Ultima ora
Publicat: luni, 16 septembrie 2013

Băsescu iese public și vorbește despre Roșia Montană: „Ponta dacă nu minte, nu poate să facă politică”

Președintele Traian Băsescu a ieșit public luni seară pentru a vorbi despre proiectul minier de la Roșia Montană, el lansând o serie de atacuri la adresa premierului Victor Ponta, anunțând că va ataca legea care va rezulta din dezbaterile parlamentare la Curtea Constituțională (dacă se va aproba) și afirmând că urmează să vină în fiecare zi cu noi precizări asupra subiectului. „Am afirmat de la bun început că nu se poate atribui prin lege un contract (…) Dacă puterea legislativă adoptă o lege la un caz particular, atunci Parlamentul încalcă principiile separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. Parlamentul nu poate să ia decizii personalizate prin legi, acesta fiind un atribut exclusiv al Guvernului”, a spus Băsescu, precizând că pentru ca o discuție să poate începe este necesar ca Guvernul să retragă din Parlament un proiect care este „profund neconstituțional”. Băsescu a ținut să-l atace și pe Victor Ponta, despre care a spus că trebuie să renunțe la lașitate și la minciună. „Am văzut că Victor Ponta a spus că s-au mai făcut privatizări prin lege. Aşa e, chiar dacă aici nu discutăm de o privatizare, este vorba de privatizarea Petrom, au fost două OUG transformate în lege şi o lege, toate promulgate de Iliescu (…) Dl Iliescu a considerat că privatizarea Petrom nu trebuie trimisă la Curtea Constituțională. De asta nu există un refuz al CCR, ar fi fost respinse”, a estimat Băsescu, precizând că el unul va uza de prerogativa de a ataca actul normativ la Curtea Constituțională. „Victor Ponta îmi atribuia mie promulgarea legilor, ceea ce e o minciună caracteristică a premierului. El dacă nu minte nu face politică”, a adăugat Băsescu. Acesta l-a felicitat în mod ironic pe premier pentru scoaterea din subteran a minerilor de la Roșia Montană. „L-am felicitat în gând. Vă dați seama că seama că să scoți niște mineri dintr-o galerie turistică e o…”, a spus președintele. El a și adăugat că ministrul Dan Șova ar trebui „să fugă cât vede cu ochii” după ce a promovat o lege neconstituțională, care dă dreptul Roșia Montană Gold Corporation să facă exproprieri. „De asemenea, prin lege se permite ca ANRM să prelungească licenţa până la 20 de ani, deşi în momentul de faţă legea permite prelungiri de licenţă până la maxim cinci ani. Aurul şi argintul de la Roşia Montană sunt proprietate publică, iar faptul că prin lege se stabileşte că licenţele de exploatare să poată fi prelungite pentru maxim cinci ani are acest aspect al controluilui statului asupra resurselor minerale. La cinci ani, cel care are licenţa are obligaţia să vină cu un set de documente în care se vade stadiul, calitatea exploatării. Prin lege guvernul propune pe 20 de ani să nu mai avem un control al prelungirii licenţei de exploatare”, a arătat Băsescu. Pe de altă parte, președintele a afirmat că România „nu are nicio problemă” ca indiferent cine exploatează resursele de aur, acesta să rămână în țară „până la ultimul gram”. „Nu ne oprește nimeni ca în loc de euro și dolari să mărim rezerva în aur Primul cumpărător poate fi BNR, prin emisiune de lei, nu prin taxe de la populație, nu prin bani de la buget”, a subliniat Traian Băsescu, precizând că Banca Națională ar trebui să primească dreptul de preempțiune pentru cumpărarea întregii cantități scoase din minele de la Roșia Montană. „Nu văd de ce cei care scot aurul nu ar vrea să vândă, pentru că ei vor să facă bani și nu văd de ce banii Băncii Naționale n-ar fi buni. Nu cred că ar avea o problemă dacă Banca Națională ar fi primul beneficiar”, a spus Băsescu. Acesta a corectat o afirmație a guvernatorului BNR Mugur Isărescu, legată de faptul că o țară nu poate avea rezerve de aur peste un anumit nivel. „Rezervele de aur ale unui stat și le stabilește singur. Vom avea obligația să ne reducem rezerva valutară la 2 la sută când intrăm în zona euro. Dar repet, e vorba de rezerva valutară, nu rezerva de aur. Contra aur, se poate face emisiune de lei”, a mai declarat Băsescu.

Declarația de presă a preşedintelui României, domnul Traian Băsescu

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Bună seara. Încerc să clarific public o serie de afirmaţii pe care le-am făcut legat de legea pe care Guvernul a promovat-o la Parlament în privinţa exploatării de Roşia Montană. În primul rând, am afirmat de la bun început că nu se poate atribui prin lege un contract şi acest lucru este confirmat de jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin deciziile sale, numărul 600 din 2005, 970 din 2007, şi, nu în ultimul rând, decizia legată de respingerea memorandumului de înţelegere cu privire la Rompetrol Group, pe care Curtea Constituţională, de asemenea, nu a validat-o în anul 2013, deci de curând. Există următoarea precizare în deciziile Curţii Constituţionale, este un set de precizări, dar mă refer la una singură. Dacă puterea legislativă adoptă o lege la un caz particular atunci Parlamentul, arogându-şi competenţe de legiferare, în condiţiile, domeniul şi în finalitatea urmărite, a încălcat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, consacrat de Articolul 1, alin. 4 din Constituţie, care spune aşa: Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor legislativă, executivă, judecătorească în cadrul democraţiei constituţionale. Deci Articolul 1.4 nu permite ca Parlamentul să ia decizii personalizate pentru anume companie prin legi, acesta fiind un atribut exclusiv al executivului şi al structurilor executive. De aceea am prevenit public Guvernul asupra neconstituţionalităţii acestui proiect de lege. De ce am simţit nevoia să atenţionez public Guvernul? Această lege a fost declanşatorul disputelor publice pe care le avem în momentul de faţă între cei care optează pentru exploatarea aurului de la Roşia Montană şi cei care optează pentru neexploatarea aurului de la Roşia Montană în condiţiile tehnice anunţate. Riscul este ca timp de încă o lună, o lună şi jumătate această dispută din societatea românească să continue pe baza faptului că avem în Parlament o lege, iar după o lună, o lună şi jumătate, două luni să constatăm că ceea ce au votat parlamentarii, dacă vor respecta instrucţiunile de partid, să fie declarat neconstituţional. Iar proiectul de lege păcătuieşte în primul rând prin acest lucru. La proiectul de lege este anexat acordul privind unele măsuri aferente exploatării minereului auro-argintifer din perimetrul Roşia Montană, deci contractul pe care Roşia Montană Gold Corporation îl are şi care este, practic, parte a legii, iar Curtea Constituţională s-a pronunţat din acest punct de vedere. Am văzut că domnul Victor Ponta a făcut câteva afirmaţii că s-au mai făcut privatizări prin lege. Aşa este, chiar dacă aici nu discutăm despre o privatizare, ci despre exploatarea unui zăcământ aurifer. Este vorba de privatizarea Petrom. A fost un set de două ordonanţe de urgenţă transformate pe urmă în lege şi o lege, toate promulgate de domnul preşedinte Iliescu. Este opţiunea preşedintelui dacă promulgă sau nu promulgă o lege, dacă o trimite la CCR sau nu. Domnul presedinte Iliescu a considerat că privatizarea Petrom nu trebuie trimisă la Curtea Constituţională. Din acest motiv nu există un refuz al CCR. Deci privatizarea Petrom care s-a făcut prin două ordonanţe de urgenţă şi o lege nu au trecut pe la Curtea Constituţională pentru a fi analizate. Cu certitudine ar fi fost respinse de Curtea Constituţională. De asemenea, domnul Victor Ponta, din păcate, îmi atribuia mie promulgarea acestor legi, ceea ce este o minciună caracteristică premierului. El dacă nu minte nu poate să facă politică. De asemenea, în ceea ce priveşte Ordonanţa de Urgenţă cu privire la privatizarea Rompetrol. A fost o ordonanţă de urgenţă emisă de Guvernul Tăriceanu în anul 1998, Ordonanţa 64, care apoi a devenit Legea 502 din 2002, promulgată tot de domnul preşedinte Iliescu. Şi în sfârşit, o a doua ordonanţă care viza privatizarea Rompetrol. Este vorba de Ordonanţa de Urgenţă 248/2000 care a ajuns ca pentru promulgare ca lege pe biroul meu în anul 2012, deci după 12 ani. Am trimis-o înapoi la Parlament şi am reprimit-o aşa cum a fost. Deci am epuizat procedura de retrimitere către Parlament, pentru că aveam obiecţiuni asupra transformării datoriei în acţiuni. După care am trimis-o la CCR, primind-o în aceeaşi formă de la Parlament. CCR a formulat punctul de vedere că după 12 ani este tardiv, pentru că datoria era deja transformată în acţiuni şi a constat tardivitatea sesizării pe care i-am făcut-o cu privire la transformarea datoriei în acţiuni. Acestea fiind deja înregistrate, fiind în circuitul civil, CCR nu s-a mai putut pronunţa. Dar jurisprudenţa CCR este clară. Nu permite în baza Articolului 1, aliniat 4 din Constituţie, nu permite ca legislativul să dedice legi unei firme. Şi dacă veţi citi deciziile CCR, veţi constata că este o explicaţie extrem de amplă de ce nu, dar fondul este Articolul 1, aliniat 4 din Constituţie, şi anume acela că ar fi un amestec în treburile executivului. Premierul nu se limitează doar la această încălcare a Constituţiei prin anexarea contractului la proiectul de lege pe care l-a trimis. Putem constata în corpul acestui proiect de lege că prin lege se modifică licenţa, ceea ce este un atribut al executivului şi nu al Parlamentului. De asemenea, Roşia Montană Gold Corporation primeşte dreptul de a face exproprieri, ceea ce este absolut neconstituţional ca o firmă privată să exproprieze, să facă exproprieri de interes public. Un lucru extrem de grav care de asemenea este un atribut al executivului, până la urmă, dar încalcă articole de Constituţie, prin această lege se permite ca ANRM să prelungească licenţa până la 20 de ani, deşi în momentul de faţă legea permite prelungiri de licenţă până la maxim 5 ani. Este de asemenea o încălcare a Constituţiei pentru că statul are obligaţia de a supraveghea proprietatea publică, iar resursele minerale sunt proprietate publică. Aurul şi argintul de la Roşia Montană nu sunt proprietatea nimănui altcuiva decât proprietate publică. Iar faptul că prin lege se stabileşte ca licenţele de exploatare să poată fi prelungite pentru maxim 5 ani, de două ori, are exact acest aspect al verificării, al controlului statului asupra resurselor minerale. De ce? La 5 ani, cel care are licenţa de exploatare are obligaţia să vină cu un set întreg de documente în care se vede stadiul şi calitatea exploatării, în care se vede respectarea normelor de mediu. Ori prin această lege guvernul propune ca 20 de ani să nu mai avem un control pe eventualele prelungiri ale licenţei de exploatare a zăcământului. Este iarăşi o încălcare a Constituţiei, pentru că statul pierde practic controlul pe timp de 20 de ani asupra resurselor de aur şi argint de la Roşia Montană. De asemenea, tot prin lege se face reconfigurarea perimetrelor adiacente. Ceea ce înseamnă o altă preluare a atribuţiunilor unei structuri executive care este ANRM, Agenţia Naţională a Resurselor Minerale, şi este transferată Parlamentului.Toate acestea m-au făcut să afirm că legea este neconstituţională şi nu a fost nicidecum o indicaţie pentru Curtea Constituţională, pentru că această Curte are deja o jurisprudenţă şi când o ştii, este uşor să anticipezi ce se va întâmpla. Ceea ce se va mai întâmpla însă, eu nu voi sta spectator cum a stat domnul Ion Iliescu la privatizarea Rompetrol şi la privatizarea Petrom. Îmi voi face atribuţiunile constituţionale de a sesiza Curtea Constituţională, pentru că nu vreau să-mi încarc conştiinţa fiind părtaş la un act ilegal. Sigur, dacă majoritatea de 70% o votează şi îmi vine în forma în care a fost trmisă de Guvern, poate să vină, dar eu am obligaţia să veghez la constituţionalitatea legilor. Preşedintele României este obligat să facă verificarea de constituţionalitate, şi o voi face, îmi voi face atribuţiunile. Părerea
mea este că Victor Ponta a mizat pe o majoritate largă în Parlament, a mizat că va trece foarte repede legea şi a încercat un joc de tip CFR Marfă. Atunci vroia să-i avizeze CSAT, acum vrea să-i promulge legea preşedintele. El trebuie să înţeleagă faptul că un prim-ministru trebuie să-şi asume responsabilităţile pe care le are. Şi aviz amatorilor de speculaţii. Poziţia mea cu privire la neconstituţionalitate nu are nimic comun cu schimbarea punctului meu de vedere legat de exploatările metalifere din România. Avem o şansă foarte bună ca, exploatând resursele de care ţara dispune, să le valorificăm, iar poziţia neutră, neangajarea acum în dispute pro sau contra, nu este generată decât de faptul că privesc cu îngrijorare la tensionarea lucrurilor în societate. Şi aş vrea să rămână măcar un reper la care să se poată apela pentru o mediere. De aceea nu mă angajez cu argumente pro şi contra. Pe de altă parte, nu pot să nu observ că toată disputa este legată de două abordări, amândouă în mod egal incorecte. Unii susţin locurile de muncă, alţii susţin că nu trebuie făcute aceste locuri de muncă, pentru că cianurile or să ne otrăvească pe toţi; ambele puncte de vedere sunt incorecte. Problema Roşia Montană trebuie analizată în interiorul unor politici generale, iar eu cred că, în momentul de faţă, dincolo de banii europeni, din propriile noastre resurse putem crea locuri de muncă şi venituri pentru populaţie şi pentru bugetul de stat prin reluarea mineritului acolo unde avem resurse metalifere, de gen cupru, aur, argint şi ce om mai avea, inclusiv uraniu. Iar al doilea pilon care trebuie avut în vedere, repet, dincolo de banii europeni, pentru asigurarea creşterii economice şi dezvoltarea României, este legat de independenţa energetică, fie că vorbim de gaze de şist, fie că vorbim de resurse de gaze şi ţiţei din Marea Neagră.În aceste condiţii, în cele pe care vi le-am prezentat legat de lege, cred că cea mai bună soluţie este ca Guvernul să retragă proiectul din Parlament. Sigur, sunt şi lucruri care trebuie stabilite prin lege, cum ar fi, spre exemplu, creşterea redevenţei din Legea minelor, de la 4% la 6%, şi poate or mai fi şi altele, dar în niciun caz legea nu poate să cuprindă – şi eu am sesizat cel puţin şapte elemente de neconstituţionalitate – legea nu poate să cuprindă atribuţiuni care sunt ale executivului. Această exploatare, dacă se va face sau nu, trebuie făcută în interiorul legislaţiei existente, cu creşterea redevenţei, aşa cum s-a stabilit, de la 4% la 6%, şi cu avize date de instituţiile executive autorizate să facă acest lucru. Şi toată lumea trebuie să înţeleagă că nu e o capcană, ci este o chestiune de asumare şi de respectare a statului de drept. De aceea avem separaţia puterilor în stat. Mâine, poimâine, o să ne ducem la Înalta Curte de Casaţie, să judece dacă este bun contractul. Dacă Parlamentul spune „dar să judece Înalta Curte de Casaţie?”. Facem din puterile în stat un ghiveci. Or, Ponta trebuie să scape de laşitate ca să fie prim-ministru şi trebuie să mai renunţe la şmecherie. România nu e uşor de condus. Mă întrebam de multe ori dacă ar fi fost Ponta prim-ministru în momentul de vârf al crizei, în 2010. Nu ştiu dacă o scotea mergând la televizor să vorbească fără să ia măsuri de restabilire a echilibrelor macroeeconomice. El trebuie să ştie că a fi prim-ministru nu înseamnă a teleguverna, ci înseamnă a guverna. Cum nu sunt de acord nici cu poziţia celuilalt lider al USL, domnul Antonescu, care a intrat şi el în jocul „votăm sau nu votăm”. Or, Antonescu ştie foarte bine că e neconstituţional proiectul de lege. Ştie de pe acum! Decât să spună aprobăm, nu aprobăm, ca să vadă de ce grup se lipeşte, mai bine ar spune: „domnule Ponta, hai să vedem, că avem o lege neconstituţională, ia-o înapoi”; în momentul în care o iei înapoi, trimite-l pe Şova s-o ridice de la Parlament şi spune-i să ţi-o lase la birou şi să nu se mai întoarcă în Guvern, pentru că este iniţiativa acestui ministru profund incompetent! Cum a putut să dea un asemenea proiect Guvernului? Cred că soluţia corectă pentru premier este să retragă urgent proiectul de lege pentru că riscul este tensionarea la maxim a societăţii, atâta timp cât proiectul se află în Parlament – unii cer adoptarea proiectului, alţii cer să nu fie adoptat proiectul – şi după o lună jumătate-două de proteste şi dispute în societate, vom afla că legea e neconstituţională. Ar fi un dezastru! Ce ar mai înţelege societatea? De asemenea, cred că trebuie explicate toate segmentele acestei exploatări şi nu numai aceasta.Mă uitam pe o situaţie la nivel european pe care n-aş ezita să vi-o prezint cât de cât şi dumneavoastră. Spre exemplu, dacă privim la rezervele de aur din Europa, în primele 13 zăcăminte din Europa România are patru. Primele două, Roşia Montană cu 18.500.000 de uncii de aur, evaluate, al doilea este Rovina cu 6,96 milioane de uncii, şi mai este zăcământul de la Bucium, de 1,8 milioane de uncii şi încă un al patrulea – permiteţi-mi să mă uit – zăcământul de la Certej, cu 3,84 milioane de uncii. Asta este o avere pe care România o are în cel mai înalt grad! Important este s-o valorifice în favoarea ei! Vreau să vă spun un lucru, eu l-am mai spus dar nu l-a luat nimeni în considerare în analizele dumneavoastră, România nu are nicio problemă ca indiferent cine exploatează resursele de aur, spre exemplu, să facă ca în ţară să rămână aurul până la ultimul gram! Avem o rezervă de circa 36 de miliarde de euro, cu tot cu aur, din care avem şi valoarea a 103 tone de aur. Nu ne opreşte nimeni ca în loc de euro şi dolari să ne mărim rezerva în aur, dar nu ne opreşte absolut nimeni! Şi într-un mod extrem de convenabil! Adică, în momentul în care Banca Naţională ar achiziţiona aur, ar face emisiune de lei, la fel cum atunci când cumpără euro face emisiune de lei, la fel ca atunci când ia bani de la Ministerul de Finanţe, bani europeni, pe care îi utilizăm în construcţii de drumuri, de ştiu eu ce alte proiecte, Banca Naţională primeşte euro şi în baza sumei primite face emisiune de lei. Deci, România nu pierde nici un gram de aur, dacă îşi propune să facă acest lucru. Am spus de mult, de regulă din declaraţiile mele se ia ceea ce convine momentului, dar luaţi şi acest lucru în considerare – şi dumneavoastră şi cetăţenii. Primul cumpărător poate fi Banca Naţională a României prin emisiune de lei, repet, nu prin taxe de la populaţie, nu din bani de la bugetul de stat, nu din nimic. Deci, aş vorbi foarte multe dar nu vreau, pe această tensiune, să fiu transformat într-un… pus într-un colţ şi „el e pro sau el e contra”, pentru că s-ar putea să fie nevoie să discutăm la masă aceste lucruri, cu toate avantajele şi dezavantajele de acolo, dar asta nu înseamnă că nu-mi propun ca în perioada următoare, poate în fiecare zi, să fac o prezentare pe domenii, pentru că a discuta numai de cianură versus locuri de muncă sau locuri de muncă versus cianuri este un fals. Lucrurile trebuie analizate în toată complexitatea lor, şi aici discutăm de situaţia actuală a nivelului de poluare de la Roşia Montană, ca urmare a neluării măsurilor de încetare a efectelor exploatării de până acum, şi v-aş ruga să vizitaţi Roşia Montană, să vedeţi care sunt efectele acolo, de la Roşia Montană şi Roşia Poieni, că-s una lângă alta. Avem de discutat patrimoniul istoric, avem de discutat şi problema tehnologiei de exploatare, e de discutat şi impactul social, e de discutat şi impactul bugetar, e de discutat şi impactul pentru rezervele Băncii Naţionale, ceea ce înseamnă, până la urmă, rezervele României, multe sunt de discutat. A trata acest subiect strict în paradigma „locuri de muncă versus cianuri” este simplist şi ne poate aduce daune uriaşe. Vreau să ştiţi încă o dată
că în sufletul meu nu mi-am schimbat punctul de vedere dar nu voi fi partizanul public al niciunei tabere. Eu aceste lucruri am vrut să vi le comunic şi v-aş ruga să ţineţi cont că intervenţia mea a vrut să fie un ultim apel la Guvern, la premier, să renunţe a se juca cu societatea românească în mod politicianist. Dacă n-a ştiut cumva că are foarte multe elemente de neconstituţionalitate în lege, poate se uită acum şi le constată, şi să retragă legea, pentru că va fi un dezastru, dacă stăm o lună jumătate, două luni, până când se face comisia, până când se avizeză legea, şi pe urmă ne trezim să legea este neconstituţională, iar Parlamentul, dacă ar vrea să defrişeze de neconstituţionalitate această lege, pur şi simplu nu poate, pentru că ar fi cu totul altă lege. Ea este construită neconstituţional şi este evident că este o lege pe care băieţii de la Roşia Montană Gold Corporation i-au dat-o lui Şova. Şova a luat-o frumuşel, i-a spus şefului lui „ia uitaţi ce lege am făcut, şefu’, să trăiţi, rupem gura târgului”, iar şeful lui, bucuros că se mută răspunderea de la el la Parlament, a spus „e bună”. Şi Ponta e jurist, nu-i inginer ca mine. Bun. Asta a fost ce am vrut să comentez şi reţineţi încă o dată, comentariul meu este legat de îngrijorarea a ceea ce se poate întâmpla dacă timp de o lună şi jumătate-două, cât mai durează cu comisia şi cu toate cele, ne vom trezi că suntem în faţa unei legi neconstituţionale.

Întrebare: Am luat act, dar dumneavoastră aţi făcut o notificare scrisă către Palatul Victoria în care să punctaţi aceste, nu ştiu, obiecţii ale dumneavoastră? Vorbim aici de o acţiune instituţională, practic. Îl acuzaţi pe de o parte pe domnul Ponta că teleguvernează, dar dumneavoastă ieşiţi la televizor să punctaţi aceste aspecte.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Păi, relaţia domnului Ponta pe acest proiect de lege este cu Parlamentul, nu cu mine. Poate dacă nu ar fi luat decizia să nu-mi mai răspundă la telefon, poate că era mai norocos. Aşa nu am ce să-i fac. Ce să-i fac?

Întrebare: Să presupunem că, prin absurd, nu a văzut aceste chichiţe constituţionale…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Dar nu sunt chichiţe, omule! Sunt erori cât pachebotul France.

Întrebare: Mă gândeam că este responsabilitatea dumneavoastră să-l înştiinţaţi în scris. Să trimiteţi….

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu. Responsabilitatea mea este să discut despre legile pe care le primesc şi atunci, dacă ştiţi care-i practica instituţională, eu nu am voie să interferez un proiect al Guvernului. Constituţia pe mine mă obligă să reacţionez la o lege votată de Parlament şi care vine la promulgare. Nu mă pot lega de proiecte în mod instituţional. Dar acum situaţia este gravă din punct de vedere social. Societatea se tensionează pe zi ce trece şi am văzut toţi ce a fost ieri. Deci sper ca această lege să nu ajungă la mine.

Întrebare: Fiind o chestiune atât de gravă, mă gândesc că puteţi intra într-un dialog….

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Sunt convins că are cu cine se sfătui domnul Ponta, nu cu mine.

Întrebare: Şi un al doilea aspect, vă rog să-mi permiteţi, spuneaţi că nu vreau să fiu pro sau contra, pus la colţ.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Este o întrebare. Da.

Întrebare: Păi până mai acum ceva timp aţi fost pro. Cel puţin asta a fost concluzia noastră.
Președintele României, domnul Traian Băsescu: V-am spus că nu mi-am schimbat punctul de vedere, dar nu voi argumenta în această dispută şi doar voi arbitra dacă voi avea ocazia asta.

Întrebare: Voiam să vă punctez şi două aspecte: în 2009 aţi introdus în CSAT discuţia despre exploatarea Roşia Montană, în 2011 aţi fost acolo. Adică noi, publicul ştie care este poziţia dumneavoastră publică. Nu trebuie să ne mai…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Deci eu nu o neg, asta vreau să se ştie. Am subliniat că rămân un adept al lansării unor proiecte public-private în care să implicăm companii cu potenţial financiar pentru exploatarea resurselor minerale şi metalifere ale României în interes naţional.

Întrebare: Deci fără Gold Corporation. Gata, o dăm la o parte.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Fără…?

Întrebare: Fără Gold Corporation, cei care sunt angrenaţi în proiect.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Deci eu nu nominalizez firme. Asta este şi greşeala pe care i-o reproşez domnului Ponta. Vă mulţumesc!

Întrebare: Şi bani de unde?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Vă mulţumesc!

Întrebare: Spuneaţi, domnule preşedinte, chiar adineauri, că veţi arbitra dacă va fi cazul.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Dacă va fi cazul, dacă voi avea ce.

Întrebare: Spuneaţi mai devreme că probabil în perioada următoare va fi nevoie să discutăm la masă cu toate avantajele şi dezavantajele de acolo.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Aşa este.

Întrebare: Concret, aveţi o propunere, aveţi o soluţie pentru Roşia Montană?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Prima soluţie este ca proiectul să fie cunoscut de toţi şi avantajele şi dezavantajele lui, pentru că nu există minerit fără dezavantaje. Vreau să fim foarte clari. Şi dacă faci minerit de cărbune şi dacă faci minerit de uraniu şi minerit de aur, argint, cupru, toate afectează mediul. Problema este ca în discuţii în primul rând toate părţile să cunoască toate avantajele şi dezavantajele şi să vedem până unde poate merge societatea românească cu acceptarea unor riscuri specifice mineritului. Deci cred că asta ar putea fi misiunea mea în cazul în care ajuungem la o mediere.

Întrebare: Iertaţi-mă, dar aici aveţi un punct de vedere comun cu cel pe care-l susţine premierul: proiectul să fie cunoscut de toţi – exact acesta este scopul comisiei parlamentare pe care vor s-o înfiinţeze.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Da, dar nu cred că în momentul de faţă Guvernul a făcut ceva ca proiectul să fie cunoscut de toţi, cu toate problemele lui, aşa cum vi le-am enumerat: poluarea existentă acum; costurile, dacă am hotărî să suportăm din resurse proprii costurile de depoluare de la Roşia Montană; problematica legată de patrimoniul cultural – galeriile romane şi aşa mai departe; problematica legată de refacerea mediului, pentru că acolo, poate nu ştiţi, dar sunt 22 de halde de steril, în afară de apa aceea pe care o vedeţi curgând roşie pe Arieşel şi care înseamnă toxicitate continuă. Deci, procesul e extrem de complex şi nu este un proces care ar putea fi prietenos mediului. Esenţa este cum facem ca, dacă exploatăm, mediul să fie cât mai puţin afectat, aici e problema. Şi nu vă ascund că mă uit şi la ţările care exploatează aur şi argint. Suedia nu e o ţară care putem spune că dispreţuieşte problematica de mediu şi, totuşi, o face. Spania nu e o ţară care nesocoteşte problematica de mediu şi, totuşi, exploatează aur. Slovacia, la fel, exploatează aur; Bulgaria, la fel. Deci nu cred că… Ştiţi, aici e, dacă vreţi, nu vreau să jignesc pe nimeni, un soi de reacţie ecologistă întârziată. Ecologiştii au fost extrem de vocali, anii ’70-’80, în Europa. Nu au câştigat lupta cu nevoia de dezvoltare, fie că vorbim de Italia, de Franţa, de Germania. De aceea, nici nu sunt foarte puternici, pentru că nu sunt foarte credibili. Nu putem rămâne ca în secolul XVIII, să prezervăm tot, pentru că dezvoltarea ne obligă să găsim soluţii care să ne permită, pe de o parte, să mergem înainte, pe de altă parte, să afectăm cât mai puţin mediul cu acest mers înainte al nostru. V-aş spune, spre exemplu, ce s-ar fi făcut Italia dacă ecologiştii aveau câştig de cauză, pentru că Italia toată e un monument, nu? N-ar fi construit nicio autostradă. Franţa ce ar fi făcut cu centralele nucleare? Are 80% din energie generată de centrale nucleare. Ideea ecologistă e întârziată şi eu nu exclud posibilitatea ca ecologiştii plini de eşecuri în restul Europei să găsească România ca fiind un poligon în care să-şi exerseze ce nu au reuşit în ţările lor. Deci cred că lucrurile sunt extrem de complicate, aşa cum le abordăm acum.

Întrebare: Şi v-aş întreba, pentru că vorbeaţi despre tensiunile sociale ca principală motivaţie…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Sunt interviuri deja. Câte o întrebare.

Întrebare: Să fie egalitate cu colegul meu. Vorbeaţi de tensiunile sociale ca principală motivaţie de retragere a acestui proiect de lege. Concret, de ce tensiuni sociale vă temeţi? Pentru că ştim că în Piaţa Universităţii au fost proteste paşnice, la Roşia Montană, de asemenea, nu au fost…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Bun, dar oamenii aceia cer ceva. Adică, nu trebuie să dea cu bâta. Când vezi 15.000 de oameni, 20.000 de oameni că au ieşit în stradă, îngrijoraţi de cianuri, îngrijoraţi de preşedinte, de prim-ministru, de Şova, de Tăriceanu, de Berceanu, cei care au moşit proiectul în trecut, sigur că trebuie să te trezeşti, că nu ne cutremurăm doar la proteste violente. Este suficient că oamenii ăia au ieşit în stradă şi că au o problemă cu acest proiect. Or, părerea mea este, în primul rând, să nu lungim lucrurile; două luni cu proiectul în Parlament şi cu o eventuală respingere la Curtea Constituţională ar fi o catastrofă din punct de vedere şi al tensiunilor sociale – eu estimez că vor creşte pe tema proiectului, atâta timp cât o decizie nu este luată – şi ar întârzia foarte mult şi discuţiile pentru clarificarea proiectului.

Întrebare: Vă temeţi că vor fi manifestări violente? Estimaţi că vor creşte tensiunile?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Dar nu trebuie să fie violente, dar dacă vor fi 200.000 de oameni la un moment dat ieşiţi într-o zi în ţară, înseamnă că s-a ajuns la un punct critic. De ce trebuie să ajungem acolo? Pentru că eu nu estimez că se va micşora presiunea socială pe acest proiect.

Întrebare: Dar aveţi informaţii că s-ar putea ajunge la această chestiune? Sunteţi cel mai informat om din stat!

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu am, dar daţi-mi voie să am puţin instinct!

Întrebare: Dacă îmi mai permiteţi, doar atât: de ce nu aţi mai mers ieri la Roşia Montană?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Pentru că am aflat că premierul voia să meargă acolo şi atunci l-am felicitat.

Întrebare: Aţi vorbit cu dumnealui?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: N-am vorbit, dar am ştiut. Bine, mulţumesc.

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte. Aţi spus că ambele tabere au abordări incorecte şi eventual…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Incomplete, în sensul acesta, că e…

Întrebare: Incomplete. Această problemă, a exploatării Roşia Montană, nu este de azi, de ieri, e de patru ani, chiar mai mult. De ce nu s-a făcut nimic până acum pentru a se comunica opiniei publice toate aspectele, toate resorturile, toate efectele pe care acest proiect le implică în toate domeniile pe care dumneavoastră le-aţi enumerat mai înainte puţin? Şi doi la mână: spuneţi că ar putea să fie un dezastru dacă acest proiect de lege rămâne în Parlament două luni. Dar dacă el va fi retras, credeţi că în acest timp atât de scurt se pot clarifica toate aceste aspecte care n-au putut fi clarificate atâţia ani de zile? Mulţumesc.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Cred că da. Dacă Guvernul îşi aduce specialişti credibili, pentru că probabil eu n-o să fiu foarte credibil dacă spun că cea mai mare problemă a unui astfel de proiect nu sunt cianurile, care pot fi neutralizate uşor, ci metalele grele – vă dau acest exemplu. Dacă vine un specialist, cu siguranţă va fi poate mult mai convingător. Deci Guvernul, cu specialişti, cu lideri ai ambelor tabere, cei pro şi cei contra proiectului, pot să aibă acest tip de clarificări care să facă proiectul credibil sau să ducă la anularea lui.

Întrebare: De ce nu aţi cerut asta şi guvernelor anterioare?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Le-am cerut la toţi. Toţi au fugit să-şi asume. Până şi cu guvernul Boc n-am rezolvat-o, deşi…

Întrebare: Da, dar atunci nu aţi ieşit cum ieşiţi acum la televizor să…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Păi nu, pentru că măcar Boc n-a trimis un proiect de lege la Parlament, că n-aş fi ieşit nici acum, dacă nu era vorba de un proiect de lege, care este deja discutat şi de foarte mulţi în necunoştinţă de cauză. Şi asta-i o problemă.

Întrebare: Şi referitor la problemele de mediu, aţi spus că, într-adevăr, într-o societate în plină dezvoltare există sacrificii. Sacrificiul acesta…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Costuri de mediu.

Întrebare: Da, costuri. Care ar putea fi soluţia pentru a putea îngrădi, pentru a preveni, a micşora aceste riscuri de mediu, în opinia dumneavoastră?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Utilizarea celor mai moderne tehnologii. Spre exemplu, dacă s-ar utiliza tehnologiile din Suedia, eu aş fi liniştit. Pentru că ştiu că în Suedia n-ar putea nimeni să facă ceva împotriva mediului, ceva ireversibil. Şi garanţii. Ştiţi că exploatarea se termină azi şi urmările, refacerea muntelui, reîmpădurirea mai durează câţiva ani, deci garanţii că acel lucru se va întâmpla.

Întrebare: Şi aceste garanţii ar trebui să fie prevăzute într-o eventuală hotărâre de guvern?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Categoric, categoric, categoric. Astea plus garanţia că Banca Naţională are drept de preemţiune dacă achiziţionează aurul. Pentru că, până la urmă, cei care sunt interesaţi de această exploatare vor să facă bani. De ce nu sunt buni banii de la Banca Naţională a României? Deci nu cred că ar fi problemă ca Banca Naţională să fie primul beneficiar.

Întrebare: Bună seara. Aţi făcut astăzi „un ultim apel la premier” să retragă proiectul de lege din Parlament. V-aş întreba de ce un ultim apel? Nu luaţi în calcul în momentul de faţă şi o discuţie poate cu premierul să-i cereţi personal să retragă acest proiect? Sau poate o discuţie cu cei doi copreşedinţi ai USL?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, ei sunt destul de rigizi. V-am spus, nivelul de comunicare a fost anunţat de premierul Ponta mai demult, aşa că nu-mi rămâne decât acest mod de a comunica.

Întrebare: Spuneaţi că l-aţi felicitat ieri pe premierul Ponta. Să întelegem că sunteţi de acord cu gestul domniei sale, acela că a mers acolo şi a reuşit să-i convingă pe mineri să iasă din subteran. Şi cum l-aţi felicitat, pentru că spuneaţi că n-aţi mai vorbit cu domnia sa.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, că eu îl felicit acum. L-am felicitat în gând. Vă daţi seama că să scoţi nişte mineri dintr-o galerie turistică este un efort.

Întrebare: Aţi spus că Ponta trebuie să scape de laşitate şi să mai renunţe la şmecherii. La ce şmecherii v-aţi referit?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Da. Păi, asta uite, s-au mai dat legi. Nu, s-au mai dat legi că a fost tandemul Năstase – Iliescu care procedează exact cum vrea să facă Ponta acum. Să-şi ascundă slăbiciunile sub legi. Şi nu numai. Este exact stilul de guvernare al lui Adrian Năstase, cu şmecherii, cu legi, să se acopere, să nu ştiu ce, şi pe dedesubt se întâmplă toate minunile cu putinţă. La fel şi cu terenul din Insula Mare a Brăilei dată Consiliului Judeţean Brăila. Este exact acelaşi mod de guvernare. Numai că Ponta este mai puţin inteligent decât Năstase. Este singura chestiune.

Întrebare: Dacă îmi mai permiteţi o întrebare. Pentru că aţi vorbit de legi. Trebuie să ajungă la dumneavostră legea eutanasierii câinilor maidanezi, aşa cum a fost ea adoptată de Parlament. Cum vi se pare acea formă adoptată de Parlament?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: În momentul de faţă este la Curtea Constituţională, din câte ştiu, care se va pronunţa pe 25 septembrie. Vă asigur că în forma în care a trecut prin Parlament, o promulg fără reţinere. Este ceea ce eu cred că trebuie să se întâmple. După ce aducem populaţia canină la o dimensiune rezonabilă, se poate gândi şi în alt mod. Dar acum este un pericol pentru copii, pentru bătrâni, pentru oameni în general.

Întrebare: Domnule preşedinte, aţi pronunţat în această seară de mai multe ori cuvântul dezastru, dacă premierul nu retrage legea şi…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Îl anticipez, poate greşesc.

Întrebare: La ce anume vă referiţi…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: La tensionarea societăţii. Ce vreţi, să ajungem la 200 de mii de oameni în stradă? Şi atunci să constatăm că ne-o scot ei din Parlament şi o trimit Guvernului.

Întrebare: Şi în această calitate de mediator pe care spuneţi că doriţi să o aveţi, ce soluţii aveţi dumneavoastră sau la ce soluţii vă gândiţi pentru a tempera aceste tensiuni din societate. Şi v-aş întreba ce…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Primul lucru este retragerea legii pentru…
Întrebare: Dar credeţi că aceste proteste şi aceste tensiuni din societate se referă strict la proiectul Roşia Montană?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: De bună seamă, nu. Proiectul Roşia Montană a fost scânteia. Cum să nu fie enervaţi oamenii când văd că dai prin lege dreptul unei societăţi majoritare private să facă exproprieri? Cum să nu devină supărat, enervat? Creezi un asemenea precedent. Păi mâine îi dăm lui Culiţă Tărâţă, lui Niculae dreptul să facă exproprieri, nu? Deci sunt lucruri grosiere în lege. De asta spun că Şova ar trebui să se ducă cât vede cu ochii.

Întrebare: Deci credeţi că simpla retragere a legii ar tempera aceste proteste?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Creează baza să începem discuţiile. Sigur nu văd utilitatea unei comisii parlamentare, dar poate să fie. Parlamentul poate să facă ce vrea şi este dreptul Parlamentului să constituie o comisie parlamentară, să analizeze Roşia Montană, dar nu cred că motivul acestei comisii parlamentare trebuie să fie un proiect de lege profund neconstituţional. Vă mulţumesc.

Întrebare: Mai am eu două întrebări.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: V-am obişnuit rău azi.

Întrebare: N-o să vă pară rău. Aţi făcut referire la faptul că BNR ar putea să achiziţioneze aur, să-şi mărească…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Şi să facă emisiune, da.

Întrebare: Să-şi mărească rezervele în aur. Din câte ştiu, guvernatorul BNR şi-a exprimat în mai multe rânduri superstiţiile şi rezervele cu privire la această idee şi a invocat inclusiv legislaţia, acorduri internaţionale cu privire la un anumit nivel privind aceste rezerve de aur. Dumneavoastră la ce vă gândiţi. De unde aţi genera…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Rezervele de aur ale unui stat şi le stabileşte singur, nivelul de rezerve. Vom avea obligaţia să ne reducem rezerva valutară, repet, rezerva valutară, la 2% când intrăm în zona euro; dar mă refer la rezerva valutară şi nu la rezerva de aur. În rest, orice stat poate să-şi ia orice măsură consideră, din punct de vedere al rezervelor. Şi, gândiţi-vă, nu vreau să insist foarte mult pe acest lucru, dar reţineţi expresia, „contra aur se poate face emisiune de lei”. Dacă vom fi în zona euro, se poate face emisiune de euro, da? Pentru că achiziţionezi rezerva, fie ea şi în aur.

Întrebare: Am înţeles.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Deci emisiune, nu se ia din taxe, nu se din profit, nu se ia de nicăieri; pur şi simplu, faci emisiune de monedă, pentru că o acoperi cu aur.

Întrebare: Acest lucru v-am întrebat tocmai pentru că în perioada respectivă a anului 2000 exploatările de aur au încetat să mai producă acest minereu, tocmai pe această idee, că BNR nu a dorit să mai cumpere aur, efectul fiind inclusiv pierderea poansoanelor.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Înţeleg foarte bine. Suntem în altă epocă şi unul era preţul aurului acum 10 ani, vorbeam de lipsa unor tehnologii, de exploatare extrem de poluantă a aurului la Roşia Montană şi nu numai la Roşia Montană. Acum discutăm de alte tehnologii, de alte condiţii. Deci nu aş lega toate lucrurile de istorie pentru că, în mod cert, noi vom reveni asupra mineritului.

Întrebare: Am înţeles. A doua întrebare este legată de o decizie a Curţii Constituţionale la care dumneavoastră aţi făcut referire, cea privind Rompetrol, memorandumul cu Rompetrol. Decizia Curţii Constituţionale în această chestiune a fost de admitere a proiectului de lege, nu a constatat vicii de constituţionalitate; singurul judecător care a fost favorabil, a avut un punct de vedere similar cu al dumneavoastră, a fost Mona Pivniceru.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, dar vă rog să vă aduceţi aminte că Rompetrolul nu a fost sesizat pe constituţionalitate legat de faptul că este o lege destinată unei firme, ci a fost sesizat pe cu totul altceva, o chestiune de discriminare în legătură cu alte societăţi, dar şi în această speţă, Rompetrol – memorandum, s-a făcut trimitere, acel judecător care, deşi nu fusese sesizată Curtea, a ţinut să facă referire la cele două decizii ale Curţii Constituţionale care respingeau astfel de abordări.

Întrebare: Vorbim de un judecător din nouă.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Da, dar nu a fost sesizată Curtea pe constituţionalitate pentru că este dedicată unei firme, a fost sesizată pe cu totul altă temă. Deci, Curtea nu se pronunţă decât pe teme, pe probleme pe care este sesizată.

Întrebare: Am înţeles. Dumneavoastră de ce nu aţi sesizat Curtea Constituţională, având atribuţia aceasta?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Pentru că s-a întors legea la Parlament.

Întrebare:Dumneavoastră aţi retrimis-o la Parlament.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Am retrimis-o, deci este acolo. Nu mi-am epuizat dreptul de a o trimite la Curtea Constituţională.

Întrebare: Am înţeles.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Deci, dacă va reveni, cu siguranţă voi uza de această modalitate de a face ca legea să nu intre în vigoare. Vă mulţumesc mult!

Întrebare: De cele două privatizări vreau să vă întreb. Spuneaţi că era responsabilitatea domnului Iliescu să trimită la Curte. Pe atunci dumneavoastră eraţi în opoziţie, de ce nu aţi sesizat Curtea Constituţională privind aspecte…?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Încă n-aveam atâta minte încât să fac lucrul ăsta. Nu ştiam încă procedurile, nu aveam experienţa unui preşedinte. O zi bună!

Întrebare: Domnule preşedinte, încă o întrebare, dacă îmi mai permiteţi, legată de PDL. Le spuseserăţi adio, ieri aţi luat masa cu ei…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Ieri am nimerit la masă cu ei, nu ştiam că sunt acolo.

Comments

comments

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>