Ultima ora
Publicat: miercuri, 15 ianuarie 2014

Băsescu: România, joc riscant cu izolarea pe masă. Replica lui Crin Antonescu

Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut marţi, 14 ianuarie, la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă.
Prezentăm declaraţia de presă susţinută de şeful statului:

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Bună seara. Am mai multe teme. Nu ştiu dacă le voi acoperi pe toate. O să încerc, însă să clarific măcar ceea ce este în dispută din punct de vedere al poziţiei preşedintelui în spaţiul public. Primul lucru care trebuie lămurit este vizita doamnei Victoria Nuland, care a fost tratată de unii ca o vizită pentru a ne felicita la 10 ani de la intrarea în NATO sau o vizită ca să ne bată pe spate. Şi vreau să vă dau mesajul exact şi corect. Este un mesaj care trebuie să-i îngrijoreze pe români şi în egală măsură pe politicieni. Şi nu mă joc cu vorbele, cu atât mai mult cu cât ştiu că ele în câteva minute vor fi în toate cancelariile. În primul rând, doamna Nuland nu a venit nici în calitate de asistent al secretarului de stat, nici în calitate de subsecretar de stat şi nici în calitate de turist. Calitatea dânsei a fost de emisar al Guvernului SUA, care a avut de transmis un mesaj extrem de serios. Şi acest mesaj extrem de serios a fost legat de statul de drept din România care, începând din vara anului 2012, este continuu pus sub semnul întrebării. V-aş aduce aminte, celor care aţi uitat, faptul că Statele Unite şi Uniunea Europeană au investit enorm din banii cetăţenilor lor pentru ca instituţiile statului român să funcţioneze similar cu cele din orice alt stat de drept, iar acest lucru ni se reproşează în momentul de faţă. Problema deosebit de dificilă pleacă de la faptul că majoritatea parlamentară a recidivat faţă de momentul de cumpănă din vara anului 2012. Atunci a fost un atac brutal la statul de drept, toată lumea a sperat că după alegeri acest lucru nu se va mai repeta şi, totuşi, actuala putere a demonstrat că nici prin cap nu-i trece să revină la un comportament care să consolideze statul de drept, dimpotrivă, comportamentul politic al actualei majorităţi a fost de şubrezire continuă a statului de drept. Acesta este motivul pentru care Guvernul Statelor Unite a decis să trimită un emisar la Bucureşti şi vreau să înţelegeţi foarte bine, ceea ce a constatat emisarul Victoria Nuland nu rămâne în biroul domniei sale, se distribuie în tot sistemul politic al Statelor Unite şi în toate instituţiile importante, de care ţine relaţia România-Statele Unite, de la Casa Albă până la parlament, putere, opoziţie, structuri de securitate şi așa mai departe. Vreau să înţelegeţi foarte bine şi aş vrea să înţeleagă, dacă se poate, şi românii şi politicienii, în cazul în care mesajul meu este corect transmis. Suntem cu un pas în prăpastie. În cazul în care majoritatea politică recidivează şi continuă atacurile la statul de drept, atacuri care pot fi, prin legislaţie sau prin declaraţii, România riscă să fie izolată pentru mult timp. Repet, suntem pe marginea prăpastiei, dacă vom continua sau majoritatea parlamentară, în frunte cu domnul prim-ministru, cu domnul Crin Antonescu, dacă vor continua atacurile la hotărârile judecătoreşti, la legislaţia corectă, în baza căreia justiţia îşi desfăşoară activitatea, riscăm intrarea într-o perioadă lungă de izolare.

Formulările nefericite ale primului-ministru din ultima perioadă sunt, de asemenea, un vot de blam pentru România. Încercarea de a spune „justiţia băsistă” sau „slugile lui Băsescu”, nici nu convinge pe nimeni şi arată, confirmat şi de declaraţii, că imediat ce vor putea, aceşti oameni vor trece la demolarea sistemului de justiţie independentă din România. Acest lucru este o îngrijorare pentru partenerii noştri. Poate mulţi nu înţeleg de ce justiţia este esenţială. Nu este atât de importantă pentru că neapărat trebuie să-l bage în puşcărie pe politicianul x sau pe politicanul y. Dar atât timp cât nu există un stat de drept şi legi în care să ai încredere că se aplică de către procurori şi judecători, comunitatea de afaceri nu are încredere să facă investiţii, pentru că oricând poate să vină un grup de politicieni să scoată o lege şi omul ăla care a făcut sau firma care a făcut investiţii de sute, de zeci de milioane să le piardă, pentru că ori modifică o lege, ori tentaţia de a pune judecătorii sub control este un alt risc pe care oamenii şi, în momentul de faţă, Statele Unite şi Uniunea Europeană le văd în România. Cum putem fi convingători că putem să apărăm ţara şi aliaţii noştri, aici, la frontieră, de terorism, dacă nimeni nu are certitudinea că România va continua să consolideze justiţia şi că legile ţării vor fi aplicate şi că terorismul pe aranjamente sau terorişti despre care ştim, dar pe aranjamente, nu-i pedepsim. Cum poate avea cineva încredere într-un stat membru NATO şi membru al Uniunii Europene în care justiţia devine facultativă sau controlată politic? Deci, de aceea, îngrijorarea este maximă şi România se află la un pas de a fi izolată. Un picior l-am pus deasupra prăpastiei. De ce acest lucru? Exact pentru că, după ce ai spus „schimb un preşedinte petnru că vreau eu”, nu pentru că şi-a terminat mandatul, nu pentru că a încălcat Constituţia, pe urmă vii în marţea neagră, pe 10 decembrie, şi spui: politicienii sunt în afara conflictului de interese, dăm amnistie şi graţiere generală să fie lumea veselă, modificăm Codul penal în favoarea clientelei politice pentru că ne presează baronii din teritoriu, vrem să nu mai auzim vocea Agenţiei Naţionale pentru Integritate pentru că de unde până unde îşi permite să investigheze oameni politici. Lucrurile acestea se notează în fiecare zi, continuu, şi sunt de natură a deprecia nivelul de încredere în România. Vreau să ştiţi că România a revenit din punct de vedere al credibilităţii, datorită acţiunilor împotriva justiţiei şi a statului de drept, a revenit la perioada anului 2000. Aici suntem, când suntem puşi sub semnul întrebării dacă respectăm criteriile de la Copenhaga. Vă rog să vă aduceţi aminte declaraţia mea în care subliniam în luna decembrie, imediat după marţea neagră, că România a ieşit din criteriile de la Copenhaga. Ce aţi văzut astăzi în Parlamentul European este confirmarea că am dreptate. Iar Parlamentul European cu certitudine va adopta hotărâri care vor deveni obligatorii de sancţionare a statelor membre ale Uniunii Europene care nu respectă statul de drept, implicit criteriile de la Copenhaga. Am primit în timp scurt, din ambele părţi, şi de la partenerul strategic Statele Unite, vizita emisarului, şi votul de astăzi din Comisia LIBE şi va urma votul în plenul Parlamentului European, am primit semnalele, deci din ambele părţi, extrem de sever, că pentru nerespectarea statului de drept se vor lua măsuri, care merg de la măsuri de diminuare a sumelor alocate pentru statele care nu respectă criteriile de la Copenhaga, implicit statul de drept, până la suspendarea dreptului de vot.

N-aş vrea ca aceste afirmaţii să fie tratate politic. Pur şi simplu îmi fac datoria să informez şi populaţia şi politicienii, îi informez printr-o ieşire publică asupra faptului că nu mai pot continua să mintă, şi mă refer aici la politicieni şi că suntem într-un moment dificil, iar mesajele ne-au fost transmise direct, ca între prieteni, exprimate diplomatic, dar ferm. De aceea fac un apel la politicieni să înţeleagă, şi nu la orice politicieni, la majoritatea parlamentară, în frunte cu primul-ministru Victor-Viorel Ponta şi cu Crin Antonescu să înţeleagă că au adus ţara într-un moment dificil prin atitudinile faţă de justiţie. Nimeni nu-i crede că este o justiţie controlată de preşedinte, pentru că, oricât au căutat, nu a găsit nimeni niciun procuror sau un judecător care să spună: da, îmi aduc aminte că acum trei ani preşedintele m-a sunat, ori să ia pe cineva, ori să scap pe cineva. Nu există un procuror sau un judecător care să poată spune acest lucru. Şi în aceste condiţii nu îi crede nimeni. Dar fac rău României prin afirmaţiile pe care le perpetuează şi mai dau şi instrucţiuni ca aşa să fie tratate de către toţi care ies în declaraţii publice. Cea mai mare problemă pe care o avem acum este neîncrederea în România, neîncrederea că putem să continuăm procesul de condolidare a statului de drept şi neîncrederea că progresele făcute până acum sunt ireversibile. Toţi partenerii noştri pun sub semnul întrebării ireversibilitatea proceselor de independenţă a justiţiei în România, plecând de la acţiunile deja desfăşurate, nu numai în 2012, dar şi în 2013, în Parlament, prin tentativele de modificare a legislaţiei, prin atacurile lui Victor Ponta, ale altor demnitari la adresa hotărârilor judecătoreşti. Cam aceasta despre… Acesta este mesajul pe care Victoria Nuland l-a transmis în România. Repet, nu la fel de explicit, ci diplomatic, dar îmi fac datoria să-l traduc şi o fac cu toată responsabilitatea. Suntem într-un moment de cumpănă, iar în ceea ce mă priveşte vreau să fie foarte clar pentru cei care mai cred că, făcând presiuni, de dimineaţă până seara, pe televiziuni la adresa mea, la adresa oricui este în jurul meu, că nu am nimic de negociat şi că îngrijorarea mea este pentru cei care… să-i apăr pe cei care au fost furaţi şi nu pe cei care au furat, da? Eu nu am nicio problemă din acest punct de vedere şi comportamentul meu este tranşant de nouă ani. Încerc, prin bătălia pentru independenţa justiţiei, să răspund la ceea ce au nevoie cei care au fost furaţi şi nu la nevoile celor care au furat. Acesta este obiectivul meu şi mi-l voi duce până în ultima zi a mandatului, dar îi atenţionez pe cei care cred că poate fi altfel că în momentul de faţă au ajuns la punctul la care pot împinge România în prăpastia izolării.

Am să trec la un lucru mai pragmatic. Se apropie vizita Fondului Monetar Internaţional. După cum ştiţi, avem deocamdată suspendată la aplicare suplimentarea de taxă, de acciză la motorină şi benzină. Decizia mea este ca această acciză suplimentară de şapte eurocenţi la care se adaugă şi TVA-ul de 24 la sută, deci înseamnă 8,68 eurocenţi cu TVA aplicat – deci, decizia mea categorică este ca această taxă suplimentară să nu se introducă. Vedem toţi că a fost o minciună că va scădea preţul la combustibil începand cu 1 ianuarie. Nu a scăzut deloc. A crescut preţul la combustibil şi nu avem nicio garanţie că el va scădea. Dar dacă de la 1 aprilie vom mai adăuga 41,8 bani la preţul fiecărui litru de benzină şi motorină, se va resimţi mai puternic în preţuri şi în inflaţie, iar locurile de unde să se reducă cheltuielile le-am transmis Guvernului, le-am transmis Parlamentului şi cred ca asta trebuie să facem. Nu trebuie să creştem preţul la combustibil. De asemenea, cu ocazia vizitei Fondului, voi fi foarte atent ca recomandările de ţară care au fost făcute României de Comisia Europeană să fie introduse în scrisoarea pentru Fond dar şi în scrisoarea către Uniunea Europeană pentru că noi avem negocieri cu o troică: Fond – Uniunea Europeană şi Banca Mondială. Pentru că altfel, obiectivul de a avea un acord cu Fondul, cu Uniunea Europeană şi cu Banca Mondială nu este acoperit. Dacă noi, prin aceste programe şi asistenţa pe care o primim de la cele trei instituţii, nu punem în aplicare recomandările de ţară pentru 2013 făcute de Comisia Europeană şi care vizează atingerea obiectivelor din agenda UE 2020, în mod categoric nu atingem scopul acestor acorduri.

Nu numai deficitul este problema noastră, ci modernizarea ţării. Vă dau un exemplu, unde de curând am făcut un pas înapoi: în acest tandem politiceni – dascăli, s-a menţinut învăţământul obligatoriu de zece clase, dar rămâne clasa a IX-a şi a X-a la licee. De ce? Ca să nu fie deranjaţi dascălii. Dar această măsură care ar fi dus clasa a IX-a şi a X-a şi în mediul rural, în mod obligatoriu, ar fi evitat abandonul şcolar după opt clase.Or, problema abandonului şcolar este una la care România stă aproape cel mai prost din Uniunea Europeană; avem o rată de abandon foarte mare după ce copii termină clasa a VIII-a. S-a făcut aranjamentul cadre didactice – politicieni şi pentru voturile dascălilor, dar împotriva intereselor copiilor, s-a modificat Legea educaţiei. Este un exemplu numai, sunt foarte multe de acest gen.

În sfârşit, aş vrea să discut despre ultima trăsnaie a alianţei USL, cea cu Constituţia pe care vor s-o treacă prin referendum, odată cu europarlamentarele. Este în regulă, dar va trebui să ţină cont de câteva lucruri foarte importante. Primul şi cel mai important este Decizia Curţii Constituţionale nr. 682/2012 – deci e proaspătă, de un an şi jumătate -, în care se spune că este obligatorie respectarea rezultatului referendumului care viza parlament unicameral şi număr maxim de 300 de parlamentari. Nu cred că la un interval atât de scurt Curtea Constituţională îşi va schimba jurisprudenţa şi e destul de lung paragraful de interes, dar măcar câteva elemente să vă dau din el. Ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare. Deci, ştiţi povestea „e consultativ referendumul” şi Curtea spune foarte clar: „Această voinţă nu poate fi ignorată de aleşii poporului, întrucât este o expresie a suveranităţii naţionale”. Deci, în aşa-numitul referendum consultativ voinţa populară nu poate fi ignorată pentru că este definită ca fiind expresie a suveranităţii naţionale. Şi spune, pe urmă, dă explicaţii tehnice. Mai mult, Curtea constată că reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale de la Art. 1, 2 şi 61. Deci, povestea pe care vrea s-o prezinte Crin Antonescu, de data asta, şi-a luat rolul mincinosului, spunând „facem 300 de deputaţi”, uitând să spună câte sute de senatori face; această poveste nu va putea trece de Curtea Constituţională. Deci, s-au aruncat într-o minciună publică ambii lideri ai USL-ului, o minciună care va duce la dezorientarea electoratului şi va face ca nimeni să nu mai înţeleagă nimic. Eu nu cred că un proiect de Constituţie care nu va ţine cont de referendumul din 2009 va fi acceptat de Curtea Constituţională pentru că referendumul nu este consultativ la aplicare, este consultativ pentru că trebuie pus în aplicare de o altă instituţie, în cazul nostru Parlamentul. Şi asta spune aici Curtea Constituţională, că sunt referendumurile executorii, spre exemplu, cel de aprobare a Constituţiei sau de revocare a preşedintelui, acelea sunt executorii, le face validarea Curtea Constituţională şi s-a terminat. Un refendum consultativ implică, însă, ca o altă structură, în cazul nostru Parlamentul, să pună în aplicare rezultatul referendumului ca efect al executării suveranităţii de către popor. Aici aş mai face câteva comentarii. Am văzut ideea hilară promovată de cei doi lideri ai USL precum că solicitarea viitorului preşedinte pentru un referendum o va aproba Parlamentul, nu poate s-o aprobe. Atunci, nu mai există instrumentul referendumului prin care preşedintele să se poată adresa poporului şi poporul suveran să înfrângă eventual voinţa Parlamentului, atunci când este cazul, când Parlamentul îşi pierde orizontul şi nu mai răspunde solicitărilor poporului suveran. Sigur, cu respectarea criteriilor de valabilitate a referendumului.

Mai văd o trăsnaie, care este exact ca cea prin care Năstase îşi făcuse Constituţie cu cinci ani de mandat, prevederea prin care partidul cu cel mai mare număr de mandate să dea automat prim-ministrul, luând preşedintelui atributul de a desemna un prim-ministru. Vreau să ştiţi că, în foarte multe democraţii, mandatul se poate da şi celui mai mic partid intrat în Parlament, dacă asta este soluţia să strângi 51%, pot fi două partide mai mari, echilibrate, care nu se înţeleg asupra desemnării premierului şi, atunci, se dă mandatul reprezentantului celui mai mic partid, sunt foarte multe cazuri în Europa. Pe propunerea PSD, cu certitudine, vom avea situaţii când după alegeri, în baza înţelegerii partidelor de pe locul doi, trei, patru, nimeni nu se va duce la guvernare şi cu un partid care a luat treizeci şi ceva la sută nu poţi să faci guvern, cade guvernul şi se reiau alegerile. Or, asta ar însemna instabilitate. Este o mare greşeală. PSD se gândeşte la el azi, poate ar fi bine să se gândească la ţară, nu numai la interesele de a se perpetua la guvernare, pentru că nu va reuşi. Nu va reuşi. Niciun partid nu va fi dispus să dea un cec în alb PSD: „du-te şi fii tu veşnic la guvernare, iar noi, cât om trăi, om sta pe lângă tine”. Nu se va întâmpla acest lucru şi va fi sancţionat la primele alegeri, vă asigur. Bun. Sunt multe alte observaţii, le-am făcut la timpul respectiv, să vedem ce schimbări vor mai face în perioada următoare la proiectul de revizuire a Constituţiei, dar, personal, cred că au o mare problemă, la stadiul acesta, cu ideea de a face un referendum de revizuire a Constituţiei odată cu europarlamentarele. Lucrurile sunt mult prea complicate. Ceea ce au scris până acum este de mult prea proastă calitate, nu trebuie să facem o Constituţie pentru interesele lui Ponta şi Crin de astăzi, ci ne trebuie o Constituţie pentru viitorul României. Şi eu vă spun următorul lucru. Curtea Constituţională a creat foarte multă jurisprudenţă în interpretarea Constituţiei. Dacă revizuirea Constituţiei nu se face pentru a pune în aplicare referendumul din 2009, nu se justifică revizuirea Constituţiei pentru că la ce era neclar Curtea Constituţională a emis deja jurisprudenţă care acoperă toate interpretările din Constituţia actuală a României.

Înţeleg că se mai plânge Victor Ponta că îi trimit legile înapoi. Recunosc că sunt foarte proaste şi nu am ce să fac. Adică, nu le pot lăsa să intre în circuit cu o calitate atât de proastă. Plângea şi de legea minelor. Nu este la mine, să vadă pe unde a pierdut-o, s-ar putea să fie atacată pe la Curtea Constituţională, legea minelor nu a ajuns la Cotroceni, sau a uitat-o prin vreun sertar pe acolo. Dar legea minelor nu este la mine. Însă ce mi se pare foarte important este legea parteneriatului public-privat – şi l-am auzit glăsuind pe juristul, cum îl cheamă, ministrul, avocatul Şova. Am trimis-o înapoi pentru două motive. Primul este legat de articolul 38, unde spune domnul Şova că, din motive excepţionale, legate de interesul naţional sau local, după caz, parteneriatul public poate, cu o notificare prealabilă a partenerului privat şi a societăţii de proiect, poate fi denunţat unilateral. Oameni buni, nu va veni nimeni la un parteneriat public-privat. Şi mai spune nişte condiţii, dacă acest lucru este scris în contract, că poate domnull Şova să anuleze contractul, dacă nu… Care sunt criteriile după care constaţi tu că, după începerea derulării contractului, apar nişte probleme legate de interesul naţional sau interesul local care să îţi justifice ţie întreruperea contractului de parteneriat public-privat, când firma aceea poate a făcut jumătate din lucrare? Deci, trebuie prezentate în lege toate condiţiile. Pentru că eu nu spun că nu poate fi o astfel de situaţie, dar trebuie să spui: se poate întrerupe un contract de parteneriat public-privat, la infrastructură, într-un set de condiţii, la alte lucrări, la lucrări hidrotehnice, alt set de condiţii, pentru că variază de la caz la caz, la criterii de interes naţional şi criterii de interes local pentru întreruperea parteneriatului public-privat… Dacă le lăsăm să le reglementeze prin ordine ale ministrului nu vom avea niciodată un parteneriat public-privat. Şi a mai venit domnia sa cu o idee năstruşnică, idee care eu cred că vine dinspre interesele de partid de data aceasta şi de finanţare a campaniei electorale, înlocuirea partenerului privat, la Articolul 42, aliniatul 2, înlocuirea partenerului privat se poate face fără realizarea unei noi proceduri de atribuire. Şi spune cum să nu realizezi. Deci, întrerupi un parteneriat public-privat şi tu, Şova, te duci în Kiseleff şi stabileşti că omul nostru este ăsta, şi îl punem pe el să continue lucrarea, fără licitaţie, fără nimic. Nu va veni nimeni în contracte de parteneriat public-privat fără clarificarea acestor lucruri. Eu nu spun că nu poate fi o situaţie de urgenţă în care duci imediat un constructor să continue ceva, ştiu eu, se prăvăleşte un iaz şi cel care a câştigat iniţial licitaţia, dar descrie-mi situaţiile în lege. Se întâmplă ceva la un baraj de hidrocentrală şi a început lucrarea o firmă, la jumătate nu mai poate. Sigur că nu o să stau să se prăbuşească barajul. Dau nişte exemple absurde, dar nu o să stau să se prăbuşească, o să desemnez imediat alt constructor care să continue lucrarea, dar defineşte care sunt situaţiile astea în lege, pentru că altfel există riscul să fie tratate cum sunt tratate ordonanţele de Urgenţă. Guvernul care a dat cele mai multe ordonanţe de Urgenţă pe ziua de guvernare este guvernul Ponta. Ei dau ordonanţe de Urgenţă şi să ia terenul de la Comitetul Olimpic să-l dea nu ştiu cui are nevoie de terenul din Kiseleff, dau ordonanţă de Urgenţă să ia 2.800 de hectare de teren de la Academia Agricolă să le dea la Consiliul Judeţean Brăila, că avea domnul Stancu, Stan, cum îl cheamă, ştiu eu ce interese. Deci, dacă asta înţeleg ei prin forţă majoră şi urgenţe, nu funcţionează. Acestea sunt motivele pentru care i-am trimis şi legea înapoi. Trebuie nişte clarificări făcute, în rest, legea este în regulă, poate va stimula parteneriatele public-private, dar cu aceste neclarităţi nu se poate merge şi legea nu este atractivă.

În sfârsit, înţeleg că plânge parte din clasa politică legat de faptul că am trimis înapoi legea care vizează cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice. Vă arăt, probabil nu aţi văzut proiectul de lege. Îmi scrie aici că este legată de achiziţia de terenuri de către persoane fizice şi nu dai decât o pagină şi găsesc şi persoanele juridice, deci este altă lege. În articolul 2 vine la alineatul 2 şi introduce şi persoanele juridice de pe teritoriul Uniunii Europene, numai că aici este un clinci pentru că persoană juridică de pe teritoriul Uniunii Europene este şi ADS şi este clar că legea este destinată să creeze confuzie. Mai mult decât atât, la un alt articol, ADS este desemnat autoritate care veghează şi aprobă vânzările de teren şi, în acelaşi timp, el este şi la structurile care au drept de preemţiune. Deci, este şi cumpărător de teren, este şi agenţia care reglementează regulile după care se fac vânzările. Nu se poate. Va râde oricine din Uniunea Europeană că îl pui pe cel care drept de preemţiune, în numele statului, să fie şi reglementator. Aşa ceva nu se poate. Nu mai spun că dau legea, după care spun „şi se vor emite norme de aplicare în 30 de zile”. Am văzut foarte multe legi care nu au normele de aplicare emise, deşi se spunea că în 30 de zile să emită normele, iar această lege nu trebuie complicată. De aceea, ce mai au de spus şi nu mai sunt foarte multe lucruri dacă vor corecta inadvertenţele pe care le-am semnalat, printre care şi cele prezentate dumneavoastră, că sunt foarte multe în lege, v-am dat doar câteva ca să înţelegeţi cum lucrează. Nu trebuie şi multe alte norme de aplicare. Este suficient să o facă mai clară pe aceasta şi eu i-aş pune în anexă câteva formulare cum faci publicitatea la primărie, cum faci publicitatea nu ştiu unde şi cu asta basta. Normele vor face un calvar aplicarea acestei legi şi riscurile sunt de a bloca piaţa funciară într-un moment în care consolidarea suprafeţelor este extrem de importantă. Mai este un lucru, uite o să vi-l spun să vedeţi şi voi dacă înţelegeţi ceva. Spune că drept de preempţiune au vecinii….nu. Primul drept de preemţiune îl are cel care are în arendă terenul. Următorul drept de preemţiune îl au vecinii, următorul nu ştiu cine, după care omul se poate duce pe piaţă. Să spunem că proprietarul cere 4000 de euro pe hectar şi nu îi dă nimeni din cei care au drept de preemţiune. Se duce pe piaţă şi pe piaţă cel mai bun preţ pe care îl obţine este 3000 de euro pe hectar, deci cu 1000 mai puţin decât a cerut el celor care aveau drept de preemţiune, inclusiv ADS. Ce facem atunci? Legea tace. Se creează o confuzie. Deci, a cerut 4000 de euro pe hectar, nu i-a dat niciunul dintre cei care aveau drept de preemţiune, moment în care devine liber să se ducă pe piaţă, dar nici pe piaţă nu îi dă nimeni 4000 de euro, ci îi dă doar 3000 de euro. Ce facem că 3000 i-ar fi dat şi vecinul şi arendaşul. Deci, aici trebuie să se găsească un mecanism în lege ca preemţiunea să funcţioneze într-adevăr pentru că aşa mă duc la cei cu drept de preemţiune, le spun: „frate, vreau 10.000 de euro”. Sigur că acela o să spună că „nu dau 10.000 pe hectarul ăsta de pământ”, se duce pe piaţă şi îl vinde cui vrea el cu 1500, după ce obţine de la toţi ăştia că nu i-au dat 10.000. Ce facem dacă preţul pe care i-l oferă piaţa este mai mic decât a cerut el celor care aveau drept de preemţiune. Nu aş vrea să vă ţin foarte mult. Sunt foarte multe chestiuni din acestea.

Am mai trimis astăzi o observaţie care a venit din dezbaterea publică pe care am văzut-o pe marginea acestei legi şi cred că a fost foarte bună dezbaterea publică. Alături de observaţiile pe care le-am trimis acum o săptămână, sau înainte de Revelion sau după, pe 7 ianuarie, am mai transmis astăzi o observaţie care, pe fond, spune cam aşa: în România se vor putea cumpăra terenuri agricole, terenuri în extravilan de către orice persoană fizică similar cu dreptul românilor de a cumpăra teren în ţara de origine a celui care vrea să cumpere. Adică, sunt ţări care nu au restricţie, cum ar fi Olanda. Acolo oricine, orice cetăţean român dacă are bani şi convinge pe cineva, poate să cumpere cât pământ vrea. Dau un exemplu. Nu ştiu dacă Olanda într-adevăr nu are nicio limită. Mergi în Ungaria, ai voie să cumperi doar un hectar de pământ, dacă eşti cetăţean străin. Foarte bine. Olandezul poate să cumpere în România la fel cum românul poate cumpăra în Olanda, iar cetăţeanul din Ungaria poate cumpăra în România, la fel cum poate cumpăra românul în Ungaria. Mi se pare echitabil. Iar la ţările care au restricţii la cumpărare pământ au restricţie şi în România. Dacă cetăţeanul român nu poate cumpăra în ţara X, nici cetăţeanul ţării X nu poate cumpăra în România. Cred că va fi foarte greu pentru Comisia Europeană să ne pună în situaţia de infringement atâta timp cât aplicăm condiţii similare cetăţenilor din statele UE cu cele care sunt aplicate cetăţenilor români în statele membre. Asta am adăugat la observaţiile pe care le aveam şi le-am transmis astăzi Parlamentului. Cam acestea au fost cele ce am considerat că au încărcat spaţiul public şi trebuiau prezentate oarecum. Aş renunţa la întrebări azi pentru că oricum a fost mult prea lungă declaraţia de presă, dar s-au adunat multe, şi vă promit… Nu, vă promit că la următoarea o să fiu eu mai scurt şi o să vă las mai mult timp vouă.

Întrebare: Ne-aţi spus ce a vorbit adjunctul secretarului de stat cu dumneavoastră, dar nu ne-aţi spus ce i-aţi răspuns dumneavoastră, dacă i-aţi dat garanții pentru îndreptarea statului de drept.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Eu v-am prezentat o realitate în care suntem. Nu mi-aş putea permite să vă reproduc ce a spus doamna Victoria Nuland şi ce am spus eu. V-am prezentat o concluzie, unde stăm cu statul de drept în faţa aliaţilor noştri şi riscul de a rămâne izolaţi.
Întrebare: Şi nu ne-aţi spus nici ce ar fi de făcut acum pentru recâştigarea încrederii în România.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Să respectăm legea şi statul de drept. E mult prea mult. Cred că şi colegii dumneavoastră sunt exasperaţi de cât a durat. Vă promit că voi fi foarte scurt la următoarea declaraţie de presă şi vă dau dumneavoastră mai mult timp.

Întrebare: Măcar spuneţi-ne dacă…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Da, o să fac mai multe. Trebuia să fac mai multe cu câte un subiect în fiecare zi, dar asta e.

Întrebare: Foarte scurt, ce înseamnă izolare şi cu ce îl afectează pe românul de rând această izolare.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Este o întrebare interesată. Izolarea în politică înseamnă când nu te mai ia nimeni în seamă. Tu ai probleme şi spui: n-ai decât să stai cu problemele tale acolo şi nici nu te mai întreabă cineva dacă îl poţi ajuta când are el probleme, explicat foarte simplu, deci când ai probleme, stai acolo cu problemele tale că nu eşti partenerul nostru, şi asta ar fi groaznic.

Antonescu: Băsescu îi sperie aiurea pe români

Președintele PNL Crin Antonescu l-a acuzat marți seară pe președintele Traian Băsescu că în intervenția publică pe care a avut-o a făcut „afirmații foarte grave și extrem de neadevărate”. În primul rând, a spus Antonescu, Băsescu s-a erijat într-un „supraemisar al SUA” atunci când a vorbit despre mesajul adus la București de Victoria Nuland. „Traian Băsescu – și nu e prima dată – s-a erijat într-un supraemisar al Guvernului Statelor Unite spunând cu totul altceva decât ceea ce ne-a spus doamna Victora Nuland”, a arătat Antonescu, adăugând că n-a auzit pe niciunul dintre partenerii României despre faptul că țara noastră ar fi „cu un picior în prăpastie” sau la un pas de izolare, așa cum a declarat marți seară Traian Băsescu. „România nu poate fi într-o stare de izolare, pentru că România este parte integrantă a unor structuri politice și militare care garantează ieșirea din izolare (…) Această calitate nu a fost pusă de nimeni, în afară de Traian Băsescu, în discuție”, a mai comentat Antonescu. „Ce se întâmplă azi în România de suntem pe marginea prăpastiei? Nu poți veni să sperii cetățenii acestei țări care au atâtea și atâtea probleme (…) Nu poți veni să-i minți”, a adăugat liderul PNL. Acesta a acuzat apoi „două minciuni majore ale lui Traian Băsescu”. Prima dintre ele ar fi cea legată de inițiativa din Parlamentul European privind posibilitatea acordării unor sancțiuni pentru țările membre care încalcă valorile fundamentale ale UE. În context, Antonescu a vorbit despre faptul că nu România este vizată de introducerea unui asemenea mecanism, pentru că în cazul României există deja cunoscutul Mecanism de Verificare și Cooperare (MCV). „Prima țară vizată ar fi Ungaria și acesta este și motivul pentru care parlamentarii PPE nu au votat inițiativa”, a declarat Antonescu, precizând că inițiativa din Parlamentul European este susținută de reprezentanții PNL și PSD. A doua „dezinformare” de care liderul liberal l-a acuzat pe Băsescu a fost cea legată de faptul că proiectul de Constituție avansat de USL ar crea posibilitatea unui partid care obține 30 la sută în alegeri să guverneze numai pentru că s-a clasat primul în alegeri. „Este o minciună (…) Unde scrie în noua Constituție că primul clasat va da primul ministru și va guverna așa de capul lui patru ani? Evident că dacă primul clasat, primind mandatul, nu reușește să facă o majoritate, el nu face Guvernul și se caută apoi alte soluții de majoritate”, a declarat Antonescu (într-adevăr, proiectul de Constituție îi dă dreptate, în sensul în care prevede că dacă primul premier desemnat nu ia votul Parlamentului, mandatul este încredințat celui de-al doilea clasat în alegeri, pentru ca apoi să se încerce inclusiv crearea unei Coaliții de partide care să propună un premier). „Cred că nu e mult dacă îi cer președintelui să se comporte în această ultimă parte a mandatului său cu mai multă demnitate”, a mai declarat Crin Antonescu.

Declaraţia liderului USL:

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>