Ultima ora
Publicat: marți, 28 martie 2017

Ce alegem ?

Ieri, Laura Codruţa Kovesi a fost convocată la Ministerul Justiţie. Evident, nu ca fie felicitată, doar l-a zguduit din temelii.
Ca din întâmplare, ambasadorul SUA a fost şi el în vizită acolo.  America se implică, e vizibilă, în vreme ce Rusia, la o aruncătură de băţ abia se mai vede, ocupată să digere Crimeea. Băleşte la cotitură şi aşteaptă momentul prielnic vadă dacă tabăra care serveşte interesele ei de la noi, va câştiga .
   Parcă văd cum or sară în sus convinşii democraţiei absolute, corifeii independenţei totale! Ţărişoara, democraţia, neatârnarea, toate periclitate definitiv de prezenţa ambasadorului SUA la ceremonia de mazilire a şefei DNA.

   Democraţia într-un astfel de mediu e un concept grav supralicitat de teorie pe care realitatea cum o prinde, cum îi saltă fusta, îi dezgoleşte vulnerabilităţile şi-i dă să aleagă între mai mulţi pretendenţi deodată.
   Dacă spui oamenilor despre influenţele inevitabile, şi într-o măsură de o acceptabila subdimensionare democratică, sar imediat spălătorii de creiere, specialiştii ecarisajelor sufleteşti denunţe încălcarea libertăţii, democraţiei, autodeterminării.
Oricum, doi bani nu dau ei pe aceste concepte – grav relative, atunci când sunt luate în absolut. Totul există în amestecuri. Ei le caută acestor concepte democratice  aţele, ca le mânuiască, vesnic disponibili, în faţa publicului.
Politicienii ştiu prea bine oricare din aceste concepte odată exagerate încep şi arate chipul de monstru. Orice exagerare, e dezgustătoare. Cu exceptia promovata abil de specialistii populisti in deturnarea politică a dezgustului .

Modelul vecinătăţilor de cartier 
luăm exemplul unor vecini de pe aceeaşi stradă. Unii sunt săraci şi alţii bogaţi. Din fericire ei se separă în mod natural după venituri , dar hai să acceptăm alăturarea lor stradală, de hatârul exemplificării.
   Cei săraci sunt comozi,sau cu sănătatea şubredă sau puturoşi de-a dreptul. Nu interesează acum vocaţia fiecăruia.
Cei bogaţi sunt în permanentă mişcare chiar şi când sunt bolnavi, dar sunt comozi până la puturoşenie în cele patru ore de somn pe noapte.
   La ei vor veni mereu se împrumute cei săraci,   caute de lucru sau construiască o relaţie în care aceste ingrediente universale împrumutul şi munca ar putea aduce profit la nevoie.
   Aceşti vecini bogaţi şi puternici sunt oricare din Rusia, SUA, UE, etc.Săracii suntem noi.
   Bogaţii uneori au nevoie de câteva fructe şi legume proaspete, muncite direct şi nemijlocit şi vor apela la vecinii mai săraci şi cu mai mult timp la dispoziţie.
Unde e egalitatea ?
E momentul în care devine vizibilă marea nedreptate inevitabilă.
Negocierea preţului. Ea e nedemnă în raport cu bogătiile negociatorilor.  Astfel se ajunge la preţul pieţei. El nu tine cont de prosperitatea cumparatorului ,nici de amarul producatorului si astfel negocierea e un abuz,o formă de exploatare ruşinoasă şi înjositoare,dezumanizantă pentru omul nevoias. Asta pentru ca el  nu a avut niciodată ocazia de a trăi viaţă bogatului apasarile lui şi de a acţiona exact la fel ca el  sau de a falimenta. Democraţia însă îl apară pe cel slab pentru în absenţa ei saracii ar fi fost sfâşiaţi pe loc.
Încă şi mai mult se complică lucrurile când odrasle bogatului încep se drogheze, concomitent cu copiii săracului. Ceea ce e un infam viciu şi depravare la bogat e lipsa de şansăşi disperare la sărac.
După cum aţi înţeles deja,unul din bogaţii din pildă mea e America. Depravarea Americii democrate însă, induce jocuri de auto-protecte, bogatul va face totul ca odrasla nu întreîn puşcărie şi începe folosească o colosală forţă ascundă ruşinosul secret .
Democraţia astfel văzută dinspre bătătură săracului e absolut găunoasă, triumful legii în aceste condiţii e o flagrantă injustiţie .
Dacă săracul va fura ceva, in ajutorul lui  nu se vor mişcă munţii influenţei pentru totul se mişcă sub acţiunea unor forţe şi cu o miza serioasă . Legea trâmbiţată, şi în anumite limite încălcată de bogat, nu se aplica nevoiasilor.
Complicat, nu?
Bogatul Rusia nu da doi bani pe democraţie şi exercită o forţă strălucitoare,curată,inocentă şi fără subterfugii în comparaţie cu oscilaţiile democraţiei americane. Rusia pare mai curată, nu-i aşa?
Intotdeauna democraţia a fost o năzuinţă neîmplinită definitiv, dar funcţională, în vreme ce dictatura a părut dintotdeauna o strălucire fără pată.
Săracului s-ar putea I se pară dictatura mai simplă, mai puţin pervertită,  mai la îndemană.
Dar opresiunea începe se învecineze în neajunsuri cu democraţia în momentul când apar profitorii ei.  De aici încolo legea se complică şi acţiunea ei devine imprevizibilă precum democratia.
Cand nu prea ai de ales.
Dupa cum se vede nu există perfecţiune şi avem de ales doar între:
1) Modelul democratic complicat şi sinuos care cere o adaptare şi o stare de alertă civică permanentă reprezentat de SUA si UE.
2) Modelul dictatorial în care Cel Mare,uneori priveşte cu bunăvoinţa în anuminte momente către sluga lui asa cum promite sa ne privească Rusia.
   Nu-i aşa surâsul unui posomarât e memorabil în vreme ce bunăvoinţa constant surâzătoare a democraţiei nu se observă pentru e firească?
Nu există democraţie perfectă şi nici dictatură atotcuprinzătoare.
Alegerea depinde de ce vrem de la viaţă.
Oamenii în vârstă nu vor înţelege niciodată emulaţia tinerilor din stradă. Lor, Rusia li se va părea o optinune mult mai simplă decât oscilanta democraţie vestică.
   Drama noastră: Rusia nu e vizibilă decât arareori în accesele ei de furie dictatorială şi doar de către o mâna de politicieni care primesc ordinmele direct. Daca n-ar fi lovit in Ukraina am fi zis ca e o putere sigura pentru noi. Asa si incearca sa o prezinte multe publicatii controlate de ea.
   Democraţia în veşnica ei improvizatie  e vizibilă pentru nu are nimic de ascuns şi fiind participativă nici nu vrea şi nici nu poate ascundă..
   Săracii precum ţările din Estul Europei , din Africa , sau de aiurea nu vor avea niciodată de ales, alţii vor alege pentru ei.  Dintre aceştia unul îl atacă şi altul îl apară apărânduse pe sine.
Cine apără şi cine atacă?
Ambasadorul Americii asta caută la Minister, într-o suită de complicate implicaţii politice: şi apere propria democraţie relativă apărând-o pe a noastră
Lucrurile se văd tocmai pe dos. Kovesi pare a fost chemată la ordine la Ministerul JustiţieiÎn realitate ministrul e cel ce tremură în ascuns. Realitatea nu e niciodată ceea ce pare dacat atât cât o permite viaţa, acest incomprehensibil până la capăt, joc de-a v-aţi ascunselea.
Adrian Onicescu

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>