Ultima ora
Publicat: joi, 09 martie 2017

9 martie – Sfinții 40 de mucenici

Credincioșii ortodocși îi prăznuiesc pe 9 martie pe cei 40 de mucenici, ostași în armata romană din vremea împăratului Liciniu (308-324), care au fost omorâți prin chinuri în Sevastia Armeniei, fiindcă nu au vrut să renunțe la credința creștină.

Conducătorul lor militar se numea Agricola, un aspru luptător împotriva creștinilor. Aflând că 40 de ostași din subordinea sa au refuzat să se închine idolilor, fiind creștini, le-a ordonat să-și lase credința. În numele celor 40 a răspuns Chirion, cel mai mare în grad dintre ei: ”Cum am luptat și am biruit pe vrăjmași, pentru împăratul pământesc, tot așa vom lupta și pentru Împăratul ceresc, împotriva vrăjmașilor Lui”.

Pentru că nu a putut să-i convingă să renunțe la credință, Agricola a ordonat ca toți cei 40 de tineri ostași să intre dezbrăcați în lacul Sevastia, care, în acea perioada a anului, era aproape înghețat. Unul dintre ei nu a rezistat și a ieșit din apă, dar intrând în baia caldă cu care erau ademeniți cei din lac a murit. Numărul mucenicilor s-a completat cu unul dintre temniceri care, văzând tăria martirilor, s-a declarat și el creștin și a intrat în lac, alături de ceilalți. După ce au fost scoși din apă, martirilor li s-au sfărâmat gleznele, apoi au fost arși de vii.

Sărbătoarea populară a mucenicilor marchează începutul anului agrar, celebrat la echinocțiul de primăvară, hotar între iarnă și vară, între zilele aprige ale Dochiei și zilele călduroase ale Moșilor.

Obiceiurile din ziua de Măcinici reprezintă un scenariu ritual specific Anului Nou: prepararea alimentelor (sfințișorii), beția rituală atestată de tradiția populară, care susține că e bine să bei în această zi 40 de pahare de vin, aprinderea focurilor prin curți și grădini, purificarea oamenilor și animalelor prin stropirea cu apă sfințită, bătutul pământului cu maiurile pentru alungarea frigului și scoaterea căldurii, aflarea norocului în noul an prin prepararea turtei de măcinici, tăierea primelor corzi de viță de vie.

Obiceiul de a se bea, în această zi, 40 de pahare cu vin roșu este o reminiscență a unor vechi practici păgâne din antichitate. Oamenii credeau că vinul băut de Măcinici se transformă de-a lungul anului în sânge și putere de muncă. Dacă cineva nu putea să bea atâtea pahare cu vin, trebuia să guste sau măcar să fie stropit cu vin.

În tradiția populară românească, focurile care se aprind în dimineața zilei de Măcinici (imediat după miezul nopții) reprezintă arderea simbolică a spiritului iernii și renașterea spiritului verii.

Prin Banat, copiii scormoneau și băteau cu bețele în focuri, iar mamele lor împrăștiau cenușa rămasă după stingerea jarului în jurul caselor și adăposturilor pentru animale. Focurile de Măcinici îndeplineau mai multe funcții: purificatoare, prin alungarea forțelor malefice în ultima zi a anului vechi și în prima zi a noului an agrar, fertilizatoare, prin împrăștierea cenușii în grădini, livezi, vii ș.a.

Sursa: AGERPRES

Comments

comments

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>