CCR: Preşedintele Traian Băsescu are termen până pe 13 decembrie pentru a promulga legea referendumului
Motivația prin care Curtea Constituțională a respins sesizarea președintelui Traian Băsescu prin care acesta contesta constituționalitatea noii legi a referendumului, care coboară pragul de validare la o prezență de 30 la sută, a fost publicată miercuri în Monitorul Oficial.
Traian Băsescu are la dispoziție 10 zile calendaristice pentru a promulga actul normativ.
Cum legea prevede că se numără atât prima cât și ultima zi a intervalului, legea ar trebui să fie promulgată până pe 13 decembrie. Actul normativ va intra în vigoare însă abia la un an de la promulgare, ceea ce înseamnă pe 13 decembrie 2014. Poate deloc întâmplător, aceasta dată pică fix cu o zi înainte de data în care ar putea avea loc turul 2 de scrutinului prezidențial (dacă turul 1 va fi pe 30 noiembrie). Tot atunci, s-ar putea organiza teoretic și referendumul pentru revizuirea Constituției.
Legea ar urma să fie promulgată de președintele Traian Băsescu în seara zilei de 14 decembrie. Conform spuselor președintelui, deși Decizia CCR a fost publicată în Monitorul Oficial încă de miercuri, 4 decembrie, și a fost înregistrată la Palatul Cotroceni în seara aceleiași zile, la cabinetul prezidențial ar fi ajuns abia joi dimineață. Evident, Băsescu este de părere că cele zece zile pe care le are la dispoziție (și în care se includ prima și ultima zi a intervalului, potrivit legii) curg începând din momentul în care actul normativ a ajuns la cabinetul său. „La mine la cabinet a intrat pe 5. Deci pe 14 seara îmi expiră termenul. Deci nu la registratura mare, la mine la cabinet. Înțeleg că s-a trimis pe 4 la ora 18-19, iar la mine la cabinet a intrat pe 5 decembrie, dimineață. Deci pentru mine, timpul curge pe data de 5. Și pe 14 noaptea voi promulga legea”, a spus Băsescu. Acesta va încerca să facă în așa fel încât legea referendumului – care intră în vigoare la un an de la publicarea în Monitorul Oficial – să nu fie în vigoare pe 14 decembrie 2014, ci abia pe 15 decembrie. Miza este legată de faptul că pe 14 decembrie 2014 ar putea avea loc turul II al alegerilor prezidențiale, iar Băsescu încearcă să evite organizarea simultan cu acesta a referendumului pentru revizuirea Constituției.
Președintele Camerei Deputaților Valeriu Zgonea spune că în cazul în care președintele Traian Băsescu nu-și va exercita prerogativele constituționale și nu va promulga Legea referendumului în termenul legal de 10 zile, atunci s-ar putea apela la o soluție extremă, notează pesurse.ro. „Dacă președintele nu va promulga Legea în termenul de 10 zile, președinții celor două Camere vor prelua atribuțiile președintelui și vom semna această lege. Se poate face și asta, a mai existat un precedent în anul 2007, când președintele Traian Băsescu a refuzat să-și exercite atribuțiile constituționale”, a declarat Valeriu Zgonea pentru siteul citat. Zgonea a adăugat că există o decizie în USL în acest sens, iar dacă președintele Traian Băsescu nu-și va onora atribuțiile constituționale se va merge pe această soluție. Varianta evocată de președintele Camerei a fost avansată și de premierul Victor Ponta cu ceva timp în urmă. „Dacă nu o promulgă, au voie să o promulge cei doi preşedinţi ai Camerelor. De altfel, s-a mai întâmplat acest lucru, pentru că preşedintele şi-a mai încălcat obligaţia. S-a întâmplat în 2007, 2008, ca preşedintele să refuze să îşi exercite atribuţiile şi, atunci, cei doi preşedinţi publică în Monitorul Oficial cu semnătura lor”, afirma Ponta.
Într-un interviu pentru Agerpres, preşedintele CCR, Augustin Zegrean spune că și fără a exista în Constituție o limitare explicită a numărului de sesizări care pot fi depuse, atunci când este vorba despre controlul dinaintea promulgării legii, nu poate fi înaintată decât o singură sesizare, care să cuprindă toate argumentele. Astfel, fără să se refere explicit la Băsescu, Zegrean îi demontează acestuia teoria. „Nu avem o limită prevăzută în nicio lege. Nicăieri nu este prevăzută o astfel de limitare a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. Sigur că trebuie să facem distincţie între controlul a priori, deci cel dinainte de promulgarea legii, când sesizarea trebuie făcută la un anumit termen şi, practic, în acel termen nu poţi să faci decât o sesizare – pentru ca să vii a doua oară, trebuie ca CCR să se fi pronunţat o dată. Deci, este exclus ca în acest gen de control să te adresezi de mai multe ori Curţii Constituţionale. În controlul a posteriori, de câte ori se consideră necesar, de câte ori se crede că legea este neconstituţională, dar în condiţiile prevăzute de lege şi de Constituţie pentru acest tip de control”, a arătat Zegrean.
Preşedintele Curţii a comentat și posibilitatea atacării legii bugetului la CCR, și de această dată părând a fi în opoziție față de opinia lui Băsescu. Zegrean a spus că o sesizare pe legea bugetului n-ar fi o premieră, dar a subliniat că până acum sesizările referitoare la acest subiect au fost respinse deoarece „nu Curtea se ocupă de finanțele țării”. „Am mai avut legi ale bugetului contestate la Curte, chiar de când eu funcţionez în această Curte, din 2007, nu mai ştiu exact în care an, dar am avut. Am dat rapid o decizie, pentru că nu noi suntem cei care ne ocupăm de finanţele statului. Acolo, faptul că nu s-a admis un amendament, să zicem, al unui deputat sau senator nu este neapărat o problemă de constituţionalitate. Nu am avut situaţii să admitem o sesizare de neconstituţionalitate la legea bugetului, dar de pronunţat cu privire la legea bugetului ne-am mai pronunţat. Nu are consecinţe deosebite decât o altă decizie a Curţii”, a declarat Augustin Zegrean.