Ultima ora
Publicat: marți, 23 mai 2017

BNS: Preţurile gazelor naturale ofertate de producători şi traderi au crescut într-o noapte cu aproape 27%!

În aceste zile în Camera Deputaților se află în dezbatere proiectul de lege pentru aprobarea OUG 64/2016 pentru modificarea și completarea legii energiei electrice și gazelor naturale nr 123/2012.

Totodată, începând cu 1 aprilie 2017 România a liberalizat prețul de achiziție al gazelor din producție internă, în relația între producător și furnizori, până în 2021 liberalizarea va viza și prețul gazului pentru consumatorii casnici. În acest context, în apărarea intereselor consumatorilor dar și a salariaților din sectorul energetic, am început monitorizarea impactului creat de procesul de liberalizare având în vedere și modul în care autoritățile publice au pregătit acest proces.

Din punctul nostru de vedere acest proces trebuia precedat de pregătirea condițiilor pentru a asigura  crearea unui mediu competitiv, transparent şi echitabil, atât pentru operatorii din această piaţă, cât şi pentru consumatori, în special pentru cei vulnerabili.

OUG 64/2016 a reprezentat un pas în acest sens, însă insuficient. Propunerile de modificare a OUG 64/2016, inițiate de membrii Comisiei pentru Industrie și Servicii din Camera Deputațiilor, considerăm că vor putea contribui la transparentizarea și maturizarea pieței energiei.

Ca urmare, solicităm tuturor partidelor parlamentare să susțină aprobarea proiectului de lege pentru aprobarea OUG 64/2016, cu propunerile de modificare și completare aprobate de Comisie.

            Considerăm că este important ca liberalizarea prețurilor să se realizeze cu respectarea cel puțin a următoarelor condiții:

–          Garantarea dreptului consumatorilor de a-și alege liber furnizorul,

–          Funcționarea unui cadru transparent și nediscriminatoriu de tranzacționare a gazelor naturale,

–          Implementarea efectivă a unor măsuri de sprijin pentru clienții vulnerabili.

Neîndeplinirea condițiilor mai sus menționate, ca și lipsa de fermitate în acțiunile autorităților publice în aplicarea prevederilor legale, a determinat ca impactul negativ al liberalizării să fie resimţit chiar din 1 aprilie 2017: preţurile gazelor naturale ofertate de producători şi traderi au crescut într-o noapte cu aproape 27% afectând vizibil consumatorii finali, inclusiv alimentarea cu apă caldă şi căldură a populaţiei. Încă din luna aprilie impactul a fost resimțit și în cazul consumatorilor casnici, în luna aprilie față de luna martie a.c. prețul gazelor naturale a crescut cu 2,5%.

În 2012 când România a aprobat primul calendar de liberalizare a prețului gazelor din producția internă, raportat la paritatea puterii de cumpărare, prețul gazelor pentru consumatorii casnici (cu toate taxele incluse) era în România cu aprox 16% mai mic decât media UE 28. La sfârșitul anului 2016 prețul gazelor pentru consumatorii casnici, raportat în același mod, era  în România cu 4,5% peste media UE 28.

În această perioadă România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului la gaze pentru consumatorii casnici – în semestrul II 2016 era cu 14% mai mare față de perioada similară a anului 2012 (preț exprimat în paritatea puterii de cumpărare și având toate taxele incluse), fiind una din foarte puținele țări din UE 28 care au înregistrat creșteri în acest interval de timp.

În ciuda reducerii consumului gospodăriile s-au confruntat cu creșteri ale valorii facturilor la gaze. Cheltuielile medii lunare pe o gospodarie pentru plata gazelor erau la finalul anului 2016 cu 15% mai mari față de perioada similară din 2015. În mediul urban această creștere a fost chiar de 18%.

Aceste evoluții au fost înregistrate în condițiile în care liberalizarea prețurilor nu s-a finalizat pentru consumatorul casnic, ajustarea prețurilor fiind distribuită uniform până în 2021.

2017 va fi un an important pentru piața gazelor naturale. Până la sfârșitul anului este aplicabilă obligația pentru producătorii de gaze naturale, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale, să încheie contracte pe piețele centralizate din România, transparent și nediscriminatoriu, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale din producția proprie, care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală, stabilită prin hotărâre a Guvernului – în acest moment 30%. Această prevedere legală nu a fost însă respectată, ceea ce a afectat transparența tranzacțiilor pe piața gazelor. Din informațiile deținute doar aprox 10% din volumul de gaze naturale tranzacționate a trecut prin piețele centralizate. Tocmai pentru că România a avut experiențe cu ”baieți deștepți” în piața energiei este foarte important să știm cum și cu cine se tranzacționează gazul din producția internă dar și cel din import. Erorile dar și lecțiile bune experimentate în liberalizarea pieței energiei electrice ar trebui învățate și asumate în procesul de liberalizare a pieței gazelor.

Indiferent de piața pe care se fac tranzacționarea – că vorbim de OPCOM  sau de Bursa Română de Mărfuri sau de o posibilă altă piață centralizată – este important ca acești operatori de piață să asigure condițiile pentru transparentizarea tranzacțiilor. O astfel de măsură ar permite pregătirea pieței gazelor pentru pasul final de liberalizare a pieței, contribuind la eliminarea barierelor comerciale dar și la maturizarea pieței gazelor.

Este nevoie de această reglementare pentru că transparența este cea care poate ține prețul într-o evoluție rezonabilă, liberalizarea prețului operată în aprilie își va arăta cu adevărat efectele începând din toamna acestui an, o dată cu creșterea consumului de gaze și implicit a cererii.

Până la sfârșitul anului 2016, conform prevederilor OUG 64/2016, ANRE trebuia să elaboreze regulile specifice aplicabile piețelor centralizate de gaze naturale în scopul tranzacționării gazelor în condiții concurențiale și în mod transparent, public și nediscriminatoriu. Din verificările efectuate de noi această reglementare nu a fost încă emisă.

Tot la sfârșitul anului 2017 își va înceta aplicarea OG 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale. Acest sistem de supraimpozitare asigură o distribuție echilibrată a câștigurilor generate de modificarea prețului ca efect al deciziilor administrative, între producători și stat. Sumele încasate din acest tip de măsură au fost considerabile, doar în 2017 s-au încasat peste 53 milioane de euro ca impozit suplimentar. Pentru anul 2017 se prognozează a se încasa la bugetul de stat aprox 700 milioane lei din aplicarea acestei măsuri. Principalii contributori sunt Romgaz și OMV.

Având în vedere prevederile programului de guvernare, probabil Ministerul Finanțelor va prelungi acest instrument și în 2018, considerăm însă că această măsură ar trebui să fie însoțită de o monitorizare mai atentă a modului în care se calculează și declară acest impozit.Conform acestui act normativ producătorii de energie au dreptul de a-și deduce din baza de calcul a acestui impozit suplimentar toate investițiile realizate în perioada de calcul al acestui impozit. Deși aplică acest instrument de aproape 5 ani MFP nu cunoaște volumul total al investițiilor realizate și deduse de producătorii de gaze și nici nu a efectuat, prin ANAF, vreo acțiune de control a modului în care a fost declarat și calculat acest impozit. Așteptăm mai multă responsabilitate din partea instituțiilor implicate.

De asemenea, ca măsură de reglementare a prețurilor și tarifelor, susținem reglementarea costurilor recunoscute de ANRE și plafonarea marjei de profit la o cotă rezonabilă pentru piața reglementată. Susținem propunerea înaintată de membrii Comisiei pentru Industrie și Servicii, de limitare a marjei de profit în cazul operatorilor de transport și distribuție la 10%.

Impozitarea suplimentară a veniturilor obținute din creșterea prețurilor ca efect al procesului de liberalizare a pieței nu ajută însă în cazul clienților vulnerabili.

Având în vedere cerințele legislației europene, România a definit, atât în cazul energiei electrice dar și a gazelor naturale, conceptul de ”client vulnerabil”.

Legea 123/2012 dar și Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale la clienții finali din 28.06.2016 precizează:

”Clientul final aparţinând categoriei clienţilor casnici este înregistrat drept client vulnerabil dacă îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:

a) are venituri reduse, situate până la un prag stabilit de instituțiile statului cu atribuții în domeniul protecției sociale;

b) la locul de consum locuiește o persoană care din motive de sănătate/vârstă necesită condiții speciale referitoare la activitatea de furnizare a gazelor naturale.

(2)Dacă un client vulnerabil îndeplineşte ambele condiţii prevăzute la alin. (1), acesta beneficiază de facilităţile corespunzătoare fiecărei categorii.”

Aceleași acte normative precizează că:

”(3)Criteriile de încadrare a unui client casnic în categoria clienţilor vulnerabili din motive de venituri reduse, facilităţile financiare şi modalităţile de implementare a acestora sunt stabilite de către instituţiile statului cu atribuţii în domeniul protecţiei sociale.

(4)Criteriile de încadrare a unui client casnic în categoria clienţilor vulnerabili din motive de sănătate/vârstă sunt stabilite de către instituţiile statului cu atribuţii în domeniul protecţiei sociale.”

Având în vedere aceste prevederi legale România raportează că respectă legislația europeană privind definirea și asistența consumatorilor vulnerabili. Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor  – Eficientizarea pieței interne a energiei /* COM/2012/0663 final */ precizează:

”Statele membre trebuie să furnizeze asistență specifică consumatorilor vulnerabili pentru a găsi soluții pentru vulnerabilitatea lor economică și pentru a-i ajuta să facă alegeri în cunoștință de cauză în piețele cu amănuntul din ce în ce mai complexe. Comisia va sprijini statele membre în a defini ce se înțelege prin vulnerabilitatea consumatorilor de energie și care sunt cauzele acesteia, oferind îndrumare și facilitând schimbul de bune practici. Statele membre trebuie să sublinieze importanța îmbunătățirilor eficienței energetice pentru combaterea vulnerabilității consumatorilor și a sărăciei energetice.”

Din păcate prevederile legislației pentru protecția clienților vulnerabili nu este pusă efectiv în practică. România are în practică ajutoare pentru încălzire însă nu se realizează o corelare între prevederile legislației în domeniul energiei și cele în domeniul protecției sociale.

Legislația protecției sociale nu operează în acest moment cu conceptul de ”client / consumator vulnerabil”. Legea 196/2016 privind venitul minim de inserție, lege ce va intra în vigoare de la 01 aprilie 2018, înlocuind venitul minim garantat, face trimitere la conceptul de ”consumator vulnerabil” însă acest ajutor urmează a se acorda doar în sezonul rece și doar referitor la încălzire. În plus se referă strict la prima din cele 2 caracteristici care conform legii definesc un client vulnerabil – nivelul veniturilor.

Pentru a asigura o asistență adecvată a consumatorilor vulnerabili se impune ca Ministerul Energiei / ANRE și MMJS să colaboreze în coordonarea prevederilor normative ce reglementează clienții / consumatorii vulnerabili, astfel încât să asigure eficiență și efectivitate măsurilor de asistență acordate. Dacă acest proces nu se va finaliza urgent efectele liberalizării prețului gazelor pentru populație va accentua sărăcia în rândul clienților vulnerabili.

Lipsa de transparență precum și indisponibilitatea unor instrumente pentru asistența clienților vulnerabili ar putea determina ca prețul gazelor naturale pentru consumatorii casnici să crească puternic, contrar trendului pieței europene sau internaționale, afectând dramatic persoanele aflate în risc de sărăcie și accentuând inegalitățile existente în acest moment.

 

 

Blocul National Sindical

Sursa: BNS

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>