Ultima ora
Publicat: vineri, 07 iulie 2017

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, noi semnale puternice de alarmă privind calitatea actului educațional universitar

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) își exprimă nemulțumirea cu privire la modul și forma în care Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătățiia fost adoptată de Senatul României și solicită Președintelui României să nu promulge acest act normativ, întrucât, prin modificările aduse documentul în Parlamentul României, în cele două camere, se vor aduce prejudicii semnificative calității învățământului superior din România.

Anumite modificări în textul Legii Educației Naționale nr. 1/2011, în forma adoptată de Senatul României, pot conduce la o revigorare a „fabricilor de diplome”, prin faptul că a fost eliminată prevederea conform căreia numărul maximum de studenți care pot fi școlarizați în cadrul unui program de studii universitare de licență și cărora li se poate acorda o diplomă de absolvire se stabilește anual, prin hotărâre a Guvernului, în urma unei propuneri făcute baza unei evaluări externe realizată în prealabil de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) sau de către o altă agenție a asigurare a calității înregistrată în EQAR (The European Quality Assurance Register for Higher Education).

De acum, dacă această lege va fi promulgată și va intra în vigoare, singurul criteriu pe care trebuie să-l respecte universitățile pentru a școlariza un anumit număr de studenți la un program de studii este de a avea un raport dintre numărul total de studenți și numărul de cadre didactice din universitate de cel mult 35 la 1fără a se ține cont de alte criterii și standarde de calitate, precum asigurarea infrastructurii, bazei materiale, resurselor educaționale, spațiilor, resurselor financiare etc. necesare derulării programului respectiv.

Asemenea norme generice nu au ce căuta în cuprinsul unei legi a educației naționale, neputându-se stabili un raport optim studenți-cadre didactice valabil pentru toate domeniile de studiu. Mai mult decât atât, valoarea propusă prin această modificare este una mult prea mare în comparație cu cele specifice acestui raport în alte sisteme de învățământ superior, și chiar și în comparație cu sistemul de învățământ preuniversitar din România. Există programe de studii universitare de licență care, prin specificul lor, impun un raport cadre didactice-studenți foarte mic pentru derularea unui învățământ de calitate și unde, dacă acest lucru nu este clar reglementat, procesul educațional poate deveni unul desuet prin creșterea acestui raport până la maximul permis de lege.

Astfel, universitățile vor avea posibilitatea, practic, să înmatriculeze oricâți studenți doresc și să elibereze oricâte diplome de absolvire doresc, fără a mai conta dacă într-adevăr acestea au capacitatea și resursele necesare să școlarizeze respectivul număr de studenți. Până în prezent, în urma unei evaluări externe derulate de ARACIS, se stabilea pentru fiecare program de studii în parte care este numărul maxim de studenți care poate fi școlarizat, în funcție de capacitatea și resursele existente în respectiva universitate, ținându-se cont de criterii multiple de calitate. De acum toate aceste elemente nu vor mai fi luate în calcul, dacă prezenta lege va fi promulgată.

Prevederea mai sus menționată distruge orice încercare de a implementa un învățământ centrat pe student, linie directoare importantă a Procesului Bologna, sistem de reformare a învățământului superior european în care România s-a alăturat voluntar. Introducerea acestei prevederi ar avea un impact deosebit de nociv asupra calității învățământului superior, universităților dându-li-se posibilitatea să redevină „fabrici de diplome”, putând școlariza oricâți studenți doresc sau, mai grav, emite oricâte diplome doresc, fără a mai ține cont de anumite criterii minimale de calitate, învățământul superior transformându-se într-o afacere al cărui produs final vor fi diplomele de studii universitare emise.

De asemenea, legea privind aprobarea OUG 96/2016 în forma adoptată de Parlamentul României conține și alte prevederi dăunătoare pentru sistemul educațional românesc.

Modificările aduse la Legea Educației Naționale nr. 1/2011, precum și la alte legi, conduc la posibilitatea înființării unor programe de studii de licență cu duble specializări limitate doar pentru formarea inițială a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, limitare contrară prevederilor specifice Procesului Bologna, care militează pentru trasee de învățare și de carieră cât mai flexibile, fără constrângeri de acest tip, și ar putea avea consecințe foarte grave asupra studenților și absolvenților, mai ales în contextul în care în învățământul preuniversitar sistemul de consiliere și orientare în carieră a elevilor este cvasi-inexistent.

În plus, se aduc modificări la criteriile pentru obținerea calității de conducător de doctorat sau pentru evaluarea școlilor doctorale, anumite prevederi neclare sau prea vagi putând conduce la practici superficiale care să dăuneze calității sistemului de învățământ superior românesc. De asemenea, deși se prorogă termenul până la care școlile doctorale se consideră acreditate până la 1 octombrie 2019, deși acestea nu au fost evaluate niciodată după anul intrării în vigoare a Legii Educației Naționale (2011), nu se stabilește vreun termen până la care această evaluare ar trebui să demareze, astfel că perioada de funcționare a acestora fără vreo evaluare are premisele de a se prelungi la nesfârșit.

Una dintre cele mai bune prevederi ale OUG 96/2016 în forma ei inițială era recunoașterea oficială a federațiilor naționale studențești legal constituite ca parteneri de dialog social ai Ministerului Educației Naționale, prin modificarea art. 221, alin. (2) din Legea Educației Naționale nr. 1/2011. ANOSR se declară consternată de eliminarea acestei prevederi de către Parlamentul României, considerând încălcate mai multe principii fundamentale ale legislației, și semnalează pericolul la care sunt supuși studenții dacă reprezentanții acestora nu vor mai fi consultați în procesul decizional din domeniul educației, nevoile, dorințele și interesele acestora nemaifiind transmise și susținute de nimeni în fața decidenților.

Desigur, eliminarea prevederii mai sus menționată poate fi explicată lesne chiar prin modul în care acest proiect de lege a fost adoptat. Astfel, acesta nu a fost dezbătut în mod transparent, fiind înscris de trei ori pe ordinea de zi a Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială a Senatului României (3 mai, 7 iunie, 19 iunie), dar doar o singură dată pe ordinea de zi a Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului României, în data de 23 mai 2017, când, de altfel, nu a fost adoptat. Raportul comun al comisiilor datează din 20 iunie 2017, zi când nu a avut loc nicio ședință a acestor structuri, și a fost depus la Biroul Permanent al Senatului României abia în data de 27 iunie 2017, exact în ziua în care a fost și adoptat de plenul Senatului României, fără a fi disponibil public undeva înainte de acest moment.

Mai mult, proiectul de lege adoptat de Senatul României conține și prevederi contrare sau care se suprapun cu alte reglementări în vigoare și care pot crea haos sau vid legislativ în anumite domenii.

Așadar, ANOSR consideră că intrarea în vigoare a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății în prezenta ei formă ar aduce mari deservicii sistemului educațional românesc, astfel că solicită Președintelui României să formuleze o cerere de reexaminare a acestui act normativ pe care să o înainteze Parlamentului României. Ulterior, dacă acest lucru se va întâmpla, organizația mai solicită Parlamentului României să trateze cu mai multă responsabilitate și transparență dezbaterea acestui proiect de lege, consultând toți actorii interesați din domeniu.

Drepturile și obligațiile studenților: Clientii fabricilor de diplome

Totodată ANOSR a redactat un nou Raport național privind respectarea prevederilorCodului drepturilor și obligațiilor studentului(Statutul Studentului) în universitățile de stat din țară, prezentând situația întâlnită în universitățile românește la începutul anului 2016-2017 (1 octombrie 2016). Acest document își propune analizarea modului în care Codul drepturilor și obligațiilor studentului este implementat în universitățile de stat din România, iar drepturile studenților sunt respectate. Primul raport de acest gen a fost lansat de ANOSR în anul 2012, urmat de cele din 2014 și 2015.

            Codul drepturilor și obligațiilor studentului, cunoscut și sub numele de Statutul Studentului, a fost adoptat, la propunerea ANOSR, după mai mult de 5 ani de negocieri, prin Ordinul Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 3666 din 30.03.2012, fiind prima inițiativă legislativă exclusiv studențească. Acesta este actul normativ care reglementează toate drepturile, obligațiile și responsabilitățile pe care le au studenții în universitățile din România, fiind valabil pentru toate instituțiile de învățământ superior de stat sau private din țară.

            Structura raportului

Prezentul raport analizează, în prima parte, în raport cu actul normativ la nivel național, conținutul Codurilor universitare ale drepturilor și obligațiilor studentului din toate cele 39 de instituții de învățământ superior de stat care au adoptat un astfel de document și publicat pe site-ul propriu până la data de 1 octombrie 2016, reflectă, în a doua parte, perspectiva organizațiilor studențești și a reprezentanților studenților asupra implementării și respectării Codului drepturilor și obligațiilor studentului în universitățile din România în anul universitar 2015-2016 și se încheie cu o serie de recomandări pentru instituțiile de învățământ superior din România, dar și pentru Ministerul Educației Naționale (MEN), pornind de la concluziile analizelor efectuate, în așa fel încât studenților să le fie garantate toate drepturile care li se cuvin.

           Câteva concluzii

Deși universitățile erau obligate ca în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ la nivel național (martie 2012) să își adopte un cod propriu al drepturilor și obligațiilor studentului, peste un sfert dintre instituțiile de învățământ superior din România (16 universități) încă nu aveau un astfel de document public pe site la data de 1 octombrie 2016, mai peste 4 ani de la expirarea acestui termen.

În urma analizei Codurilor universitare ale drepturilor și obligațiilor studentului din cele 39 de universități unde existau disponibile pe site astfel de documente la data de 1 octombrie 2016, o primă constatare tristă este că nu există niciun drept din Statutul Studentului la nivel național care să fie prevăzut întocmai în documentele din toate universitățile. Fiecare drept menționat în documentul național lipsește cel puțin din documentul unei universități.

În schimb, chiar dacă niciun drept nu este preluat de absolut toate universitățile, există o singură obligație a studenților menționată în documentele interne ale tuturor universităților, și anume obligația studentului de a-și îndeplini angajamentele financiare.

Punând în oglindă aceste două aspecte putem observa o percepție generală care există asupra studenților la nivelul sistemului național de învățământ superior, aceștia fiind priviți mai degrabă ca niște clienți, și nu ca parteneri și beneficiari ai actului educațional.

Una dintre problemele care încă persistă la nivel național este insuficiența locurilor de cazare, foarte multe universități nereușind să acopere nici măcar jumătate dintre cererile studenților în acest sens. De asemenea, universitățile nu aplică nici o măsură compensatorie acestei situații, neacordând subvenții de cazare drept suport pentru studenții care nu locuiesc în căminele studențești.

Există în continuare probleme foarte mari de incluziune a persoanelor cu diverse dizabilitățiuniversitățile nefiind pregătite să le asigure acestora nici infrastructura, nici resursele necesare pentru a putea participa la un proces educațional de calitate.

Un alt aspect negativ este reprezentat de ineficiența Centrelor de Consiliere și Orientare în Carieră, care încă nu sunt suficient de vizibile în rândul studenților și nu beneficiază de resurse umane și financiare prin care să își poată îndeplini cu adevărat misiunea pentru care au fost create.

În multe universități întâlnim persoane cu funcții de conducere care ocupă, simultan, și funcții politice, acest cumul putând dăuna principiilor academice pe baza cărora ar trebui să funcționeze sistemul național de învățământ superior.

Universitățile solicită în continuare de la studenți diverse taxe nejustificate sau chiar ilegale, precum cele pentru eliberarea diverselor documente, căutând de multe ori soluții pentru a atrage fonduri inclusiv de la studenți din cauza finanțării insuficiente a sistemului educațional de la bugetul de stat.

Încă nu toate cadrele didactice pun la dispoziția studenților un suport de curs în regim gratuit, întâlnind multe situații în care aceștia sunt nevoiți să achiziționeze cărțile scrise de profesorii lor pentru a putea învăța pentru examene. De asemenea, unele universități au probleme și cu resursele educaționale disponibile în biblioteci sau cu accesul la baze de date științifice, acest lucru afectând calitatea procesului educațional.

În ceea ce privește stagiile de practică, încă universitățile se preocupă prea puțin pentru a încheia parteneriate cu angajatori și pentru a asigura activități practice de calitate pentru studenți, în multe situații aceste procese producându-se foarte superficial.

Evaluarea cadrelor didactice de către studenți e abordată de multe universități în mod superficial în continuare, studenții nefiind încurajați să participe la acest proces deosebit de important pentru asigurarea calității educației, nepublicându-se rezultatele acestor evaluări sau neluându-se niciun fel de măsuri în urma acestora. De asemenea, studenții și absolvenții sunt implicați într-un procent foarte mic în procesul de revizuire a planurilor de învățământ, deși opinia acestora poate fi foarte valoroasă.

Mai mult de jumătate dintre universități încă nu s-au adaptat secolului în care trăim și nu acceptă cereri online de la studenți, complicând procesul birocratic în continuare.

De asemenea, deși sistemul educațional românesc a fost zguduit în ultimii ani de grave probleme de etică, constatăm că în multe universități studenții nu sunt informați cu privire la procedurile și mecanismele pe care le au la dispoziție pentru a sesiza anumite abateri de la normele de etică sau abuzuri, nu sunt încurajați să sesizeze o neregulă sau o ilegalitate atunci când o întâlnesc și nu sunt educați în acest spirit.

Așadar, având în vedere toate aceste aspecte, putem concluziona că, deși se observă anumite progrese în respectarea drepturilor studenților în universitățile din România, mai sunt încă multe capitole unde e nevoie de îmbunătățiri, astfel că ne exprimăm speranța că, în viitor, instituțiile de învățământ superior, în colaborare cu organizațiile studențești și reprezentanții studenților și cu sprijinul Ministerului Educației Naționale (MEN), vor lua măsuri pentru a rezolva cu celeritate cât mai multe probleme dintre cele semnalate de noipentru a asigura un mediu universitar prielnic pentru dezvoltarea armonioasă a studenților și pentru derularea unui proces educațional de calitate.

AICI puteți să consultați întreaga analiza realizată de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).

AICI puteți citi întreaga poziție ANOSR cu privire la Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății, ce a fost transmisă și Administrației Prezidențiale.

Sursa: ANOSR

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>