Ultima ora
Publicat: luni, 02 octombrie 2017

Amara 50 – legenda continuă!

    Este absolut incredibil că festivalul de muzică ușoară românească de la Amara, dotat cu ”Trofeul tinereții” (aceasta este și denumirea manifestării), a ajuns la a 50-a ediție! Mai mult, ca și Moș Crăciun, ”Niciodată, niciodată n-a lipsit” de la întîlnirea cu publicul, surclasînd titratele festivaluri similare de la Brașov (”Cerbul de aur”) și Mamaia. Puteți crede că într-un ”august fierbinte” (cu adevărat!), cel din 1968, cu invadarea Cehoslovaciei, niște oameni pasionați de muzică lansau un nou festival în inima Bărăganului, la numai 5 ani după nașterea celui de la Mamaia, îngropat fără onoruri acum cîțiva ani? Este meritul șefilor culturii din Ialomița acelor vremuri, pe nedrept blamate de unii care n-au trăit pe atunci și habar n-au cîte realizări culturale notabile aparțin acelor timpuri, în care înșiși cei cu funcții de răspundere închideau ochii, riscînd mult, și dădeau ”viză” unor evenimente care aduceau bucurie marelui public. În 1968 Amara era doar o comună, celebră ce-i drept datorită nămolului binefăcător și stațiunii balneo-climaterice aferente, în schimb poseda un parc natural superb (spre cinstea lor, localnicii l-au păstrat neatins. Ehei, dacă era în București era demult cartier de vile!) în care exista Grădina-Cinemascop, cu peste o mie de locuri. Așa încît autoritățile de la Slobozia, capitala de județ, au decis ca festivalul (inițial doar județean) să se țină pe această scenă, dar decenii la rînd l-au organizat în totalitate, neimplicînd în nici un fel, așa cum ar fi fost normal, gazdele din Amara. Situația, anormală, să recunoaștem, a fost curmată, la instalarea sa, de tînărul primar, pe atunci (a avut cîteva mandate fructuoase), Victor Moraru, așa că de cîțiva ani buni primăria și consiliul local din Amara au preluat frâiele festivalului, ducîndu-l la un nivel extrem de ridicat din toate punctele de vedere. De anul trecut, Victor Moraru este președinte al Consiliului județean, mereu alături de organizatori, supervizînd o manifestare coordonată impecabil de tînăra directoare de festival Larisa Elena Mihai. La ediția jubiliară dînsa a surprins cu o sumedenie de surprize, mari și mici, tocmai acelea care fac o manifestare specială: agende, pixuri și brelocuri personalizate, fotografiile înrămate ale invitaților, proiectarea unor filme din istoria festivalului, stegulețe cu numele vedetelor împărțite spectatorilor, sonorizare, scenă și lumini de clasă (Stage Expert), colaborare în premieră cu TVR2 (experimentata producătoare Carmen Movileanu i-a adus cu ea pe prezentatorii Carmen Dănilă, de la emisiunea ”Ieri, azi, mâine”, și pe Mihai Rezuș), care a transmis două seri în direct și ulterior trei emisiuni înregistrate, difuzările avînd loc și pe TVR Internațional și TVR HD, ceea ce a asigurat o audiență sporită. Cîțiva laureați au primit originalul volum cu 170 de careuri de cuvinte încrucișate realizate de prof. Veronica Stroe pe versurile cîntecelor tot atîtor artiști. Dar dacă vorbim de o carte, și aici oganizatorii de la Amara au dat lecții, lansînd în a doua zi de festival un consistent volum intitulat ”Amara 50, istorie și legendă”, 231 de pagini, tipărit în condiții de excepție, cu numeroase fotografii color și imagini de arhivă. A mai făcut vreun festival, unele avînd bugete net superioare, așa ceva? Cartea, împreună cu panoul de la intrarea în grădină, cu zeci de fotografii din toate cele 50 de ediții, poate constitui punctul de plecare pentru preconizatul muzeu al muzicii ușoare românești plănuit de organizatori. Neinițiații s-ar putea întreba: de ce un asemenea muzeu la Amara și nu, să zicem, la București sau într-un alt mare oraș? În primul rînd pentru că nicăieri nu există un festival atît de longeviv și nici autorități atît de implicate, din toate punctele de vedere. Apoi pentru că, unii poate nu știu, toate marile noastre vedete, cu cîteva excepții doar, au cîntat aici, unele chiar de mai multe ori. În plus, de pe scena de la Amara și-au pornit urcușul către notorietate, premiate sau nu (iată că nu premiile contează, mai ales că și juriile, adesea, nu intuiesc talentul în perspectivă), numeroase nume azi binecunoscute. M-aș referi aici la regretatele Mihaela Runceanu, Laura Stoica, Angela Ciochină și Marina Scupra, la Jeanina Matei, Mirela Voiculescu Fugaru, Mihaela Oancea, Anca Țurcașiu, Aurel Moga, Aurel Moldoveanu, Gina Pătrașcu, Manuela Fedorca, Irina Nicolae, Cătălina Toma, Lili Sandu, Călin Goia, Mihai Trăistariu, Cristina Spătar, Bogdan Negroiu, Simona Florescu, Luiza Cioca, Alin Gheorghișan și cu certitudine lista este mult mai lungă. Așadar, în laboratorul de la Amara s-au plămădit zeci de cariere promițătoare. Dintre cei care-și datorează impunerea în peisajul genului festivalului de la Amara, zece au fost invitați să cînte cîte o piesă (prea puțin, avînd în vedere că alții au optat în recitaluri pentru numeroase titluri în limba engleză…). Este vorba de Alexandra Canareica (două distincții, între care premiul Uniunii compozitorilor și muzicologilor), Daniela Răduică(trei lauri, între care un premiu I), Lucia Dumitrescu (un premiu I), Alina Matache din Amara (premiu de popularitate), Minodora Muntean, Romeo Zaharia, Irina Popa (Trofeu în 2004), Adriana Gavrilă (un premiu I), Loredana Căvășdan (Trofeu în 2010), Nicoleta Floroni (Trofeu în 2005). Lor li s-au adăugat, în recitaluri consistente, Cristina Vasiu (Trofeu în 2012), Ellie White (Elena Băltăgan), Pepe (premiul I în 1999), Aza (Gabriela Amzaru)-Trofeu în 2014, deci în total 14 artiști lansați la Amara, piesele cîntate de aceștia în acompaniamentul formației Ionel Tudor fiind orchestrate de acesta sau de colegii săi Marian Georgescu și Eugen Tegu. Răduică și Zaharia sînt soliști profesioniști, angajați la Teatrul ”Toma Caragiu” din Ploiești, Canareica a terminat Conservatorul și este profesoară de canto, Dumitrescu cîntă cu ProConsul și a editat discuri, Popa este deja un nume în jazz, Floroni a cîntat la Teatrul de revistă ”Constantin Tănase”, unde evoluează în prezent Gavrilă, Muntean s-a afirmat într-un alt gen muzical, Băltăgan a fost solista grupului DJ Project. O altă reverență a fost făcută de admirabilii actuali organizatori în fața unora dintre cei cu merite în anii anteriori, distinși cu frumoase plachete omagiale, între aceștia numărîndu-se Gheorghe Marinel (primul prezentator al concursului, în 1968!), Jan Cheptea și Virgil Iaru (muzicieni acompaniatori și membri în jurii), Elena Pacală și George Stoian (directori de festival), Iulian Zaharia, Gheorghe Savu, Marian Bălan (foști prefecți și președinți de consiliu județean), Gigi Petre (fost și actual prefect), Gigi Preda (fost scenograf și prezentator). Plachete post-mortem au răsplătit implicarea consistentă a sponsorilor Alexandru Ilie (patronul de la ”Hermes” a acordat la timpul respectiv cele mai mari premii suplimentare) și Mihai Ioniță (”Transmim”, firma numărîndu-se și azi între parteneri). La ediția 50 au fost 26 de sponsori, între care Orion, Teletext (faimoasele lactate Diami), Premier Com, Madotex (vestimentații prezentator), Tritipan, Oyl Company, Mund Oil.

       Cum spuneam, asemenea plachete (”Distincții de onoare”) au fost înmînate și membrilor juriului: Horia Moculescu (președinte), Titus Andrei, Adrian Romcescu, Andreea Andrei, Viorel Gavrilă, Cristian Obrejan, Dani Constantin (înlocuit la ”Amara Junior” de Silvia Ionescu de la TVR). Este cazul, după atîta text, să-i amintim cu laudele cuvenite pe organizatorii fără cusur ai acestei ediții superlative: Consiliul județean Ialomița (președinte Victor Moraru, care are exact vîrsta festivalului!), Consiliul local Amara (primar Ion Măiță), Centrul județean pentru promovarea și conservarea culturii tradiționale Ialomița (director Cătălin Stanciu), Centrul cultural UNESCO ”Ionel Perlea” Ialomița (directoare Clementina Tudor). Societatea Română de Televiziune a fost co-producător, iar parteneri media – Radio România Actualități, ”Actualitatea Muzicală” și ”Ultima Oră”. Pentru că au fost unele propuneri ilare, de introducere a unei competiții pentru…DJ (adică de muzică house), am înțeles de ce festivalul de la Amara își păstrează identitatea citind un interviu cu dl. Victor Moraru, în care dînsul spune răspicat: ”A apărut un altfel de spectacol, care a dus la o diversificare nu totdeauna în sensul pur al muzicii românești, îndepărtîndu-l de elementele sale esențiale. Poate deranjez pe unii, dar spun că și Italia are un festival care, la fel ca al nostru, este de zeci de ani de zile și nu se pune problema să se desființeze, nimeni nu se întreabă dacă mai este de actualitate. Urmăresc ce se întîmplă la acel festival și de fiecare dată comunitatea din Sanremo, specialiștii genului găsesc energia necesară să-l organizeze. Același lucru îl pot spune și despre festivalul nostru. În ultimii 16 ani au fost foarte multe momente în care se punea problema organizării festivalului. Eu am moștenit această problemă, că festivalul nu se știe dacă se mai organizează, că nu-și mai are rostul. Și-l are! E vorba de respect pentru eforturile depuse de înaintași și de respectul pe care trebuie să-l acordăm valorilor muzicii ușoare românești, avem obligația de a nu întrerupe proiectul, de a nu demola acest festival. Pentru România tranziției era cea mai simplă soluție: să ne oprim. Nu ne-am oprit”. E bine de știut că în acești 49 de ani au fost trei momente critice cînd manifestarea a fost pusă sub semnul întrebării pînă în ultima clipă – și toate au avut loc nu înainte, ci după 1989!! Să sperăm că nu ne vom mai confrunta cu asemenea situații, garanție stînd tocmai fermitatea opiniilor președintelui Moraru. Sigur, ar mai fi lucruri de îmbunătățit, de corelat, de ajustat, unele din soluții fiind avansate chiar în cartea ”Amara 50”. Între acestea, concursul pentru copii ”Amara Junior”, lansat, paradoxal, tocmai la ediția jubiliară, deși o asemenea competiție n-a existat niciodată în istoria bogată a manifestării. Pe vremuri, tot așa, într-un an s-a alipit celui tradițional de muzică ușoară și un concurs de…muzică populară, dar organizatorii au avut înțelepciunea de a renunța imediat la el. La fel cu întrecerea pentru copii: sînt sute de asemenea confruntări în toată țara, nu are nici un rost să încărcăm programul și bugetul. S-a și văzut că în primele două seri grădina n-a fost atît de plină (cum s-a terminat foarte tîrziu, chiar s-a golit…), așa încît, fiind o ediție jubiliară mai bine s-ar fi apelat la mai multe și mai consistente recitaluri ale celor lansați la Amara. Pentru viitor, oricum, opinăm că ideală este o durată de 3 zile, cu concurs numai pentru cei mari și recitaluri circumscrise exclusiv muzicii ușoare, așa cum de altfel grăiește și titulatura. Trofeul ”Amara Junior” a revenit lui Andrei Ion Rareș din Buzău, premiile I fiind acordate Dianei Teodora Codreanu din București (7-9 ani), excelentei Cristina Frățilă din Amara, candidată autorizată la Trofeu (10-12 ani), respectiv Eleonorei Maria Filipoiu din Scînteia, jud. Ialomița (13-15 ani). Important este ca acești copii să nu mai colinde săptămînal concursurile destinate lor, cîntînd aceleași melodii, să-și diversifice repertoriul, fiindcă unii au interpretat piese total nepotrivite vîrstei lor. Oricum, la vîrsta asta ei cîntă din fericire încă muzică ușoară, măcar să rămînă în acest perimetru…Am ascultat, între altele, versiuni proaspete, pline de candoare, ale unor piese cum ar fi ”Mi-am pus busuioc în păr” de Ion Vasilescu, ”Cui îi pasă de mine?” de George Grigoriu, ”Copacul” de Jolt Kerestely, ”Chemarea dragostei”, ”O portocală”, ambele de Marius Țeicu, ”Dor de viață” de Aura Urziceanu, ”O mie” de Pasha Parfeni, ”De-ar fi să vii” de Alexandru Vilmanyi, ”Moment of silence” de Ovidiu Anton, ”De-ai fi tu salcie”, ”Fîntînile albastre”, ambele de Horia Moculescu, ”Du-te, vino” de Virgil Popescu, ”România” de Adrian Daminescu, ”Mi-e dor de tine” de Adrian Romcescu, chiar dacă unele dintre ele n-au deloc versuri potrivite pentru un copil…

         Se înțelege, atracția principală a constituit-o concursul deschis celor mari, cu toții dorind să egaleze performanța cîștigătorului de anul trecut, Sebastian Tudor, care a susținut un micro-recital ”mobilizator” în seara de gală. Au fost doar 11 finaliști (în viitor numărul lor va crește, în condițiile în care vor fi două seri de concurs, poate vor veni și de peste hotare, mai ales că premiile au crescut foarte mult), dintre care juriul i-a ales într-adevăr pe cei mai buni. Studenții Robert Nicolae Feraru (București) și Ștefan Robert Iosifescu (Slobozia) au fost distinși cu mențiuni, o altă studentă din Slobozia, Elena Mălina Paraschiv, primind Premiul de Popularitate acordat de Banca Transilvania. Gabriel Ionuț Cîndea din Orăștie, jud. Hunedoara, absolvent al Facultății de muzică, a fost recompensat cu premiul III, cîntînd inspirat vechiul șlagăr al lui Vasile Veselovski, ”Merit eu?”. Simpaticul Mihail Cosmin Andrian, doar 16 ani, din Călărași, a obținut premiul II (oferit de S.C. Orion) optînd tot pentru un cîntec de demult, ”Don Juan din Popa Nan” de Florentin Delmar. Temperamentala Ana-Maria Roșu din Roman, 21 de ani, a venit aureolată de premii la festivaluri importante, cum ar fi ”George Grigoriu” (Brăila), ”Dan Spătaru” (Medgidia), ”Vasile Veselovschi” (Pitești). De această dată a schimbat total registrul, impresionînd prin versiunea plină de căldură și sensibilitate a minunatei compoziții a lui Titel Popovici, ”Iubirea noastră nu are apus”. Frumosul Trofeu semnat de sculptorul Mihai Hlihor a revenit, așteptat am spune, delicatei Ana-Teodora (Dora) Gaitanovici, elevă de 17 ani din Buzău, care a confirmat, ca și la Brăila, cu o compoziție proprie, dar mai ales cu istorica manea a lui Anton Pann, veche de două secole, ”Pînă cînd nu te iubeam”. Laureații au impresionat juriul și cu interpretările date unor creații semnate de Viorel Gavrilă, Ovidiu Anton, Constantin Bodea, așa cum între cele 22 de titluri am notat abordarea originală adesea a unor compoziții aparținînd lui Edmond Deda, Florin Bogardo, Temistocle Popa, Horia Moculescu, Nicolae Caragia, Cornel Ilie, Aura Urziceanu, Mihai Grigoriu. Iată așadar că tinerii ”gustă” din plin melodicitatea inconfundabilă a șlagărelor nemuritoare ale muzicii ușoare românești, contrar negativismului afișat de unii ”specialiști”…Excepțional și de această dată acompaniamentul formației conduse de compozitorul și pianistul Ionel Tudor, nu întîmplător distinse anul acesta cu Premiul de excelență al revistei ”Actualitatea Muzicală”. Din formație fac parte instrumentiști de elită, toți adevărați virtuozi: Andrei Tudor (claviaturi), Eugen Tegu (chitară bas), Marian Georgescu, Daniel Bouroșu (chitare), Dan Marin Ioniță (saxofon, percuție), Laurențiu Smău (baterie), Dan Pirici (percuție, chitară bas), ”asistați” de la pupitrul de sunet de Liviu Elekeș.

 În fiecare seară au fost cîte 2 recitaluri, deci 8 în total. Cîștigătorul de anul trecut, Sebastian Tudor din Roman, a anticipat parcă show-ul exploziv al lui Horia Brenciu, cîntînd șlagărul acestuia, ”Septembrie, luni”. Brenciu a precedat nu întîmplător formidabilul foc de artificii, fiind ca de obicei un ”entertainer” de o vitalitate rară. Ca prezentator, ”condusese” festivalul de la Amara în 1996, dar acum a venit cu orchestra sa și a fost copleșitor, impresionînd și prin omagiul adus atît lui Dumitru Lupu, prin ”Ce vrei tu, mare albastră”, dar și muzicii ușoare românești în ansamblu, printr-un potpuriu cu refrene binecunoscute. Cristina Vasiu, ”Trofeu” în 2012, a trecut pe la ”Vocea României” (chiar în echipa lui Brenciu) sau Eurovision și, pe lîngă multe piese în limba engleză, puse în pagină alături de dansatori, a cîntat frumos ”Oameni” de Marius Țeicu (de ce oare n-or aminti soliștii numele compozitorilor, așa cum e normal?). Pe cînd se numea încă Elena Băltăgan și venea de la Buzău, a fost de 2 ori în palmares în 2001 și 2002, apoi a devenit solista formației DJ Project, reamintindu-ne în recitalul său cîteva hit-uri din acea perioadă. Evident, este vorba de Ellie White. Poate nu toți foștii laureați deveniți nume cunoscute au fost la nivelul unei manifestări jubiliare, dar este de lăudat efortul organizatorilor de a promova vocile lansate la Amara. Este și cazul tinerei Gabriela Amzaru din Călărași, 18 ani, ”Trofeu” în 2015; Adi Sînă a transformat-o în Aza și a inclus-o în trupa sa, Akcent, în care s-a integrat rapid, cu piese cum ar fi ”Ușor, ușor”. Evident, șlagărele internaționale marca Akcent au încîntat asistența. Așa s-a întîmplat și cu Direcția 5, înlănțuind unul după altul refrene reluate în cor de întreaga grădină. În mare formă și vizibil bucuros și emoționat că a fost invitat la festivalul unde s-a lansat, cucerind premiul I în 1999, Pepe a ținut să cînte, deși n-o face în mod obișnuit (de ce?) melodia care i-a adus acest succes, ”Tu ești primăvara mea” de Florin Bogardo, alături de titluri de mare circulație cum ar fi ”Cine, cine?”, ”Numai iubirea”, ”E vara mea”, ”Cred că m-am îndrăgostit” sau de o piesă nouă, ”Sentimente intense”, ridicînd literalmente publicul în picoare. Formația condusă de Ionel Tudor (aici se cuvine să-i amintim și pe colaboratorii Marius Văduva, Octavian Chițu, Cosmin Manea) a acompaniat două mari vedete de muzică ușoară, pe linia stilului muzical ce ar trebui promovat preferențial în această manifestare semi-centenară. Nico și-a aniversat cele două decenii de carieră superlativă, interval în care, amintim, a cucerit premii internaționale la Varna, Istanbul, ”Cerbul de aur”, Alma-Ata (Kazahstan) și fost de trei ori pe podium la Eurovision, culminînd cu victoria din 2008, alături de Vlad Miriță, cînd a reprezentat România în marea finală de la Belgrad cu ”Pe o margine de lume” de Andrei Tudor, distins atunci cu un premiu special pentru orchestrație. N-au lipsit un alt cîntec de succes semnat de același compozitor, ”Spune da, spune nu”, alături de ”Și dacă viața mea” de Viorel Gavrilă (lansată tot la Mamaia), ”Mai dă-mi o șansă”, evergreen-uri internaționale, ”asezonate” într-un recital echilibrat, extrem de muzical. Și Oana Sîrbu a revenit după mulți ani pe această scenă, aureolată de numeroasele filme de succes (”Liceenii”, ”Vulcanul stins”, ”Extemporal la dirigenție”, ”Liceenii rock and roll”, ”Liceenii în alertă”, ”Secretul Mariei”), albume (cele mai recente – la casa de discuri Eurostar), șlagăre, dintre acestea din urmă detașîndu-se ”Te iubeam” de Virgil Popescu. Colaborarea cu reputatul compozitor și instrumentist, ca și concertele susținute alături de formația proprie și-au pus vădit amprenta, fiind evidentă experiența superioară și siguranța în colaborarea cu valoroșii instrumentiști ai formației Ionel Tudor. Între surprizele plăcute ale frumosului său brecital s-au numărat un duet cu Minodora Muntean, interpretarea manelei lui Anton Pann ”Pînă cînd nu te iubeam” (evident mai bine decît laureata Dora Gaitanovici), precum și a nemuritoarelor creații ale lui Florin Bogardo, ”Să nu uităm nicicînd să iubim trandafirii” și ”Ani de liceu”. Încă un argument pentru ca anul viitor să fie invitată în recital, în premieră, așa cum am mai scris, Stela Enache, pentru că sînt cîteva mari vedete (între acestea și Alexandru Jula sau Paul Surugiu-Fuego) care n-au susținut niciodată recitaluri la Amara, în timp ce alții au fost de 4-5 ori. Dar, cunoscîndu-i pe organizatori, sînt convins că în viitor toți marii artiști își vor putea trece în CV participarea la cel mai vechi și mai puternic festival de muzică ușoară din țară.

        Aceste rînduri, precum și fotografiile însoțitoare, vă oferă doar o imagine parțială a unei ediții cu adevărat strălucitoare, rod al eforturilor conjugate ale unor oameni care iubesc Amara, festivalul, muzica ușoară românească. Cîte manifestări similare se pot lăuda cu o asemenea scenă, cu mii de spectatori entuziaști, cu atîtea vedete, cu două ”ziare” ale evenimentului (distribuite gratuit), cu premii atît de consistente, cu cea mai bună orchestră din țară și cu transmisii pe postul public de televiziune? Așa că tot ce putem spune, în încheiere, este: să ne vedem cu bine, acum, în următorii 50 de ani!

 

Octavian URSULESCU

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>