Ultima ora
Publicat: joi, 06 aprilie 2017

CONCEPTUL DE SOCIAL MEDIA SI INTERFERENTELE CU MASS MEDIA  – apariție și dezvoltare  

 

           Mediul online (sau internetul cum uzual este denumit) s-a dezvoltat rapid în ultimii ani, el nemaifiind în acest moment o simplă modă ori un moft, ci o necesitate, o modalitate de a descoperi aproape absolut orice ne interesează. Mai mult, pe zi ce trece mediul online tinde să se transforme tot mai mult într-o dependență, mare parte din activitatea noastră zilnică fiind în strânsă conexiune cu el.

            În acest moment putem spune că societatea modernă este puternic ancorată la internet, acesta regăsindu-se în orice domeniu de activitate. Prin intermediul mediului online putem face conexiuni nelimitate, putem afla și transmite aproape instantaneu tot ce ne interesează, indiferent că informațiile sunt de natură generală ori particularizate.

            De la simple comunicări la negocieri complexe în orice colț al lumii, de la vânzări la promovări în variante nelimitate, de la prezentări diverse la vastul domeniu al publicității, de la simple informări la transmisii elaborate, toate sunt posibile datorită dezvoltării fără precedent pe care a cunoscut-o în ultimii ani mediul online.

            Mediul online, univers nemărginit și cu acces aproape nelimitat, ne permite în orice moment și indiferent în ce colț al lumii ne-am afla, să ne informăm, să comunicăm oricui și cu oricine tot ce ne interesează, să vindem, să cumpărăm sau să promovăm publicitatea, să luăm legătura cu partenerii de afaceri, cu familia sau cu colegii, să împărtășim opinii, idei, păreri, comentarii, soluții, propuneri etc.

            Fie că dorim doar să comunicăm sau să ne informăm, să fim la curent cu noutățile din diverse domenii, cu știrile de ultimă oră ori cu previziunile bancare, meteo sau astrologice, fie ca vrem să ne facem cunoscute lumii ideile, părerile, descoperirile, noutățile sau doar să fim la curent cu totul sau doar cu ceea ce ne interesează, este suficient să tastăm cunoscutele „www”, urmate de numele site-ului sau al blog-ului care ne interesează și aproape instantaneu pagina respectivă va apărea afișată pe ecranul calculatorului, laptopului, tabletei, smartphone-ului etc.

            Evoluția tehnologiei din ultimii ani a făcut posibilă dezvoltarea fără precedent a site-urilor de profil, specializate pe diverse domenii, informația circulând în acest fel liber, aproape instantaneu, în orice punct de pe mapamond.

            În ultimii ani, în paralel cu dezvoltarea deosebită pe care a cunoscut-o mediul on-line, prin apariția a sute de mii de pagini web special dedicate unor domenii, societăți, organizații, persoane fizice sau juridice, s-a remarcat și o preferință tot mai crescută a utilizatorilor web pentru diferite site-uri de socializare.

            Intuind nevoia și o oarecare dependență a consumatorilor și speculând pretențiile de promovare în continuă creștere a numeroaselor persoane juridice, agențiile de publicitate au profitat din plin de oportunitățile nelimitate oferite de mediul on-line, unele dintre acestea reușind să obțină venituri considerabile din publicitatea pe web, prin diverse tehnici și metode specifice.

            În paralel s-a acordat o atenție deosebită și dezvoltării paginilor web, multe site-uri implementând ideea discuțiilor interactive dintre utilizatorii de internet, pe diverse teme de interes, menite să le capteze atenția și interesul și  să-i transforme în vizitatori frecvenți (așa numiții vizitatori unici, de existența cărora depind multe).

            Pe lângă site-urile special dedicate comunicării, promovării și publicității on-line, un loc important pentru promovarea ideilor, conceptelor, informațiilor, știrilor, produselor, firmelor, evenimentelor, brand-urilor etc. este ocupat și de rețelele de socializare, statisticile demonstrând că aproape jumătate dintre numărul adulților de pe mapamond accesează frecvent diverse site-uri de socializare.

            Iar numărul celor care apelează constant la web este în continuă creștere, mare parte dintre aceștia preferând să petreacă ore bune pe forumuri sau pe rețelele de socializare, despre care susțin că le generează un anumit sentiment de apartenență, dar și să se evidențieze în fața altor “internauți”.

Mulți specialiști în domeniu leagă apariția conceptului și fenomenului ”social media” de lansarea celei mai importante rețele de socializare în anul 2003 de către studentul în IT de la Harvard, Mark Zuckerberg, care avea inițial rolul de a fi o rețea cu circuit închis pentru studenții și cadrele didactice ale acestei universități.

Primul pas de extindere s-a făcut în cadrul altor universități americane, apoi s-a implementat în întreaga lume într-un mod exploziv.

            Considerat de specialiști ca fiind al doilea site social la nivel mondial după Google, cunoscuta rețea de socializare Facebook a fost creată în anul 2004 de către Mark Zuckerberg, investiția inițială fiind de 19.000 de dolari.

            Cel mai mare site web de tip rețea de socializare îi oferă oricui, indiferent de locul în care se află, posibilitatea de a contacta persoane apropiate, dar și persoane necunoscute, din orice țară și continent.

            Fenomenul Facebook, cum este tot mai des denumit în ultima perioadă, a cunoscut o amploare fără precedent în ultimii ani, peste un miliard de oameni din întreaga lume înregistrându-se cu conturi personale pe această rețea de socializare.

             În acest fel comunicarea cu toți consumatorii din mediul online devine mult mai rapidă și mai facilă, rețeaua devenind practic indispensabilă pentru toți cei care vor să-și împărtășească opiniile, informațiile, părerile, ideile, concepțiile, comentariile etc.

            Facebook folosește informațiile personale ale utilizatorilor săi pentru a le introduce pe pagini diverse informații de actualitate sau anunțuri publicitare adaptate profilului acestora, rețeaua de socializare fiind tot mai des folosită în ultima perioadă pentru promovarea unor evenimente, persoane, știri, informații, diverse produse, firme, brand-uri ori chiar a imaginii.

            Conform declarațiilor lui Sheryl Sandberg, Chief Operating Officer Facebook, rețeaua de socializare este o excelentă platformă nu numai pentru mass-media, ci și pentru agențiile de publicitate, cele mai mari profituri fiind obținute în SUA și Canada.

În momentul de față există aproximativ un miliard și jumătate de conturi active înscrise pe Facebook, ceea ce a făcut ca inventatorul său să devină unul dintre cei mai bogați oameni din lume, cu profituri mai mult decât duble de la an la an, respectiv de peste 3 miliarde de dolari în anul 2014.

Dincolo de performanțele tehnice și financiare, de revoluția pe care a creat-o în comunicare, spulberând barierele dintre comunicarea interpersonală și cea de masă, fenomenul Facebook generează modificări fundamentale la nivel psihosocial și psihologic.

Numeroasele studii în domeniu demonstrează că Facebook este atât un refugiu pentru persoane cu venituri mici și un nivel educațional scăzut, dar și o modalitate de evadare din fața realității, de creare a unor legături interpersonale artificiale, virtuale, similară și a unei stări de refuz a realității, asemănătoare efectelor oferite și de formele clasice de ”addiction”, de dependență nocivă.

Conform unui studiu realizat de Universitatea din Goteborg în anul 2012, ale cărui rezultate au fost publicate de ziarul ”Daily Mail” (13 aprilie 2012), s-a constatat că utilizatorul mediu dedică 75 de minute în medie pe zi pentru Facebook și se conectează de mai mult de 6 ori pe zi.

Dintre aceștia, 70% încep cu această conexiune imediat după ce și-au pornit computerul, impedimentul de a face acest lucru dându-le sentimentul de neliniște și nesiguranță, cu forme destul de evidente în cazul a peste un sfert dintre ei.

În general, Facebook-ul este văzut ca o formă de securitate personală, fapt relevat de concluziile studiului conform cărora persoanele ce se simt nesigure sau agresate, în orice caz mai vulnerabile, apelează mai mult la Facebook, în dorința de a  se simți conectate cu spiritul de solidaritate pe care îl promovează Facebook, care oferă însă o falsă implicare.

Această concluzie este întărită și de faptul că femeile sunt cele care petrec aproape o oră și jumătate în medie pe Facebook, în timp ce bărbații rămân în fața computerului pe Facebook aproximativ o oră pe zi.

Referitor la profilul utilizatorului, şi la nevoia de evadare, s­e observă faptul că persoanele cu venituri mici și icu un nivel educațional scăzut apelează mai mult timp la soluția Facebook.

Desigur, este vorba și de timpul disponibil și, în acest sens, predomină  șomerii, precum și cei care au slujbe ce le permit să navigheze pe Facebook.

Deși este un mod dominant de informare, d, prin semnalarea evenimentelor în rețeaua de prieteni, prin preluarea lor din fluxul mediatic mainstream, dar și prin implicarea personală mai accentuată constând în comentarii, de cele mai multe ori utilizatorii  se rezumă la bine-cunoscutele like-uri.

Este o formă de inter-relaționare esențializată, dar care se înscrie în tendințele negative  ale aplicației Facebook, ce a început ca o rețea de discuțiiîntre studenți și profesori, și a ajuns în varianta sa hiper-populară, un mod de colportare a informațiilor ce țin de senzaționalul ieftin, în cel mai bun caz curiozități și evenimente de actualitate, dar în cea mai mare parte nu mai reprezintă decât un instrument social pentru menținerea relațiilor cu prietenii și familia, cărora li se comunică întâmplările din universul casnic, înlocuind clasicul telefon sau aproape uitata scrisoare.

Mai grav este că Facebook-ul a devenit și substitutul relațiilor  face to face, pe de o parte, iar pe de alta, diluează raporturile clasice familiale și de prietenie, integrându-le în masa destul de mare, de așa-ziși ”prieteni”, de ordinul sutelor, miilor, în mod obișnuit, dar și de ordinul sutelor de mii, milioanelor și, chiar mai mult, în cazul persoanelor politice, mediatice, artistice, mai puțin culturale. Acesta demonstrează, o dată mai mult, că Facebook-ul este asemeni unui adevărat drog, un mod de evadare, ce poate fi utilizat de către persoanele cu un nivel educațional scăzut și cu un grad de inserție socială instabil – iar aceste tendințe se accentuează pe zi ce trece.

Pornind de la aceste caracteristici, Facebook este folosit din ce în ce mai vizibil pentru utilizarea mesajelor insidioase, cu aspect de propagandă, de mobilizare umană, socială, politică, dar și pentru cunoașterea și contracararea acestor mesaje – activitate specifică serviciilor de intelligence, iar mai nou celor polițienești, ceea ce transformă Facebook într-o zonă de interes maxim pentru securitate și, în mod evident, pentru securitatea societală, având în vedere conexiunile cu formele extreme de manifestare a identității, mergând până la terorism.

Cu titlu de exemplu, urmând să detaliem fenomenul într-un capitol distinct, este de menționat faptul că tinerii europeni sau din SUA ori, cel mai recent, cei din Australia, câștigați de ideile criminale ale ISIS, și-au făcut ucenicia și au fost îndoctrinați exclusiv prin rețelele de social media.

Am prezentat mai pe larg apariția și consecințele rețelei de socializare Facebook, întrucât acesta deține ponderea cea mai importantă cu celelalte rețele (Twitter, Instagram, Linkedin etc.), dar și pentru faptul că dezvoltarea sa este exponențială, cu efecte încă dificil de evaluat în toate planurile sociale, iar sub aspectul temei prezentei lucrări de care ne ocupăm în și mai mare măsură.

În același timp, este un mod cât se poate de pernicios că se insistă exclusiv asupra aspectelor pozitive pe care rețelele social media le au în societatea contemporană, lăsându-le pe cele negative pe seama unor studii cu puțină vizibilitate, fenomen similar cu cel pe care îl întâlnim și în alte forme de adicţie, generatoare de profituri imense pentru investitori.

Dincolo de aceste considerații, rețelele de social media cu vârful lor de lance, Facebook, constituie o realitate a zilelor noastre, iar interferențele sale cu securitatea și, în primul rând, cu securitatea societală, sunt de netăgăduit.

În România, se organizează anual un Summit Social Media, ultima ediție fiind axată pe  bloggerii care numără peste trei milioane de cititori, alături de 7,6 milioane utilizatori de Facebook, ceea ce reprezintă mai mult de o treime din populația țării.

Acest lucru a transformat Facebook-ul și social media, în general, în cea mai bună și eficientă pârghie electorală, în acest sens fiind aduse în discuție elementele ultimei campanii prezidențiale.

Social media este și forma din ce în ce mai cultivată de către comercianți, de către marile branduri care consideră că reclama online, dar și vânzările online, sunt tehnici și strategii pe zi ce trece mai susținute.

Saltul pe care rețelele de socializare l-au făcut în evoluția internetului, respectiv a comunicării online, constă în introducerea formei de răspuns, a feedback-ului, ceea ce a însemnat trecerea de la web 1.0. , care oferea platforme de difuzare, la web 2.0., supranumit și internetul utilizatorilor, caracterizat prin posibilitatea de transmitere a mesajelor între emițător sau emițători și receptor sau receptori, respectiv publicul online.

Datorită acestei caracteristici, întâlnim frecvent și denumirea de web 2.0. pentru social media. Întrucât noile canale de comunicare socială tind să devină similare mass-media, având aceleași obiective de informare, dar și de divertisment sau de educare, având în schimb două mari avantaje, cel al feedback-ului amintit și cel puțin pentru încă o vreme absența reglementărilor și constrângerilor legislative, la care se adaugă cheltuielile infinit mai restrânse, practic inexistente pentru utilizatori, cu excepția abonamentelor, licenței și cheltuielilor de promovare.

Social media este și platforma pe care, alături de internet, s-a constituit conceptul de new media.

Prin urmare, este vorba de o echivalență de fond, departajată în primul caz (social media web 2.0.) de nivelul tehnologic utilizat, iar în cea de-a doua (social media-new media) de conținutul vehiculat pe rețea, în sensul că new media nu include și conținutul strict individual.

Concluzionând, putem considera că rețelele sociale sunt aplicații ce permit utilizatorilor să se conecteze în rețea într-un mod sistemic, în cadrul căreia informația de masă poate fi particularizată, iar receptorul poate intra în acest concert cu propria sa partitură, depășind faza unui răspuns cu valențe limitate.

Rețelele sociale sau social media reprezintă un mod de intercomunicare care, prin generarea de comportament și de așteptări, devin un liant social și un mod eficace, dar și insidios de control, în toate formele de manifestare: de la reclama comercială la promovarea ideilor dezirabile, mergând până la propagandă și război informațional.

Teodora MARIN

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>