Ultima ora
Publicat: joi, 27 aprilie 2017

Ai primit o amendă aplicată sau comunicată prea târziu? Iată cum poţi să ceri anularea sancţiunii

Legislaţia în vigoare stabileşte că faptele de natură contravenţională pot fi sancţionate de autorităţi într-o perioadă de timp limitată de la săvârşirea efectivă a acestora. De asemenea, comunicarea amenzilor trebuie făcută cu respectarea unui termen strict. Atunci când autorităţile aplică sau comunică amenzi deşi termenele legale sunt depăşite, contravenienţii pot cere în instanţă anularea sancţiunilor, invocând prescripţia.

Cadrul legislativ de bază aplicabil în cazul contravenţiilor este, în momentul de faţă, Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Prin intermediul acestui act normativ sunt apărate valorile sociale ce nu sunt ocrotite de legea penală.

„Legea contravenţională apără valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penală. Constituie contravenţie fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege, ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti”, este punctat în document.

Amenda este una dintre principalele sancţiuni contravenţionale prevăzute în ordonanţa Executivului, alături de avertisment şi prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.

Dacă autorităţile aplică sau comunică amenzi fără să respecte termenele impuse de lege, contravenienţii se pot adresa instanţelor judecătoreşti. „Instanţa anulează procesele-verbale de contravenţie prin care s-au aplicat amenzile contravenţionale şi dispune exonerarea petenţilor de plata amenzilor aplicate în sarcina lor. Persoanele care atacă un proces-verbal de contravenţie au, în instanţă, calitatea de petenţi”, ne-a explicat Gabriela Pintea, consilier juridic şi consultant pe Forumul AvocatNet.ro.

Important! Contravenţiile sunt constatate printr-un proces-verbal, care se încheie de către un agent constatator. Agenţi constatatori pot fi, după caz, primarii, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, persoanele împuternicite de miniştri şi de alţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, de prefecţi, preşedinţi ai consiliilor judeţene, primari, de primarul general al Bucureştiului, dar şi de alte persoane indicate în legile speciale.

Amenda aplicată după depăşirea termenului legal

Amenzile pot fi aplicate în maximum şase luni de la data săvârşirii faptei, aşa cum stabileşte legea contravenţională. Iar când vorbim despre aplicarea sancţiunii ne referim la încheierea efectivă a procesului-verbal de către agentul constatator.

„Aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de şase luni de la data săvârşirii faptei. Prevederea prezintă interes numai în situația în care contravenientul nu este prezent la încheierea procesului-verbal. Prin «aplicarea sancţiunii contravenţionale» se înţelege încheierea procesului-verbal de contravenţie. După cum rezultă din prevederea legală, agentul constatator este obligat să încheie procesul-verbal de contravenţie în termen de şase luni de la data la care constată săvârşirea unei fapte contravenţionale”, a afirmat Gabriela Pintea.

Practic, dacă procesul-verbal este încheiat după expirarea termenului legal, intervine prescripţia, care poate fi constatată numai de o instanţă judecătorească, a subliniat consilierul juridic: „În situaţia în care agentul constatator încheie procesul-verbal de contravenţie după expirarea termenului de şase luni, intervine sancţiunea prescripţiei aplicării sancţiunii amenzii contravenţionale. Intervenţia prescripţiei trebuie să fie constatată de instanţa judecătorească competentă, printr-o hotărâre judecătorească”.

Specialistul ne-a spus că, într-o astfel de situaţie, contravenientul poate să formuleze o plângere, în cel mult 15 zile de la comunicarea procesului-verbal, prin care să invoce excepţia prescripţiei aplicării sancţiunii contravenţionale.

Petentul trebuie să depună plângerea la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia, iar aceasta trebuie să fie însoţită de anumite documente. „Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia, însoţită de actul care face dovada plăţii taxei judiciare de timbru de 20 de lei şi de documentele care fac dovada depăşirii termenului de şase luni”, a punctat Gabriela Pintea. Depăşirea termenului legal poate fi dovedită, de exemplu, chiar cu procesul-verbal de contravenţie şi cu plicul în care a fost trimis, însă, în funcţie de situaţie, pot fi folosite şi alte documente.

Totuşi, Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 cuprinde şi două excepţii de la regula încheierii procesului-verbal de contravenţie în maximum şase luni de la săvârşirea faptei. Mai exact, termenul de şase luni curge de la data încetării săvârşirii faptei, atunci când este vorba de contravenţii continue. „În cazul contravenţiilor continue, termenul (…) curge de la data încetării săvârşirii faptei. Contravenţia este continuă în situaţia în care încălcarea obligaţiei legale durează în timp”, dispune actul normativ amintit.

Cealaltă excepţie este atunci când fapta a fost urmărită ca infracţiune şi ulterior s-a stabilit ca ea este contravenţie. În acest caz, prescripţia aplicării sancţiunii nu curge pe tot timpul în care cauza s-a aflat în faţa organelor de cercetare/urmărire penală ori în faţa instanţei de judecată, în măsura în care sesizarea s-a făcut înăuntrul termenului de şase luni. „Prescripţia operează totuşi dacă sancţiunea nu a fost aplicată în termen de un an de la data săvârşirii, respectiv constatării faptei, dacă prin lege nu se dispune altfel”, mai scrie în ordonanţă.

Atenţie! În prezent, există şi alte termene de prescripţie pentru aplicarea sancţiunilor contravenţionale, acestea fiind stabilite prin legi speciale. Câteva exemple în acest sens sunt, potrivit specialistului contactat de AvocatNet.ro, Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital (trei ani de la data săvârşirii faptei), OUG nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice (un an de la data săvârşirii faptei), OUG nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare şi societăţile de administrare a investiţiilor, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital (trei ani de la data săvârşirii faptei) şi OUG nr. 13/2013 privind serviciile poştale (un an de la data săvârşirii faptei).

Amenda comunicată după depăşirea termenului legal

Şi în cazul comunicării procesului-verbal de contravenţie există un termen-limită ce trebuie respectat pentru a evita prescripţia. Acesta este de două luni de la data aplicării sancţiunii.

Concret, potrivit Ordonanţei de Guvern nr. 2/2001, „executarea sancţiunilor contravenţionale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenţiei nu a fost comunicat contravenientului în termen de cel mult două luni de la data aplicării sancţiunii”. Până la sfârşitul lunii ianuarie a acestui an, termenul a fost de o lună, însă Executivul a decis să-l dubleze.

„După cum rezultă din prevederea legală, agentul constatator este obligat să comunice procesul-verbal contravenientului în termen de două luni de la data la care l-a încheiat. În situaţia în care agentul constatator comunică procesul-verbal de contravenţie după expirarea termenului de două luni, intervine sancţiunea prescripţiei executării amenzii contravenţionale”, a afirmat consultantul juridic Gabriela Pintea, adăugând că prescripţia trebuie, de asemenea, constatată de judecători: Intervenţia prescripţiei trebuie să fie constatată de instanţa judecătorească competentă, printr-o hotărâre judecătorească. Contravenientul va formula plângere prin care va invoca excepţia prescripţiei executării sancţiunii contravenţionale.

Plângerea trebuie formulată şi depusă la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia în maximum 15 zile de la comunicarea procesului-verbal. Aceasta trebuie să fie însoţită de actul prin care se dovedeşte plata taxei judiciare de timbru de 20 de lei şi de documentele din care să reiasă că termenul de comunicare este depăşit.

„În situaţia în care contravenientul află de existenţa procesului-verbal de contravenţie de-abia în faza executării silite a actului sancţionator, atunci acesta poate invoca excepţia prescripţiei executării amenzii contravenţionale pe calea contestaţiei la executare, subliniază Gabriela Pintea.

Important! Conform specialistului, singura taxă ce trebuie achitată în cazul formulării unei plângeri împotriva unui proces-verbal de contravenţie este taxa judiciară de timbru de 20 de lei. Aceasta este datorată şi pentru plângere, şi pentru atacarea hotărârii pronunţate de instanţa de fond (dacă este cazul).

Cum se calculează termenele legale exprimate în luni

Termenele legale exprimate în luni sunt calculate în mod diferit faţă de cele exprimate în zile, după cum ne-a lămurit Gabriela Pintea. Astfel, termenul de şase luni nu este egal cu 180 de zile.

„Diferenţa dintre termenele pe luni şi termenele pe zile este modul de calcul al acestora. Termenul de şase luni care începe în ziua X a unei luni se împlineşte în ziua X a celei de a şasea luni. Dacă cea de-a şasea lună nu are ziua X, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni. De exemplu, dacă data constatării faptei este 1 martie, ultima zi în care poate fi încheiat procesul-verbal de contravenţie este 1 septembrie. În situaţia în care data constatării faptei este 31 martie, ultima zi în care poate fi încheiat actul sancţionator este 30 septembrie”, a menţionat consultantul juridic.

În mod evident, aceeaşi regulă se aplică şi pentru calcularea termenului de două luni. Spre exemplu, dacă sancţiunea este aplicată pe 1 martie, ultima zi pentru comunicarea procesului-verbal este 1 mai, iar dacă sancţiunea este aplicată pe 31 iulie, ultima zi de comunicare este 30 septembrie.

Informaţiile fără de care procesul-verbal de contravenţie este nul

Legea contravenţională prevede că lipsa anumitor informaţii dintr-un proces-verbal atrage nulitatea acestui document.

Mai exact, este vorba de „lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator”, după cum scrie în OG nr. 2/2001. Nulitatea poate fi constatată şi din oficiu.

În acest sens, de reţinut este o situaţie în privinţa căreia a trebuit să se pronunţe, prin decizie a Completului competent să judece recursul în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Este vorba, mai precis, de procesul-verbal de contravenţie pentru lipsa rovinietei întocmit în urma depistării cu camele video folosite de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

În acest caz, judecătorii Înaltei Curţi au hotărât că, în lipsa semnăturii de mână a agentului constatator, procesul-verbal de contravenţie este nul. Decizia — care este obligatorie din martie — a fost luată în condiţiile în care CNADNR semna electronic documentele şi le expedia în format tipărit, iar instanţele — prin hotărârile contradictorii date în cauzele referitoare la acest aspect — nu s-au putut pune de acord asupra legalităţii procedeului.

Madalina Istrate

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>