Ultima ora
Publicat: joi, 20 aprilie 2017

Adrian Vasilescu, BNR, despre impozitul pe gospodării: S-ar putea să fie o carte câștigătoare

Impozitul pe gospodării ar putea fi o carte câștigătoare dacă va exista o infrastructură modernă și un sistem de disciplină în colectarea dărilor, susține Adrian Vasilescu, consultant de Strategie la Banca Națională a României.

„S-ar putea să fie o carte câștigătoare, în primul rând, dacă va exista o infrastructură modernă și un sistem de disciplină în colectarea dărilor. Combinat cu introducerea sistemului pe gospodării, Fiscul îți dă ție cetățean al României, salariat, obligația de a te duce la Fisc o dată la șase luni sau o dată pe an, încă nu s-au decis cum să se facă această impozitare, prin prezența salariatului la o coadă imensă, probabil, de care uneori se va lipsi sau poate că s-ar putea să ajungem în situația în care colectarea nu va mai fi 100% măcar de la salarii. Fiscul ar putea să spună păi nici acum nu e 100%, pentru că foarte mulți angajatori iau impozitul de la salariați, dar nu-l varsă la Fisc. Asta se poate rezolva ușor, ca întregul impozit adunat de la salariați să fie vărsat la Fisc, dar se poate rezolva foarte greu ca toți salariații să se ducă la timp și să-și verse impozitul la Fisc, în condițiile în care perspectiva ar putea să fie sumbră, cu cozi imense, cu pierdere de timp și așa mai departe”, a declarat, joi, pentru RFI, Adrian Vasilescu.

Acesta a precizat că în momentul de față singurul lucru cert legat de acest subiect este dorința Guvernului de a schimba sistemul de impozitare și de a introduce impozitul pe gospodării, fără însă a exista date certe în aceste sens.

„Deocamdată cele mai multe informații le avem pe surse. Nu sunt date certe. Singurul lucru cert este dorința, cerința Guvernului, a Fiscului, de a schimba sistemul de impozitare și de a introduce impozitul pe gospodării. Deocamdată este foarte important să definim ce înseamnă gospodării. Sunt câteva concepte în spațiul public și niciunul nu stă în picioare. Apare ideea gospodăriei pe curte, dar o curte poate să fie cu două case, o casă în care stau părinții și o casă în care stau copiii. Sunt două familii diferite, cu bilanțuri diferite, cheltuieli diferite și venituri diferite. Nu stă în picioare ideea de gospodărie pe curte. S-a discutat despre gospodăria pe apartament, dar într-un apartament poate să fie un chiriaș. Chiriașul poate să aibă propria lui gospodărie, pentru care are propriile venituri și cheltuieli și nu se poate amesteca gospodăria chiriașului cu cea a proprietarilor, iar atunci rămâne o singură idee. Gospodăria înseamnă un număr de persoane, 2-3-10, care calculează împreună o balanță de venituri și o balanță de cheltuieli”, explică reprezentantul BNR.

Potrivit sursei citate, datele INS referitoare la structura cheltuielilor din gospodării arată că gospodăria medie adună în totalul veniturilor 60% din salarii, însă există diferențe între numărul real de salariați din România.

(…) În structura statisticii apare că gospodăria medie adună în totalul veniturilor 60% din salariu. De unde Dumnezeu vine acest 60%, pentru că numărul de salariați cu care vehiculează statisticile noastre a fost de 4,5 milioane, până de curând, iar după angajările din ianuarie-februarie, martie, a urcat la 4,8 milioane. Statistica ne mai dă o cifră: 6 milioane de salariați. Această cifră ne-o dă ori de câte ori comunică populația activă, asta înseamnă că populația activă din punctul de vedere al statisticii însumează vreo 8 milioane și ceva. Din aceste 8 milioane, 6 milioane sunt salariați și foarte mulți se întreabă care e adevărul. De unde 4,8 milioane și de unde 6 milioane? Tocmai diferența asta pune pe gânduri Fiscul, pentru că 4,8 milioane înseamnă salariați angajați, cu contract de muncă, fie că este temporar sau permanent (…). Ei sunt 4,8 milioane, dar statistica mai numără, prin ancheta integrată din gospodării, până la 6 milioane de salariați, considerând un salariat care timp de o săptămână a lucrat cel puțin 4 ore undeva. A lucrat într-o gospodărie vecină, a fost la cărat pietre sau măturat străzi, dar toți acești oameni care sunt în suma de deasupra celor care sunt angajați cu contract de muncă, ei nu plătesc impozite. Statistica știe asta, Ministerul Finanțelor știe asta și se întreabă acum cum să îi impoziteze și pe ei”, a subliniat consultantul BNR.

Întrebat dacă există o cultură fiscală în România necesară pentru funcționarea acestui nou sistem de impozitare, Vasilescu a afirmat că România ocupă ultimul loc din aceste punct de vedere într-o statistică a UE.

„În legătură cu cultura fiscală, cultura financiară, UE ne-a pus în față oglinda anul trecut și ne-a spus că sunt 28 de țări în UE, noi am făcut anchetă în fiecare țară cu cultura financiară, iar voi, românii, sunteți ultimii. În fața voastră sunt bulgarii cu 10 puncte procentuale mai mult. Faceți ceva să ieșiți din capcana asta pentru că nu e dreaptă această clasificare, pentru că nu corespunde cu inteligența românilor, dar este reală, iar atunci o să vedem că sunt multe de făcut”, a menționat Vasilescu.

Consultantul BNR a mai afirmat că în ceea ce privește deducerile acestea ar trebui să înceapă, așa cum se face la ora asta în foarte multe țări, cu reducerea impozitului pe cheltuieli pentru anumite situații de pregătire profesională.

„Mă uit în librăriile din România. De la începutul crizei și până acum au fost traduse și sunt în librării cam toate marile cărți în care s-au scris pe glob, în special cele americane. Din păcate, deși tirajele sunt foarte mici, dar cele mai multe sunt de la începutul crizei și astăzi în librării, și asta deoarece cărțile sunt foarte scumpe și nimeni nu deduce cheltuielile pe cărți. Profesorii de economie de la toate nivelurile, de la școala generală, că acum se face economie și la școala generală, licee, cursuri de antreprenoriat, profesorii de economie ar trebui să poată să își deducă cheltuielile cu cărțile și multe altele. E foarte complicat sistemul și nu știu dacă infrastructura noastră financiară este pregătită pentru o revoluție fiscală (…) O asemenea revoluție este necesară, dar în primul rând cred că o infrastructură modernă ar rezolva lucrurile, altfel ne vom încurca și mai tare”, susține Vasilescu.

În ceea ce privește proiectul Legii salarizării unitare, Adrian Vasilescu consideră că în primul rând ar trebui văzut dacă vor fi bani pentru a fi plătite salariile mărite „care sunt spectaculoase”, mai ales pentru anumite categorii cum sunt medicii și profesorii.

„Deocamdată sunt două întrebări esențiale. Prima, dacă aceste măriri de salarii, care sunt spectaculoase, mai ales pentru câteva categorii, medici, profesori, dacă vor fi bani pentru a fi plătite aceste salarii. Asta este prima întrebare importantă (…). Eu cred că întrebarea corectă este dacă noi, în România, ne permitem să nu mărim salariile, iar atunci singura soluție este să fie apăsate mai multe pedale, nu una singură, că dacă mărim salariile nu rezolvăm nici problema stimulării muncii în țară și nu vom rezolva nici problema care ne doare acum foarte mult, cum să aducem în țara o parte din forța de muncă, care la ora actuală face valoare adăugată pentru alte țări”, a mai spus Vasilescu.

Întrebat dacă în aceste condiții nu va fi pus în pericol deficitul bugetar, Vasilescu a răspuns : „Nu va fi în pericol deficitul, dacă se vor apăsa mai multe pedale și în primul rând pedala productivității”.

„Sunt idei care nu stau în picioare. (…) PIB-ul este o noțiune foarte complicată, valoarea adăugată care intră în PIB se produce și concomitent se consumă. Important este că deasupra acestei valori adăugate va trebui să mai avem ceva, să avem productivitatea muncii mai mare și să avem un nou stil de muncă pe piața muncii, să facem o nouă piață a muncii, să restructurăm din temelii piața muncii din România. Așa vor face guvernanții bani pentru salarii mai mari. Altfel se duce în deficit”, a adăugat consultantul de Strategie la Banca Națională a României.

Cota unică de impozitare a veniturilor persoanelor fizice ar putea fi înlocuită cu un impozit de 10% pe venitul global al gospodăriilor, venitul impozabil urmând să fie stabilit după ce din suma totală câștigată de membrii unei gospodării vor fi scăzute o serie de cheltuieli și acordate anumite deduceri, conform proiectului Codului Economic, aflat în curs de elaborare.

Fiecare gospodărie va beneficia de un punctaj acordat în funcție de numărul membrilor de familie și de un plafon neimpozabil. Venitul anual global impozabil se stabilește după scăderea, din venitul anual, al acestui plafon neimpozabil. Conform formulei de calcul din proiect, stabilirea plafonului neimpozabil aferent gospodăriei se calculează ca produs între punctajul acordat gospodăriei, 1.000 de lei și 12 luni ( Pn = P x 1.000 lei x 12 luni). Punctajul alocat gospodăriei este egal cu numărul membrilor gospodăriei plus un punct (P = număr de puncte +1). Astfel, de exemplu, în cazul unei gospodării cu o singură persoană, plafonul neimpozabil va fi de 24.000 lei/an.

Contribuția de sănătate plătită, prima de asigurare obligatorie pentru casă și mașină sau programele educaționale pentru copii precum before și after school sau grădinițe particulare, dar și abonamente la sala fitness, gimnastică, dans, alte activități sportive, biletele la teatru și film urmează să fie deduse la calculul venitului impozabil.

Sursa: AGERPRES

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>