Ultima ora
Publicat: miercuri, 15 ianuarie 2014

Băsescu, ambasadorilor străini: E timpul unei decizii finale în privinţa Schengen

Președintele Traian Băsescu le-a atras atenția miercuri ambasadorilor străini acreditați la București, în cadrul tradiționalei întâlniri care are loc anual, că deși România a acceptat o vreme condiționarea aderării la Spațiul Schengen de progresele realizate în Mecanismul de Cooperare și Verificare, „este timpul să ne apropiem de un capăt”, căci o asemenea condiționare nu există în Tratatul de aderare semnat de UE cu România. „Tratatul de aderare a României, care a fost ratificat de toate statele membre, nu prezintă condiționări legate de Mecanismul de Cooperare și Verificare în perspectiva aderării la Spațiul Schengen. România a acceptat o vreme aceste condiționări, dar este timpul să ne apropiem de un capăt”, a spus Băsescu, adăugând că aderarea la Spațiul Schengen ar reprezenta „un element puternic de integrare a României în Uniunea Europeană”.

 

Vă prezentăm discursul susținut de șeful statului cu acest prilej:

„Excelenţa Voastră, domnule Nunţiu Apostolic,
Doamnelor şi domnilor şefi de misiuni diplomatice,
Doamnelor şi domnilor,

Am intrat în anul 2014, un an extrem de important pentru Uniunea Europeană, pentru România, şi pentru multe din regiunile de importanţă strategică pentru stabilitatea şi securitatea lumii: Estul Europei, Orientul Mijlociu, Afganistan şi Asia Centrală, Balcanii de Vest. Un an crucial pentru că este totodată un an al tranziţie şi al schimbării, în acelaşi timp un an pe care comunitatea euroatlantică nu trebuie să-l piardă în drumul spre consolidarea unităţii şi integrării sale, pe baza valorilor şi principiilor comune ale democraţiei, economiei de piaţă şi statului de drept.

Ne-am obişnuit deja cu incertitudinile şi gradul crescut de turbulenţă a lumii în care trăim, cu aşezările şi reconfigurările care ne obligă din ce în ce mai mult la responsabilitate şi la depăşirea spaţiului de interese imediate, la solidaritate şi coeziune. Este motivul pentru care România îşi păstrează poziţiile sale în politica externă şi de securitate, respectând triada de elemente ce garantează stabilitatea, democraţia şi nivelul redus de risc pentru cetăţenii României. Astfel, ne menţinem pe direcţia consolidării Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, a rolului şi impactului Alianţei Nord-Atlantice în regiune şi a consolidării, continuării şi aprofundării integrării în Uniunea Europeană.

La 25 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, România va trebui să se prezinte în faţa lumii cu o poziţie consolidată în privinţa ireversibilităţii orientărilor sale de politică externă şi de securitate, o postură strategică necontestabilă care să nu ridice niciun dubiu şi să nu permită nimănui să pună sub semnul întrebării ataşamentul faţă de lumea în care am intrat acum 25 de ani.

România a avut întotdeauna o postură strategică de jucător de echipă aducând valoarea adăugată în nişele în care am putut sprijini partenerii strategici americani, aliaţii din NATO şi partenerii din Uniunea Europeană. Ne-am calibrat nivelul de ambiţie la zonele limitrofe respectiv spaţiul post-sovietic, Balcanii de Vest şi Orientul Mijlociu, Africa de Nord. Lumea globală şi extinderea spaţiului de origine a ameninţărilor directe asupra noastră şi a aliaţilor noştri ne-au antrenat şi ne obligă în continuare să ne aducem contribuţia, în spirit de solidaritate, în spaţii situate la distanţă precum Irak, Afganistan şi chiar Balcanii de Vest. În continuare România va fi deschisă şi va încerca să contribuie constant, pe măsura puterilor şi resurselor sale, la soluţionarea problemelor majore ale comunităţii internaţionale, situate chiar la distanţe mari de casă, pentru a preîntâmpina ca ameninţările ce au originea în acele spaţii să creeze efecte sau să ajungă să fie combătute la noi acasă, în Europa.

Doamnelor şi domnilor,

Trebuie să recunoaştem că perioada acesta post-criză nu este tocmai cea mai fastă pentru Europa, iar ratarea proiectelor noastre de integrare mai profundă riscă să prelungească criza economică. Trebuie să avem în vedere faptul că anul 2014 la nivel european va fi un an al alegerilor care vor aduce o nouă conducere a Comisiei Europene, a Consiliului European şi un nou Parlament European. Recesiunea prelungită a economiei europene, nivelurile record ale şomajului în anumite state europene au generat o anume frustrare a populaţiei, care s-ar putea transforma într-un vot masiv de natură eurosceptică. Pe acest fond, alegerile europene pot conduce la întărirea ponderii formaţiunilor politice naţionaliste sau ultranaţionaliste – tot mai populare în unele state membre -, ceea ce poate afecta serios coeziunea Uniunii Europene din cauza politicilor xenofobe şi eurosceptice pe care le promovează aceste formaţiuni. Discursul neonaţionalist al acestora a provocat deja o atitudine necorespunzătoare faţă de cetăţenii români şi bulgari în unele state membre, odată cu ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii la 1 ianuarie 2014.

Anul 2013 a întărit o tendinţă considerată prin Tratate ca fiind excepţia în ceea ce priveşte modul de reglementare a acordurilor la nivelul Uniunii Europene. În faţa provocărilor ridicate de criza economică declanşată în a doua parte a anului 2008, s-a consolidat în timp percepţia preeminenţei opţiunilor pragmatice individuale ale statelor în dauna solidarităţii comunitare. O astfel de mutaţie nu face decât să alimenteze tendinţele eurosceptice tot mai conturate în societăţile europene, o dovadă clară în acest sens fiind câştigurile electorale substanţiale ale formaţiunilor populiste, care la rândul lor ar putea alimenta retorici de genul celor care susţin «repatrierea competenţelor» sau, pur şi simplu, nerespectarea legislaţiei europene.

România a aderat la o Uniune Europeană pe care dorim în continuare să o dezvoltăm, iar pe de altă parte, cetăţenii români devin victime ale abordărilor naţionaliste care se manifestă în unele state membre. Ne dorim aprofundarea integrării europene prin extinderea ariei de politici comunitare. România doreşte o Uniune Europeană orientată către viitor. Nu credem că reafirmarea interguvernamentalismului şi restrângerea domeniului dreptului european numai din dorinţa de a cultiva tendinţe naţionaliste pot genera soluţii de creştere economică şi ocupare a forţei de muncă în condiţii egal benefice pentru toate statele şi naţiunile membre ale Uniunii Europene.

Suntem în mod particular îngrijoraţi de modul în care a fost şi este gândită întâmpinarea ridicării restricţiilor de pe pieţele naţionale ale forţei de muncă, produsă la 1 ianuarie. Unele state europene au imaginat măsuri de protejare a sistemului de securitate socială care stabileşte diferenţieri între cetăţenii europeni. Asemenea măsuri reflectă o întoarcere către naţionalism ca factor de discriminare, ceea ce poate fi îngrijorător pentru o comunitate ca Uniunea Europeană.

Împiedicarea aderării României la Schengen începe să fie percepută în unele segmente ale societăţii drept o expresie a disponibilităţii unor state membre de a ignora reguli consemnate în Tratate. Şi aici doresc să fac o paranteză, Tratatul de aderare a României, care a fost ratificat de toate statele membre, nu prezintă condiţionări legate de Mecanismul de Cooperare şi Verificare în perspectiva aderării la spaţiul Schengen. România a acceptat un timp aceste condiţionări, dar este timpul să ne apropiem de un capăt – aşa cum liberalizarea pieţei muncii la nivelul Uniunii Europene, şi accesul în spaţiul Schengen este un element puternic de integrare a României în Uniunea Europeană. România a fost mereu partizanul organizării societăţii internaţionale după reguli, însă, în faţa unor astfel de agresiuni din partea unor parteneri europeni, devine dificil de susţinut că limitele acţiunilor noastre politice există şi că ele sunt consacrate juridic.

Exploatarea ambiguităţilor unor reglementări sau ignorarea cu totul a reglementărilor comune, pe de o parte, şi ocolirea instituţiilor europene prin recurgerea într-o măsură tot mai mare la cooperarea interguvernamentală, pe de altă parte, pot deveni piedici serioase în atingerea obiectivelor comune consacrate în tratatele Uniunii. Personal, cred în continuare că nu există niciun stat membru care să se dezică de drumul parcurs până în prezent în procesul de integrare europeană. România doreşte să rămână parte dintr-o comunitate bazată pe reguli cât mai clare, în care realitatea de fapt să redevină realitatea de drept stabilită prin tratate.

Doamnelor și domnilor,

România nu este încă membră a zonei euro şi va mai dura câţiva ani până să adoptăm moneda unică. Aceasta nu înseamnă că aderarea la euro nu se află pe agenda de priorităţi ale României. Banca Naţională arăta, într-o evaluare recentă, că progresele pentru îndeplinirea criteriilor de convergenţă sunt semnificative, astfel încât doar rata inflaţiei şi ratele dobânzilor pe termen lung depăşesc încă valorile de referinţă ale criteriilor de la Maastricht. Cele mai recente proiecţii sugerează îndeplinirea şi a acestor condiţii în cursul anului 2014.

Dacă aderarea la Zona Euro este plasată în perspectivă temporală medie, dată fiind importanţa asigurării convergenţei reale, participarea de la bun început la Uniunea Bancară este obiect de consens politic intern şi se va operaţionaliza pe termen scurt. Opţiunea României de a se asocia tuturor instrumentelor dezvoltate pentru consolidarea Uniunii Economice şi Monetare este una naturală, având în vedere că băncile din zona euro deţin trei sferturi din activele totale ale sistemului bancar românesc şi două treimi din capitalul său. România va notifica în mod oficial intenţia de participare la Mecanismul unic de Supraveghere bancară şi a început, la 9 ianuarie, în calitate de negociator, discuţiile în format interguvernamental privind stabilirea Fondului Unic de Rezoluţie.

Doamnelor şi domnilor,

Relaţiile cu Statele Unite au cunoscut o creştere constantă şi substanţială. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA, consacrat de „Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi Statele Unite ale Americii”, adoptat la 13 septembrie 2011, la Washington, rămâne în continuare unul dintre obiectivele prioritare de politică externă ale României. Nivelul nostru de ambiţie trebuie să vizeze, în anul 2014, aducerea tuturor dimensiunilor Parteneriatului Strategic, mai ales cea economică, la nivelul de excelenţă al cooperării în domeniul politico-militar şi de securitate.

Dimensiunea de securitate va continua să reprezinte pilonul de bază al Parteneriatului Strategic. Odată cu ceremonia de marcare a începerii lucrărilor principale de construcţie la Facilitatea Antirachetă din cadrul Bazei Militare Deveselu la 28 octombrie 2013 au fost create premisele pentru avansarea substanţială a cooperării bilaterale în ceea ce priveşte desfăşurarea, pe teritoriul României, a unor componente ale sistemului american de apărare antirachetă, cu obiectivul respectării calendarului agreat privind atingerea capacităţii operaţionale până la finele anului 2015.

România doreşte creşterea investiţiilor americane, Parteneriatul Strategic oferind cadrul optim pentru extinderea relaţiilor economice, comerciale şi de investiţii. O asemenea evoluţie ar fi în linie cu evoluţia constant crescătoare a schimburilor comerciale bilaterale şi ar susţine eforturile de restructurare şi modernizare a economiei româneşti.

Fireşte că acest lucru este imposibil, repet, este imposibil, şi în acest sens am primit mesajul emisarului SUA, zilele trecute, deci este imposibil în afara menţinerii angajamentului ferm al României pentru consolidarea statului de drept, a independenţei justiţiei şi a luptei anticorupţie. Personal voi continua acest efort şi voi rămâne ferm pe poziţiile apărării acestor valori, a principiilor europene, a democraţiei şi economiei competitive de piaţă şi voi sancţiona drastic orice derapaj, uzând de întreaga forţă şi de toate instrumentele constituţionale ale Preşedintelui în această direcţie.

Accederea, cât mai rapidă, în programul Visa Waiver, rămâne un alt obiectiv cheie în interacţiunea cu partea americană, reflectând atât statutul nostru de parteneri strategici, cât şi de stat membru al Uniunii Europene. Pentru prima dată în ultimii ani, există un orizont de optimism privind eliminarea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români, în viitorul apropiat – anul trecut rata de refuz a cunoscut cea mai puternică scădere, de la 17% la 11,2% – condiţionat, desigur, de adoptarea, de către Congresul SUA, a legislaţiei care modifică criteriile de acces în programul Visa Waiver.

România susţine fără rezerve negocierile pentru Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii dintre SUA şi Uniunea Europeană şi considerăm că acest proiect este unul de primă importanţă pentru relansarea creşterii economice substanţiale pe ambele maluri ale Atlanticului.

Domnilor și doamnelor,

Anul 2014 este un an special pentru Organizaţia Nord-Atlantică şi pentru relaţia României cu Alianţa. În acest an, în care se împlinesc 65 de ani de la Tratatul de la Washington, va avea loc un nou Summit, în septembrie, la Londra. Acest Summit trebuie să contribuie decisiv la întărirea legăturii transatlantice, care este esenţială pentru securitatea tuturor aliaţilor. România este hotărâtă să contribuie la acest proces, fiind extrem de dedicată proiectului.

Dar anul 2014 este relevant şi pentru că România împlineşte 10 ani de la aderarea la Alianţă şi 20 de ani de când am aderat la Parteneriatul pentru Pace, fiind prima ţară care a aderat la acest program. Este un moment care trebuie să prilejuiască o reflecţie asupra rolului şi profilului important pe care România l-a dobândit deja, dar şi asupra rafinării acestui profil în viitor. Contribuţia României la crearea sistemului NATO antirachetă este un element relevant în acest proces de rafinare a participării noastre în interiorul NATO.

De asemenea, în viziunea mea, Summitul trebuie să abordeze curajos politica „uşilor deschise”, care şi-a dovedit avantajele în răspândirea valorilor comunităţii euroatlantice, având şi o semnificaţie de proiect transformator în statele candidate. Un alt loc important trebuie acordat întăririi parteneriatelor şi relaţiilor cu partenerii Alianţei. Trebuie să facem paşi hotărâţi în direcţia parteneriatului NATO-UE, plecând şi de la deciziile importante ale Consiliului European de iarnă din 2013 în materie de Politică de Securitate şi Apărare Comună.

Nu în ultimul rând, Summitul va trebui să adopte decizii importante pentru continuarea prezenţei în Afganistan, în cadrul misiunii Resolute Support. România va contribui la acest efort, consecventă angajamentului său pe termen lung pentru stabilitatea Afganistanului şi pentru politica Alianţei. Nu în ultimul rând, vom discuta şi despre implementarea noilor misiuni ale Alianţei şi rolul nostru faţă de noile ameninţări.

Doamnelor şi domnilor,

În domeniul securităţii, România îşi menţine interesul pentru consolidarea sistemului de parteneriate strategice pe care le-a încheiat, pe care le dorim aprofundate pe toate dimensiunile: de securitate şi apărare, economice şi energetice, de cooperare ştiinţifică şi transfer tehnologic. Guvernul României trebuie să întărească aceste relaţii cu seriozitate şi având în vedere cu precădere absorbţia de tehnologie înaltă şi integrarea ei în economie, singura posibilitate de creştere a competitivităţii noastre.

O menţiune specială asupra parteneriatelor strategice cu Polonia şi Turcia, dar şi a trilateralei România-Polonia-Turcia, în cadrul NATO, un exerciţiu care şi-a dovedit roadele în beneficiul tuturor participanţilor. Este o experienţă pe care o dorim continuată, aprofundată şi extinsă şi în nordul Europei, în relaţiile cu Suedia.

Doamnelor şi domnilor Ambasadori,

România a susţinut întotdeauna şi susţine în continuare suveranitatea, independenţa politică şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. Am susţinut Parteneriatul Estic şi drumul european pe care şi l-a ales Republica Moldova şi am fost în prim-planul celor care au sprijinit reformele necesare pentru obţinerea liberalizării vizelor până în luna mai, a semnării Acordului de Asociere la Uniunea Europeană şi a Acordului de Liber Schimb până în toamna acestui an.

Suntem un susţinător fervent al acordării unei perspective europene Republicii Moldova. Susţinem în continuare consolidarea democraţiei în Republica Moldova, reformele şi modernizarea instituţiilor precum şi lupta împotriva corupţiei. România este partener cu Statele Unite şi cu statele membre ale Uniunii Europene pentru sprijinirea Republicii Moldova pe acest drum, în primul rând pentru consolidarea securităţii energetice şi pentru dezvoltarea învăţământului, culturii şi identităţii româneşti a majorităţii populaţiei.

Anul 2014 rămâne unul de profund angajament în viitorul european al Republicii Moldova. România va menţine în continuare obiectivul ca semnarea Acordului de Asociere şi a Acordului de Liber Schimb cu Republica Moldova, parafate la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, să aibă loc înainte de finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, astfel încât până la momentul alegerilor din Republica Moldova să înceapă procesul de ratificare la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. Ştim că este un obiectiv dificil, dar nu imposibil de realizat. Orice altă opţiune din partea Uniunii Europene poate duce la răsturnări de situaţie nedorite, precum cea în care s-au regăsit Armenia şi Ucraina la Vilnius. Şi vreau să subliniez, aici, că de acest lucru ne este frică pentru că toţi susţinem declarativ suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, da, dar prea puţini avem curaj să vorbim despre ineficienţa formatului 5+2 în soluţionarea problemei transnistrene şi despre încurajările pe care le primesc găgăuzii în sudul Republicii Moldova pentru a se autonomiza faţă de Chişinău. Nu am văzut poziţii măcar din partea OSCE în ceea ce priveşte tratamentul aplicat şcolilor româneşti din Transnistria. Deci vorbim toţi de suveranitate şi independenţă, ştim că butoanele din Transnistria şi din Găgăuzia nu sunt la Chişinău şi nu vrem să prevenim o întoarcere din drum sau nu găsim încă mijloacele să prevenim o întoarcere din drum a Republicii Moldova. Nu este în discurs, dar nu pot să nu fiu sincer cu dumneavoastră. România nu va putea rămâne impasibilă politic, repet, politic, în cazul în care din Transnistria sau din zona găgăuză vor porni provocări care să aducă Republica Moldova în riscul de a-şi întrerupe drumul către Uniunea Europeană. Şi vom face o ofertă politică Republicii Moldova dacă nu se reuşeşte asigurarea securităţii şi suveranităţii acestei ţări, care este o ţară europeană, este parte a Europei şi nu a Uniunii Euroasiatice.

Totodată, până la terminarea mandatului actualului Parlament European, trebuie modificat Regulamentul 539/2001 astfel încât să permită libera circulaţie a cetăţenilor Republicii Moldova în spaţiul Uniunii Europene. Insistăm ca acest proces să fie parcurs cât mai accelerat posibil. Republica Moldova a arătat că este hotărâtă să se angajeze pe calea europeană. De aceea susţinem în continuare că trebuie să beneficieze din partea Uniunii de o ofertă clară şi motivantă atât în planul perspectivei europene, cât şi în cel al libertăţii de mişcare a persoanelor. Uniunea Europeană trebuie să răspundă în continuare cu un nivel ridicat de angajament pentru acei parteneri care îşi menţin cu fermitate opţiunea proeuropeană. România a afirmat întotdeauna identitatea română a majorităţii cetăţenilor Republicii Moldova. Am vorbit întotdeauna despre două state româneşti, şi în acest context salutăm decizia Curţii Constituţionale a Republicii Moldova din 5 decembrie, privind interpretarea Articolului 13 din Constituţia Republicii Moldova, respectiv consacrarea fără dubiu a limbii române ca limbă de stat în Republica Moldova. Respectăm dreptul de autoidentificare a cetăţenilor din stânga Prutului, alternativ ca români sau moldoveni, dar considerăm că acest lucru e rezultatul vicisitudinilor istoriei şi vom susţine neabătut cultura, învăţământul şi identitatea românească ale statului vecin.

Credem că este momentul unei reflecţii importante asupra Parteneriatul Estic al Uniunii Europene. A fost el eficient? Da, atunci când ne gândim la Republica Moldova şi Georgia. În mai mică măsură, dacă ne gândim la Armenia sau la Ucraina. Ceea ce ştim este că schimbările pot avea loc atunci când eşti deschis şi ai voinţă politică să aduci beneficiile pe care cetăţenii ţării tale le doresc, adică societate democratică şi economie funcţională, libertate de expresie şi de circulaţie, aderarea la cea mai mare economie din lume. Evident, provocările pentru viitor devin tot mai consistente şi, din această perspectivă, România susţine că dialogul cu Federaţia Rusă este una din modalităţile prin care interesele Uniunii Europene se pot acomoda pe termen lung cu cele ale Moscovei.

În spaţiul estic, România dorește îmbunătățirea contactelor politico-diplomatice pe relaţii în care a existat o tendinţă de trenare, şi aici vizăm, în mod deosebit, relaţiile cu Federaţia Rusă şi Ucraina, de asemenea, asigurarea continuităţii contactelor pe relaţii de interes deosebit pentru România şi aici vizăm Georgia, Azerbaidjan, Asia Centrală, precum şi înregistrarea de progrese pe dosarele sensibile în plan bilateral cu statele din regiune.

Din perspectiva relaţiilor cu Ucraina, România a urmărit asigurarea unei dinamici constante a dialogului politic relevant cu un stat vecin cu care România are o agendă complexă de aspecte în discuţie. Dată fiind necesitatea unei perspective europene pentru această ţară, România a manifestat deschidere şi voinţă politică în identificarea unor soluţii la dosarele sensibile de pe agenda bilaterală. Ucraina este un stat cu o importanţă economică şi geostrategică deosebită pentru Uniunea Europeană. Sper ca abordarea pragmatică, circumscrisă intereselor pe termen mediu şi lung ale cetăţenilor acestei ţări să prevaleze în deciziile care vor fi luate de către autorităţile de la Kiev. Predictibilitatea, soliditatea respectării principiilor care au stat la baza funcţionării unei societăţi democratice sunt ingredientele succesului Ucrainei

De asemenea, un proiect important de care suntem interesaţi este promovarea unei relații comerciale şi de transport pe linia Marea Neagră – Marea Caspică, în format cvadripartit, alături de Georgia, Azerbaidjan şi Turkmenistan. Acest proiect este menit să contribuie la dezvoltarea unei relaţii mai profunde şi mai consistente între România şi Uniunea Europeană pe de o parte şi regiunile caspică şi central-asiatică, pe de altă parte. România are în acest proiect un avantaj important, ceea ce ne-a şi determinat să propunem cel mai mare port de la Marea Neagră, Constanţa, şi posibilitatea conectării rapide la una dintre cele mai mari căi de navigaţie internă din Europa la Dunăre, elemente esenţiale pentru dezvoltarea relaţiei de transport Marea Caspică – Marea Neagră. În 2014, trebuie întreprinşi paşi concreţi, împreună cu partenerii noştri din Georgia, Azerbaidjan şi Turkmenistan, pentru avansarea acestui proiect.

Domnilor și doamnelor,

România rămâne în continuare un susţinător ferm al politicii de extindere a Uniunii Europene în Balcanii de Vest, în baza respectării principiului meritelor proprii şi în favoarea statelor care demonstrează fermitate în îndeplinirea criteriilor de aderare.

Serbia a obţinut progrese importante atât în dialogul cu Priştina, cât şi îndeplinirea recomandărilor formulate în cadrul procesului de asociere, astfel încât adoptarea Cadrului de Negociere cu Serbia, precum şi decizia Consiliului de începere a negocierilor de aderare în cursul acestei luni, stau dovadă în acest sens. Se ştie că România acordă o importanţă deosebită respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi vom continua să urmărim cu atenţie, pe parcursul procesului de aderare, implementarea, de către Belgrad, a angajamentelor asumate în acest domeniu.

În continuare, România reiterează importanţa menţinerii abordării neutre a Uniunii Europene faţă de statutul Kosovo. Din perspectiva noastră, rezultatul negocierilor pentru un Acord de Stabilizare şi Asociere cu Kosovo trebuie să aibă un caracter exclusiv comunitar şi să menţină abordarea neutră a Uniunii Europene faţă de statutul Kosovo. Susţinem avansarea perspectivei europene a Albaniei şi sperăm să obţină statutul de candidat la Consiliul European din luna iunie 2014.

Doresc să subliniez aici problema tuturor minorităţilor româneşti din jurul graniţelor ţării. Sub imperiul aceluiaşi spirit, care guvernează modelul dezvoltat în România şi care este recunoscut şi apreciat pe plan european, consider că cetăţenii statelor vecine, cei care aparţin minorităţilor istorice româneşti trebuie să se bucure de toate drepturile aferente minorităţilor naţionale.

Doamnelor şi domnilor,

Eforturile din ultimul an în direcţia păcii şi stabilităţii în regiunea Orientului Mijlociu sunt salutare. România susţine eforturile Secretarului de Stat al Statelor Unite pentru o pace durabilă în Orientul Mijlociu, pe principiul celor două state, cu garantarea securităţii Statului Israel. România are, de altfel, pe teritoriul Israelului o jumătate de million de vorbitori de limba română. Schimbările din Orientul Mijlociu au pus presiune suplimentară pe această dimensiune şi trebuie să respectăm şi dorinţa palestinienilor de a avea un stat recunoscut, şi îngrijorările israeliene în materie de securitate, într-o formulă constructivă care să asigure coabitarea paşnică a celor două state. De altfel, primăvara arabă ne-a învăţat pe toţi că e chiar mai complicat de gestionat haosul şi dezordinea de care profită organizaţiile teroriste în statele arabe destabilizate de revoluții decât un stat partener condus de un regim autoritar represiv, la fel de nepotrivit cu valorile noastre democratice.

Doamnelor şi domnilor,

Permiteţi-mi ca, la final, să vă adresez cele mai călduroase urări de sănătate şi fericire pentru Noul An, dumneavoastră şi familiilor dumneavoastră, şefilor dumneavoastră de stat şi guvernelor pe care le reprezentaţi, naţiunilor dumneavoastră! Vă mulţumesc şi vă doresc un an bun în România!”

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>