Conferința ”10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană”. Principalele declarații
Președintele Klaus Iohannis a declarat joi că o absorbție mai bună în gestionarea fondurilor europene ar putea oferi sprijinul pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare în sectoare cruciale.
„România a beneficiat de oportunitățile oferite de apartenența la Uniunea Europeană, însă nu pe deplin. În unele domenii sunt necesare în continuare eforturi susținute și aici mă refer în primul rând la necesitatea creșterii ratei de absorbție a fondurilor europene. România are o șansă în Uniune, o șansă de care trebuie să profităm în fiecare an, iar o mai bună absorbție și eficiență în gestionarea fondurilor europene ne pot oferi un sprijin important în îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare a țării noastre în sectoare cruciale, precum și cel al infrastructurii. (…) România nu doar că împărtășește, dar și promovează activ, în interiorul Uniunii, cât și în vecinătatea acesteia, valorile, principiile și metodele de dezvoltare socio-economice europene. (…) Putem afirma, fără echivoc, faptul că țara noastră, la nivelul întregii societăți, a resimțit din plin beneficiile care decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene. Toți acești ani au permis modernizarea României prin consolidarea democrației, îmbunătățirea capacității instituționale și administrative și, evident, dezvoltarea economică. De altfel, este aproape imposibil să identificăm un domeniu în care sprijinul Uniunii nu s-a manifestat. (…) După 10 ani de la aderare, putem afirma cu încredere că România s-a profilat ca un stat membru care dorește și acționează ferm în direcția consolidării proiectului european. România și-a asumat pe deplin, alături de ceilalți parteneri europeni, responsabilitatea acestei consolidări, în sensul unei Uniuni mai funcționale, mai puternice, mai democratice, mai unite și care prin eforturi comune să reușească să insufle cetățenilor săi un sentiment de încredere, de susținere pentru viitorul proiectului european”, a spus Iohannis, la evenimentul „10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană: de la coeziune la convergență”, organizat la BNR.
Băsescu: UE nu este capabilă să dea garanții de securitate propriilor cetățeni
Fostul președinte Traian Băsescu a declarat, joi, că România îndeplinește criteriile privind aderarea la euro din 2013.
„Chiar dacă vin în contradicție cu puncte de vedere exprimate de specialiști extrem de competenți în ceea ce privește integrarea României în euro, nu pot să nu remarc faptul că din 2013 România îndeplinește toate criteriile de la Maastricht și probabil cu niște măsuri nefericite ar putea să iasă din unele la anul, dar sper să nu iasă, și a gândi un program care să vizeze integrarea este după părerea mea greșit. România are obligația ca la momentul în care îndeplinește criteriile de la Maastricht să înceapă procesul de integrare în euro-zonă, pentru că, în mod cert, vor fi două abordări în UE: una pentru euro-zonă și una pentru non-euro. (…) Una din esențele UE, dincolo de setul de valori, o reprezintă moneda unică, aici ești sau nu ești parte a UE. (…) Am primit circa 43 de miliarde de euro și am plătit circa 14,5 miliarde de euro ca membri ai UE. (…) Noi nu avem o viziune unitară la nivelul liderilor participanți la Consiliul European privind viitorul UE. UE nu este capabilă să dea garanții de securitate propriilor cetățenilor în momentul de față. Ne întrebăm de ce nu rezolvă UE propriile crize. Concluzia mea (…) este una singură: lipsa de integrare. Integrarea prea puțină a statelor membre ne face să nu putem rezolva crizele pe care le avem. (…) Încă nu suntem pregătiți politic și moral pentru marile decizii care să scoată UE din criză, inclusiv din criza de credibilitate. (…) Soluția pentru crizele pe care le are UE, crize care vor crește numeric și probabil se și vor adânci este una singură: accelerarea procesului de integrare”, a spus fostul șef al statului.
Mugur Isărescu: România are nevoie de un program de aderare la zona euro ambițios și realist
România are nevoie de un program național, sprijinit de toate partidele, pentru aderarea la zona euro, dar acesta trebuie să fie unul ambițios și realist, a declarat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
„Am fost angajat direct în negocierile de aderare având un mandat de prim-ministru în anul 2000. Am datoria să subliniez că stabilirea datei aderării la 1 ianuarie 2007 nu a fost un simplu fapt calendaristic, ci a avut o importanță strategică deosebită, a devenit un adevărat catalizator al eforturilor susținute și continue ale tuturor guvernelor care au urmat pentru îndeplinirea unui program complex, coerent și relativ îndelungat de pregătire a României pentru aderarea la Uniunea Europeană. Fac această remarcă într-un moment în care astăzi avem de răspuns la o altă întrebare de însemnătate strategică și anume când vom intra în zona euro. Aderarea la Uniunea Europeană s-a bazat pe acel program național, coerent și aș adăuga, cu deosebire ambițios. România are nevoie și acum de un program național, sprijinit de toate partidele, de toate forțele naționale, toate forțele societății, de aderare de această dată la zona euro. Este bine ca acest program să fi de asemenea ambițios, dar să fie și realist”, a spus Isărescu.
Acesta a subliniat faptul că stabilitatea, echilibrul și sănătatea economiei sunt de o însemnătate crucială. Isărescu a precizat că mai important decât orice este să urmărim indiferent de evoluția ciclului electoral politicile realiste, echilibrate, care să asigure sustenabilitatea creșterii noastre economice.
„Experiența relativ îndelungată pe care o am în domeniul macroeconomic m-a convins de un adevăr esențial și anume că pentru dezvoltarea durabilă a unei țări cu economie de piață nu există substitut la politicile economice fundamental corecte. Iar acestea nu sunt prociclice, ci anticiclice. Stabilitatea economiei este cheia pentru a avea un progres constant al nivelului de trai, măsurat, de exemplu, prin nivelul PIB/locuitor. Stimularea consumului în perioade în care acesta crește și fără ajutorul politicilor macroeconomice nu ajută la recuperarea decalajelor”, a subliniat guvernatorul BNR.
De asemenea, acesta a afirmat că România are nevoie de investiții publice, mai ales pe partea de infrastructură, în caz contrar „provinciile noastre istorice riscă să vadă discrepanțe crescute în viitor”.
„Vrem să creștem mai repede și este normal pentru a reduce decalajele. Dar ca să creștem mai repede trebuie însă să mărim potențialul de creștere. Asta înseamnă, în mod concret, că potențialul factorilor de producție trebuie mărit. Asta este o problemă de investiții publice, care au fost întotdeauna tăiate în perioade de recesiune, dar deseori și în faza expansionistă. Mai mult, fondurile europene, chiar atunci când au crescut, nu s-au alăturat investițiilor publice, ci doar le-au înlocuit. Ne pregătim să sărbătorim 100 de ani de la Unire. Dar fără infrastructură, provinciile noastre istorice riscă să vadă discrepanțe crescute în viitor. Am vorbit de nevoia ca autostrăzile noastre să ajungă să treacă munții Carpați. Acum vreau să fiu mai clar și precizez că aceasta nu înseamnă trecerea doar de la nord la sud, ci și de la est la vest. Nu este nevoie doar de o autostrada Pitești-Sibiu, ci și de o autostradă Iași-Târgu Mureș. Acestea ar trebui să fie priorități pentru noi”, a explicat Mugur Isărescu.
Fostul negociator-șef, despre schimbarea guvernelor în România: Totul începe cu pârjolirea și apoi cu reconstruirea
Schimbarea unui guvern sau a unui ministru în România începe cu pârjolirea și apoi cu reconstruirea, a declarat Vasile Pușcaș, fostul negociator-șef pentru aderarea României la Uniunea Europeană.
„Oricând am negociat, am negociat aderarea, iar produsul negocierii nu este altul decât o carte. Se numește Tratatul de Aderare. România și-a publicat documentele inițiale de poziție încă din 2003. Asta arată în ce manieră România, guvernele României gândesc o coerență, o coeziune și chiar o convergență”, a spus Pușcaș.
El a spus că oficialii de la Bruxelles îl întrebau la vremea respectivă dacă s-a schimbat Programul Național de Dezvoltare sau data de aderare și au fost surprinși să afle că nu.
„În prima discuție pe care am avut-o, de la începutul anului 2001, cu oficialii de la Bruxelles a fost o întrebare: ‘Schimbați Programul Național de Dezvoltare?’ Îl făcuse Guvernul Isărescu. Am zis că nu, mergem pe acest program. ‘Dar nici data aderării care a fost propusă pentru 2007?’ ‘Nu, nu schimbăm, mergem înainte pe documentele strategice pe care România și le-a asumat’. ‘Înseamnă că s-a schimbat cultura politică în România, că, de obicei, românii când vin, când se schimbă un ministru, se schimbă tot programul în domeniul respectiv, darămite când se schimbă un Guvern’. La noi totul este cu pârjolirea și apoi reconstruirea”, a precizat negociatorul-șef pentru aderarea României la UE.
Aproximativ 30% din forța de muncă și 13% din populația României lucrează în străinătate
Aproximativ 30% din forța de muncă și 13% din populația României lucrează în străinătate, iar aceasta reprezintă Produsul Intern Brut pierdut al României, a declarat în cadrul conferinței viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea.
„România a realizat multe în acești 10 ani: convergență nominală, parte din convergența reală, stabilitate financiară, a câștigat încrederea piețelor, a făcut reforme structurale. Pentru a continua, însă, procesul de convergență reală, România trebuie să își exploateze potențialul de creștere și să ajungă cât mai aproape de ocuparea deplină a forței de muncă. Deși avem un șomaj de 5% astăzi, suntem departe de ocuparea deplină a forței de muncă și aceasta pentru că avem o problemă demografică foarte importantă despre care am vorbit foarte puțin până acum și anume: aproximativ 30% din forța de muncă și 13% din populația României lucrează în străinătate. Acestea sunt cifrele oficiale. Acesta este PIB-ul pierdut al României, am putea spune”, a afirmat Liviu Voinea.
Acesta a atras atenția asupra faptului că și acum, când se înregistrează rate de creștere economică peste potențial, România continuă să raporteze rate negative ale natalității. Problema îmbătrânirii populației afectează PIB-ul potențial, iar îmbătrânirea este dublată de o rată ridicată a persoanelor aflate în risc de sărăcie.
„De altfel, o estimare făcută de colegii noștri la bancă arată că o creștere cu 1% a ponderii populației cu vârsta de peste 65 de ani determină scăderea PIB-ului potențial cu 1,3%. Estimarea este făcută pe ultimii 12 ani și pe șase țări din regiune”, a arătat Voinea.
În acest context, oficialul BNR a subliniat că nivelul de trai și diferențialul de salarii continuă să explice valul de emigrație chiar pe fondul ratelor înalte de creștere economică, aceasta fiind o creștere inegală la nivel interregional și intergenerațional, dezechilibrată ca structură, care adâncește inegalitățile în societate.
Florin Georgescu: Nu orice punct suplimentar de creștere economică este dezirabil
La rândul său, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a precizat că menținerea macrostabilității în timp de economia converge către nivelul statelor dezvoltate reprezintă provocarea principală pentru un stat emergent menționând că nu orice punct suplimentar de creștere economică este dezirabil, dacă declanșează dezechilibre macroeconomice.
„Valorificarea integrală a beneficiilor aderării la clubul reprezentat de Uniunea Europeană nu poate fi realizată în absența unui mix sănătos la nivelul politicilor interne. Nu orice punct suplimentar de creștere economică este dezirabil, dacă declanșează dezechilibre macroeconomice. Menținerea macrostabilității în timp de economia converge către nivelul statelor dezvoltate reprezintă provocarea principală pentru un stat emergent. În acest sens, promovarea politicilor anticiclice este esențială”, a spus Georgescu.
Acesta a menționat că derapajele, fie la nivelul politicii fiscale, fie la cel al politicii veniturilor, nu pot fi corectate de cealaltă componentă, de politica monetară și nici de politica macroprudențială.
De asemenea, Georgescu a apreciat că apartenența României la Uniunea Europeană a adus avantaje în ceea ce privește PIB per cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare, dar convergența nu a fost omogenă la nivelul regiunilor țării.
Sursa text: Amos NEWS; AGERPRES