Ultima ora
Publicat: miercuri, 07 iunie 2017

37 grame grăsimi și 3 grame sare în 100 grame salam de vară!

Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România) membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat 20 sortimente salam de vară. Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză.

Salamul de vară, așa cum ne spune și denumirea, a fost gândit pentru consum în sezonul cald: suficient de rezistent la temperatura mai ridicată a verii, suficient de uscat pentru a rămâne ferm și elastic, cu structură plăcută, fără grăsime migrată din membrană. Consumat la temperatura ambiantă ori ușor prăjit (cum este potrivit să procedăm dacă nu am avut posibilitate de păstrare la rece), este pretabil pentru  nenumărate variante de alcătuire a unei gustări, de la consumul simplu, cu pâine, la variante sofisticate, alături de felurite legume, pastete etc.

Între preparatele din carne, face parte din categoria celor cu structură tipică, fierte și dublu afumate. Se prepară și se prezintă în formă de baton („rudă“) cu diametru de circa 45-50 mm diametru, cu lungimea de circa 20-40 cm și masa de circa 500g. Ca urmare a afumării și a uscării moderate din finalul procesului de preparare, suprafața rămâne continuă dar cu numeroase denivelări scurte, poziționate în lungime, generate de contragerea umpluturii din membrane.
Se prepară din carne (pulpă) de porc și de vită, în proporții egale, la care se adaugă circa 20% masă de slănină proaspătă și condimente (sare, piper, boia, usturoi, chimen, dar și puțină silitră ori salpetru (circa unu la mie), care sunt săruri ale azotului adăugate, după tradiția germană, cu scop de conservare și de păstrare a culorii roșii specifice).
Prepararea tradițională presupunea frâmântarea la rece a cărnii tocate și a slăninei, în etape alternate cu timpi „de odihnire“ care durau câteva zile, apoi tragerea în membrane de porc sau de vită, afumare, fierbere, și iar afumare și uscare moderată. Astfel preparat, salamul de vară se poate păstra la rece (10-12 grade Celsius) circa 30 de zile sau chiar mai mult, fără riscul pierderii calității (modificarea gustului plăcut, a aromei, a consistenței, a stabilității chimice).

Top 10 sortimente de salam de vară după prețul per kilogram

  1. Cris-Tim (Matache Macelaru – salam de vară uscat) – 45,90 lei
  2. Cris – Tim (Gostat – salam de vară uscat) – 33,80 lei
  3. Aldis (salam de vară uscat) – 32,10 lei
  4. Agricola (salam de vară uscat extra) – 31,40 lei
  5. Caroli (salam vară uscat) – 28,15 lei
  6. Caroli (Campofrio) – 27,83 lei
  7. Jumbo Com (banat bun – salam de vară extra) – 27,74
  8. Goodies Meat (Pikok) si C+C – 25,69 lei
  9. Fox (salam de vară extra) – 23,73 lei
  10. Meda (salam vara)– 21,98 lei

Top 10 sortimente de salam de vară dupa conținutul total de grăsimi din 100 grame produs

1.Cris-Tim (Gostat) – 37,07 grame, din care 15,85 grame grăsimi saturate
2.Aldis – 37 grame, din care 18 grame grăsimi saturate
3.Agricola – 34 grame, din care 10 grame grăsimi saturate
4.Fox (salam de vară extra) – 33,59 grame, din care 12,74 grame grăsimi saturate
5.Cris- Tim (salam de vara) – 33,55 grame, din care 13,86 grame grăsimi saturate
6.Fox (salam de vara) – 32,34 grame, din care 12,37 grame grăsimi saturate
7.Goodies Meat (Pikok), Auchan si Jumbo (banat bun) – 30 grame, din care 11 grame grăsimi saturate (Pikok), respectiv 11,5 grame grăsimi saturate (Auchan) si 11,7 grame grăsimi saturate (banat bun)
8.Carrefour – 29,5 grame, din care 10,3 grame grăsimi saturate
9.Caroli (salam de vara extra) – 28,5 grame, din care 11,5 grame grăsimi saturate
10.Caroli (Campofrio) – 27,5 grame, din care 10,8 grame grăsimi saturate

Top 10 sortimente de salam de vară dupa valoarea energetica din 100 grame produs

1.Cris –Tim (Gostat) – 422 kcal
2. Aldis – 406 kcal
3. Agricola – 382,4 kcal
4. Fox (salam vara extra) – 378 kcal
5. Goodies Meat (Pikok) – 348 kcal
6. Cris – Tim (Matache Macelaru) – 341,1 kcal
7. Jumbo (banat bun) – 340 kcal
8. Auchan – 332 kcal
9. Carrefour – 329 kcal
10. Caroli (Maestro) – 328 kcal

Top 10 sortimente de salam de vară după conținutul de sare din 100 grame produs

  1. Cris-Tim (Matache Macelaru) si Pikok – 3 grame
  2. Cris-Tim (Gostat) – 2,84 grame
  3. Aldis si Jumbo (banat bun) – 2,8 grame
  4. Cris-Tim – 2,55 grame
  5. Meda, Carrefour, Auchan si Caroli (Maestro) – 2,5 grame
  6. Fox (salam de vara) – 2,48 grame
  7. Fox (salam de vara extra) – 2,41 grame
  8. CIA Aboliv (Apetit) si Caroli (Campofrio) – 2,2 grame
  9. Agricola – 2 grame
  10. Kaufland – 1,5 gram

„Consumatorul român ar trebui mai întâi de toate să învețe să citească eticheta cu atenție. Spun acest lucru întrucât foarte multe ingrediente nesănătoase sunt ascunse sub denumiri pe care consumatorul nu le întelege, dar mai presus de orice, trebuie să știe că declarația nutrițională este obligatorie in România. Din păcate, în prezent, în țara noastră sunt controlate mai puțin de 5% din produsele agro-alimentare importate; găsim pe piață ”salam tradițional românesc”, dar care este produs în Polonia. Și-atunci trebuie să fim vigilenți, iar în momentul în care nu ințelegem o etichetă pe care găsim denumiri ciudate, putem intra pe site-urile de specialitate și acolo putem găsi denumirile care ne pot ajuta să ințelegem ce este în acel produs. Un alt element important ce ne poate ajuta să înțelegem cât de sănătos sau nesănătos este produsul respectiv, este termenul de valabilitate al acestuia. Cu cât termenul este mai lung, cu atât produsul este mai chimic, mai tratat, altfel nu ar rezista îndelung pe rafturile magazinelor. ”Profesor Master of Academy Gabriella Pascaru Bisi – Blogger Gourmet Arta Gustului; Ambasador Food Revolution Romania; Ambasador Whirlpool Romania

“Grăsimile animale, solide ca și consistență se mai numesc si grăsimi saturate. Pe langa acestea, mai există si grăsimile lichide, nesaturate, provenite din sursă vegetală. Mezelurile sunt bogate în grăsimi saturate, iar consumul în exces al acestora reprezintă primul pas către bolile cronice serioase. De la ficatul gras la diabet, hipertensiune arterială și chiar cancer. Studiile moderne pentru longevitate au demonstrat că persoanele care consumă excesiv grăsimi saturate au o speranță de viață redusă.” Dr. Florin Ioan Bălănică, Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, Fondator al „Școlii pentru Sănătate și Longevitate”, Membru al „Academiei Americane de Nutriție și Dietetică”, Reprezentant pentru România al „Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață” (ELMO).

„Grăsimile din salamuri sunt grăsimi saturate. Grăsimile saturate sunt în cea mai mare parte de origine animală dar sunt și câteva excepții, cum ar fi acidul palmitic, margaric si stearic care sunt de natură vegetală. Pe lângă acestea mai există grăsimi saturate sintetice (trans) obținute prin hidrogenare. Din punct de vedere nutrițional o dietă echilibrată trebuie să conțină sub 10% grasimi saturate din totalul zilnic de calorii. De exemplu, dacă necesarul caloric al unei femei este de 1800 kcal, aceasta va putea asimila 180 kcal din grasimi saturate. Se știe că un gram de grasime funizează 9 kcal, deci practic femeia va putea consuma 20 grame de grasimi saturate , ceea ce în termeni practici ar corespunde la circa 100 sau 120 gr salam. Grăsimile trebuie sa furnizeze circa 25-30 % din cantitatea zilnică de energie a unui adult, din care doar o mică parte trebuie să fie saturate. Grăsimile saturate în exces cresc colesterolul , fracțiunea LDL, crescând riscul declanșării bolilor de inimă și a accidentelor vasculare cerebrale. Se pare că excesul de grăsimi saturate are efect negativ asupra creierului prin păcălirea receptorilor de sațietate, având ca și consecință dereglarea consumurilor alimentare (persoana mănâncă mai mult) Un consum mare de grăsimi saturate poate duce la obezitate și poate crește riscul de cancer de colon , rect, sân și intestin subtire.”Marie Vrânceanu Nutriţionist specializat în nutrigenomică. Membru Espen (The European Society for Clinical Nutrition and Metabolism), Membru ASN (American Society for Nutrition), Membru TOS ( The Obesity Society,USA), Membru ASMBS (American Society for Metabolic and Bariatric Surgery), Membru ELMO (European Lifestyle Medicine), Membru AMIA (Associazione medici italiani antiaging)

„Persoanele care consumă o cantitate de sare mai mare decât media au o presiune sanguină mai mare și  au un risc crescut de hipertensiune arterială. Consumul excesiv  de sare a mai fost pus în legatură și cu alte afecțiuni agravate de retenția de apă provocată de sare: insuficiență cardiacă, hipertrofia ventriculară stângă, afecțiuni ale rinichilor și litiază renală, edemul, accidentul vascular cerebral, osteoporoză etc.” Doctor Silviu Bănățeanu-medic specialist medicina de familie, Spital Sanador

„Salamul de vară face parte din categoria produselor din carne fierte si dublu afumate. La fabricarea salamului de vară se utilizează doar carne de porc, carne de vită, slănină, condimente, sare, fiind interzisă folosirea cărnii separate mecanic, a organelor de porc sau vită, și a amidonului. Recomand consumatorilor să evite consumul acelor sortimente care conțin peste 2,5 grame sare si peste 30 grame grăsimi în 100 grame produs. Având în vedere conţinutul ridicat de sare şi de grasimi din unele sortimente, salamul de vară nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor şi a adulţilor cu sindrom metabolic şi boli asociate acestuia. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate, aspectul produsului şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare.” conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.

„Un salam de vară preparat corect are proprietăți gustative îmbietoare (carne fiartă, condimentată și afumată), o valoare energetică ridicată (între 1250…1600 kJ, respectiv circa 300-385 kcal per 100 g produs) și constituie o sursă majoră de proteină valoroasă (minim 15% din masa salamului). Cu aceste valori, salamul de vară constituie o sursă excelentă pentru cei ce desfășoară mult efort fizic, dar rămâne la fel de folositor și pentru cei care desfășoară activități mai lejere, caz în care asocierea în consum cu legume și alte componente ale hranei, dar și consumul cumpătat, se impun riguros.  „Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

“În privinţa adulţilor, Departamentul de Agricultură din Statele Unite sugereaza ideea ca aprox. 45%-65% din totalul caloriilor consumate să provină zilnic din zona glucidelor sau a carbohidraţilor, proteinele ajungând  la 10%- 35%, în timp ce grăsimile sau lipidele ar trebui să reprezinte între 20% şi 35% din totalul caloriilor consumate.
Declaraţia nutriţionala de la un producator la altul nu diferă foarte mult, atât timp cât aceştia activează în acelaşi domeniu, de aceea rămân la ideea că diferenţierea calitativă a acestora ar trebui facută în primul rând prin furnizarea unor informaţii cheie, menite să scoată în evidenţă plusurile şi minusurile reale ale produsului alimentar achizitionat.” Nutriţionist Dumitru Balan, www.vindecadai.ro

“În privinţa grăsimilor saturate pe care un copil ar trebui sa le consume, susţin ideea ca acestea să provină cu precădere din direcţia cărnii sănătoase proaspete, cât şi din cea a ouălor ecologice şi a lactatelor fermentate.” Medic specialist pediatru Ingrid Ada Bălan, Cabinet www.vindecadai.ro

Studiul complet poate fi citit aici.

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>