cea mai completă şi mai bine realizată publicaţie apărută în Basarabia din întreaga perioadă interbelică”.

A fost ales deputat în judeţul Lăpuşna, în urma activităţii desfăşurate în cadrul Partidului Naţional Ţărănesc, în special cu ocazia alegerilor din noiembrie 1937. La sfârşitul anului 1937 a fost ales vicepreşedinte al partidului, alături de Mihai Popovici, Ion Mihalache şi dr. N. Lupu.

A devenit membru corespondent al Academiei Române la 15 octombrie 1918. A fost exclus din ”noua” Academie a RSR în 1948, fiind repus în drepturi la 2 februarie 1990.

A fost decorat cu ordinele: Ferdinand I în grad de Mare Ofiţer; Coroana României în grad de Mare Cruce; Serviciul Credincios în grad de Comandor; medaliile: Crucea de Război, Peleş ş.a.

Pantelimon Halippa a publicat peste 280 de poezii, din care o parte au fost publicate în revista ”Viaţa Basarabiei”, pe care a condus-o între 1932 şi 1945, precum şi în alte publicaţii, precum volumul de poezii ”Flori de pârloagă” (1921). Totodată este autorul unor traduceri poetice, schiţe, memorii ş.a. În 1908, el a tipărit prima carte literară din Basarabia – ”Pilde şi poveţe” – cu caractere chirilice. A mai publicat: ”Scurtă schiţă istorică asupra Basarabiei până la alipirea ei de Rusia” (1914), ”O cuvântare” (1924), ”Testament pentru urmaşi” (postum, 1991, împreună cu Moraru Anatolie), potrivit ”Dicţionar Biografic de Istorie a României” (2008).

Izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, transmiterea notelor ultimative din 26 şi 27 iunie 1940, de către guvernul sovietic, prin care România era nevoită să cedeze Basarabia şi nordul Bucovinei, intrarea în 1944 a trupelor sovietice în zona de nord-est a ţării, articolul 1 al Tratatului de Pace de la Paris din 10 februarie 1947, care stabilea frontiera sovieto-română ”în conformitate cu Acordul sovieto-român din 28 iunie 1940 şi cu Acordul sovieto-cehoslovac din 29 iunie 1945”, toate aceste evenimente tragice pentru istoria Basarabiei au destrămat ceea ce se făurise la Alba Iulia în 1918, unirea tuturor provinciilor româneşti, pentru care Pantelimon Halippa, Ion Pelivan, Ion Inculeţ, Vasile Stroescu, dr. Daniel Ciugureanu, Onisifor Ghibu şi mulţi alţii, au luptat cu abnegaţie şi spirit de dăruire pentru interesul naţional.

Aflat la Bucureşti, după 1940, fruntaşul basarabean şi-a continuat lupta pentru Basarabia şi în contextul instaurării regimului comunist prosovietic în România (martie 1946). Pentru tenacitatea sa şi pentru propaganda făcută în faţa autorităţilor comuniste pentru rezolvarea situaţiei în care se afla Basarabia, cerând reîntregirea ţării, a fost arestat la 5/6 mai 1950 şi închis la Sighet până în 1952, când a fost predat Uniunii Sovietice. Aici a fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică. A fost returnat în 1955 guvernului român, fiind din nou închis la Aiud până în 1957. Chiar dacă era atent supravegheat, Pantelimon Halippa a organizat permanent întâlniri cu basarabenii stabiliţi în România sau din afara ţării, a trimis numeroase memorii unor şefi de stat, precum preşedintele francez Charles De Gaulle sau cel american, Richard Nixon, între anii 1968-1974, a avut întâlniri cu reprezentanţi diplomatici ai unor ţări din vest acreditaţi la Bucureşti. Între acestea, se remarcă contactele pe care Halippa le-a avut cu diplomatul american Harry Barnes. Totodată, a ţinut legătura şi cu basarabenii aflaţi în exil, în Statele Unite şi Canada, cerându-le să adopte o poziţie realistă şi constructivă pentru susţinerea interesului naţional, consemnează volumul ”Pantelimon Halippa neînfricat pentru Basarabia” (Ion Constantin, Editura Biblioteca Bucureştilor, 2009).

Pantelimon Halippa a murit la vârsta de 95 de ani, la 30 aprilie 1979, la Bucureşti, cu credinţa nestrămutată că ”viitorul nu poate fi decât în folosul unirii Basarabiei cu România. Altfel, această provincie ar fi jertfită pentru nişte idei care n-au nici un rost în viaţa omenirii. Popoarele trebuie să trăiască aşa cum le dictează interesul, sufletul şi conştiinţa”, potrivit sursei menţionate anterior.

 

Sursa: AGERPRES

Comments

comments

Short URL: https://ultima-ora.ro/?p=88887

Publicat de la data Dec 23 2017. Categorii Cultură, CULTURA.

Zona comentariilor

Meteo în țară

24 mai 2018, 18:39
 

NE
Soare
28°C
11 km/h
Perceput de temperatură: 27°C
Presiunea: 1010 mb
Umiditate: 22%
Vânt: 11 km/h NE
Rafale de vânt: 11 km/h
UV-Index: 1
Răsarit: 5:40
Apus: 20:46
Prognoza 25 mai 2018
Zi
 

ENE
Parţial însorit cu furtună
30°C
Vânt: 11 km/h ENE
Rafale de vânt: 14 km/h
max. UV-Index: 9
Noapte
 

NNE
Parţial înnourat cu furtună
18°C
Vânt: 7 km/h NNE
Rafale de vânt: 11 km/h
max. UV-Index: 9
More forecast...
 

RSS De la ANM:

  • Tipul mesajului : Atentionare nowcasting
    COD : GALBEN Ziua/luna/anul : 24-05-2018 Ora : 7 Nr. mesajului : 1 Intre orele : 07:45 si 09:30 In zona : Județul Harghita: Toplița, Gheorgheni, Ditrău, Remetea, Joseni, Suseni, Ciumani, Sărmaș, Lăzarea, Gălăuțaș, Subcetate, Voșlăbeni; Se vor semnala : Ceață care determină scăderea vizibilității local sub 200 m, izolat sub 50 m

Loto

Horoscop

  • 98.783 vizite
Statistici T5 Ziarul online ”Ultima Oră” rulează pe o versiune ”Advanced Newspaper” realizată de Gabfire Team