Ultima ora
Publicat: marți, 24 decembrie 2013

Sărbătoarea Crăciunului, tradiții la noi și în lume

La marele Praznic al Crăciunului, cele mai frumoase obiceiuri sunt legate de viaţa de familie. Toate îşi adună seva din miturile străvechi sau din cele creştine, din rodul rugăciunilor adresate Maicii Domnului şi Fiului ei, Iisus Hristos. În legătură cu Moş Crăciun, în lumea întreagă circulă o mulţime de legende. Unele istorisesc cum s-a născut Iisus în grajdul gospodăriei lui Crăciun, alte scot la iveală convertirea lui Crăciun la creştinism. Dumnezeu a orânduit sărbătoarea Crăciunului, pentru ca omul să deguste roadele pământului.

Pe lângă acestea, preparatele din porc împodobesc masa de sărbătoare, iar cine nu taie un porc gras, este bine să pregătească pentru masa festivă din ajunul Crăciunului supă şi friptură, preparate dintr-o găină grasă, sacrificată special pentru acest eveniment religios.

Potrivit tradiţiei populare, Ajunul Crăciunului este sărbătoarea de sfârşit de an patronată de Moş Ajun, fratele geamăn al lui moş Crăciun, unul dintre apostolii lui Iisus. De la Moş Ajun s-a răspândit obiceiul colindului, iar cei care merg pe la casele gospodarilor, să le ureze acestora spor şi sănătate, primeasc mere, nuci şi colaci. Tradiţia spune că Moş Ajun a orânduit ca în această noapte sfântă, părinţii să-i dăruiască fiecărui copil câţiva bănuţi. Acest dar financiar simbolizează sporul, de care se va bucura copilul până la anul următor.

De asemenea, tradiţiile legate de sănătatea copiilor se practică cu sfinţenie în Ajunul Crăciunului în multe judeţe ale ţării. Atunci, pe lângă alte bunătăţi, copiilor li se dă să mănânce la masă semniţe de bostan, pentru ca ei să fie sănătoşi tot anul.

Un alt obicei, practicat de secole în seara de Ajun, se referă la ungerea pâinilor cu „muruială”, o pastă preparată din făină de grâu şi aghiazmă. Ritualul se face pentru ca pâinile să se păstreze proaspete şi gustoase, iar cu muruiala care a rămas, gospodarii trebuie să ungă pomii, pentru ca în anul următor rodul lor să fie şi mai bogat.

În Ajunul Crăciunului, în Muntenia, în Oltenia şi în Banat unele gospodine frământă un aluat, pe care-l folosesc la ritualul contra deochiului animalelor erbivore din gospodărie, al vitelor mai ales, pentru ca acestea să aibă lapte tot anul.

În această noapte sfântă, pe masa sărbătorească au prioritate aperitivele preparate din carne de porc, de peşte şi de pasăre, ca simboluri ale vitalităţii, ajutându-i pe gospodari să fie sănătoşi în Noul An. Potrivit tradiţiei, după ce se degustă aceste bucate tradiţionale, se aduce la masă şi ţuica.

Una dintre cele mai vechi legende, referitoare la naşterea lui Iisus, spune că Maica Domnului a cerut găzduire lui Moş Ajun să nască în gospodăria sa. Fiind prea sărac să primească oaspeţi, Moş Ajun a îndrumat-o pe Maica lui Iisus să mergă la Moş Crăciun, fratele lui mai înstărit. Astfel, spune legenda, Iisus s-a născut în ieslea lui Moş Crăciun.

Într-o altă legendă se povesteşte că Fecioara Maria a urmat sfatul lui Moş Ajun şi s-a dus să nască în casa lui moş Crăciun. Crăciunoaia, care ştia că soţul ei nu-i iubeşte pe creştini a adăpostit-o pe ascuns în grajdul casei şi i-a moşit pruncul. Când a aflat, Crăciun şi-a pedepsit soţia tăindu-i mâinile. Fecioara Maria a înfăptuit un miracol şi i le-a lipit la loc. Crăciun şi-a recunoscut greşeala şi s-a bucurat văzând neaşteptata minune. Pentru că soţia lui n-a rămas infirmă, evenimentul trebuia sărbătorit. De aceea, el a aprins un rug din lemne şi cu toţii s-au prins în horă. Legenda urmăreşte transfigurarea sufletească a lui Crăciun, care s-a convertit la creştinism. După acest moment de euforie, Crăciun cel dur şi neînduplecat a devenit un om blând şi generos, dăruindu-i Fecioarei Maria produse făcute în gospodăria lui: lapte, caş, unt şi smântână. Cu acel prilej, Crăciun a primit de la Maica Domnului o pedeapsă blândă : de-a lungul secolelor, el să vestească Naşterea Mântuitorului şi să ducă daruri copiilor.

Tot în Ajunul Crăciunului, în multe zone din ţară, pentru ca pomii fructiferi să rodească şi mai mult, gospodarii leagă câte un snop de paie în jurul tulpinii lor.

În familiile care respectă cultul morţilor, în Bucovina şi în multe localităţi din Argeş, în noaptea de Crăciun se împlineşte o tradiţie: se pun pe masă un pahar cu apă şi un colac, pentru cei răposaţi, care vin la casele lor în noaptea magică de Crăciun. Atunci, când se deschid cerurile, să se bucure că n-au fost uitaţi.

Şi apicultorii respectă cu sfinţenie o datină; în Ajunul Crăciunului ei, nu înstrăinează nici un obiect din casă, pentru ca albinele să nu părăsească stupii în timpul roitului (nunta albinelor) şi să fie plini de miere. În Muscel, creştinii cred că începând cu data de 24, cele patru zile care urmează corespund celor patru anotimpuri: de exemplu, ziua de 24 este simbolul primăverii, a doua zi reprezintă vara etc.; vremea din aceste zile anticipează cum va fi timpul în acel anotimp.

Persoanele care se manifestă violent sau care se răzbună pe semenii lor, în ajunul sărbătorii, vor suferi tot anul de buboaie.

Colindatul, un ritual care aduce sporul

Colindul începe în seara de 23 spre 24 decembrie şi se continuă până noaptea târziu. Seara, copiii merg cu colindul la rude, la prieteni şi la vecini. Cele mai îndrăgite colinde: Moş-Ajunul, Bună-dimineaţa sau Bună-dimineaţa la Moş-Ajun răsună în noaptea sfântă, în toată ţara. Tradiţia spune că fiecare colind este un ritual care atrage sporul în casa gazdei care primeşte colindătorii, alungă boala şi demonii, atrăgând noroc şi pentru copiii gospodarului.

Steaua, un obicei la toţi creştinii

Din ziua de Crăciun şi până la Bobotează, pe 6 ianuarie, copiii merg cu Steaua, o datină străveche întâlnită la toţi creştinii. Cântările religioase care vestesc Naşterea Domnului Iisus Hristos precum „Steaua sus răsare”, „Trei crai de la răsărit”, În oraşul Viteem”, sunt primite cu multă bucurie de gospodari. Tradiţia spune că aceste cântări religioase, îndrăgite de creştini, aduc bucurii şi linişte sufletească în casele unde poposesc colindătorii cu Steaua.

Crăciunul, sărbătoare domnească

Crăciunul sau Naşterea Domnului (naşterea lui Isus Cristos) este o sărbătoare creştină celebrată la 25 decembrie (în calendarul gregorian) sau 7 Ianuarie (în calendarul iulian) în fiecare an. Ea face parte din cele 12 sărbători domneşti (praznice împărăteşti) ale Bisericilor bizantine, a treia mare sărbătoare după cea de Paşti şi de Rusalii.

În anumite ţări unde creştinii sunt majoritari, e de asemenea sărbătoare legală, şi se prelungeşte în ziua următoare, 26 decembrie: a doua zi de Crăciun. De la debutul secolului al XX-lea, Crăciunul devine şi o sărbătoare laică, celebrată atât de către creştini cât şi de către cei necredincioşi, centrul de greutate al celebrării deplasându-se de la participarea în biserică la rit spre aspectul familial al schimbului de cadouri sau, pentru copii, „darurilor de la Moş Crăciun”. Sărbătoarea Crăciunului este anunţată prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul şi cu Steaua, pentru a vesti Naşterea Mântuitorului.

De asemenea, o veche tradiţie este „mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către preoţii comunităţii locale cu icoana Naşterii Domnului, binecuvântându-se casele şi creştinii.Timp de 40 de zile înainte de sărbători creştinii respectă Postul Crăciunului, care se încheie în seara de Crăciun după liturghie. Tăierea porcului în ziua de Ignat (la 20 decembrie) este un moment important ce anticipeaza Crăciunul. Pregătirea mâncărurilor capătă dimensiunile unui ritual străvechi: cârnaţii, chişca, toba, răciturile, sarmalele, caltaboşul şi nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Crăciun, fiind la loc de cinste alături de vinul roşu preţuit de toată lumea.

Crăciunul în lume

O incursiune în tradiţiile strămoşeşti ale mai multor ţări ne arată că există foarte multe puncte comune cu Crăciunul sărbătorit la noi.

Africa

Deoarece africanii nu sunt creştini, sărbătorirea Crăciunului se face în grupuri restrânse, obiceiurile fiind împrumutate din Vest. În Etiopia, Crăciunul se sărbătoreşte pe 6 ianuarie, în conformitate cu vechiul calendar roman.

Anglia

Înaintea zilei de Moş Crăciun, copiii îi trimit scrisori lui “Father Cristmas”, Moş Crăciunul englezesc, pe care, mai apoi, le aruncă în foc. Ei cred că dacă un pitic va scoate scrisoarea prin horn, dorinţele lor se vor împlini. Renumita prăjitură a reginei, Phun-pudding, este o biruinţă a meşteşugului bucătăriei. Într-un cazan uriaş, se pun toate cele necesare pentru prăjitură, fierte în rom sau vin vechi şi toţi bucătarii amestecă pe rând.fiecare rudenie primeşte câte un pudding. Copiii din Anglia nu isi primesc cadoul in data de 24 decembrie, ci in 25. Scrisorile pentru Mos Craciun, care la ei are numele de Santa Claus, in ajunul Craciunului sunt puse in hornul semineului, pe semineu sau in geam, introduse in sosetute speciale, in asa fel incat sa fie umplute cu surprize a doua zi dimineata. Pe 25 decembrie familia engleza, se aduna la masa festiva si consuma traditionala masa de sarbatori: curcanul cu castane, rata coapta la cuptor si binecunoscuta budinca de prune. Mult timp in ajunul Craciunului se consuma doar rata la cuptor. Conform legendei, cu ocazia Craciunului din anul 1588, Elisabeta I servea rata la cuptor când a primit vestea ca armata engleza a învins Armada Spaniola. Tot traditiei Craciunului englezesc apartine pachetelul surpriza numit cracker, care este impartit la servirea budincii de Craciun.

Australia
Data de 25 decembrie are loc în mijlocul verii, aşa că sărbătoarea este oarecum diferită faţă de alte părţi ale lumii. Brazii sunt din plastic sau aluminiu pentru că aici nu se întâlnesc brazi veritabili. De asemenea, printre decoraţiuni se pune şi foarte multă zăpadă artificială. Nu se folosesc lumânări adevărate, din ceară, pentru că pe căldura uneori toridă în această perioadă a anului, acestea s-ar topi mult prea repede. În locul lor se folosesc beculeţe. În ziua de Crăciun oamenii se întâlnesc în aer liber pe malul oceanului sau în parcuri unde organizeaza picnicuri.

Bangladesh

În satele creştine, bărbaţii taie ramuri de bananier şi le replantează câte două de-a lungul drumurilor spre biserici şi în jurul caselor. Apoi apleacă crengile una peste cealaltă, pentru a forma un arc peste drum şi le leagă între ele. Apoi se fac în ramuri mici scobituri care se umplu cu ulei şi se aprind spre a lumina drumul până la biserică.

Belgia
La Bruxelles care este sediul Uniunii Europene, aceasta înalţă un brad uriaş al ţărilor membre, în faţa bisericii Grand Sablon – Grotzavel, într-una dintre cele mai frumoase pieţe din Europa, piaţa Grote Markt.

Danemarca
Atunci când familia se aşză să ia masa, pentru aceştia se lasă în pragul uşii o oală cu orez fiert. Se spune despre aceia care nu vor să sărbătorească Crăciunul şi să respecte această tradiţie că le va merge rău tot timpul anului care va urma, fiindcapiriduşii vor bate cu nuci.

Finlanda
Crăciunul este o sărbătoare petrecută mai ales cu familia. În dimineaţa diaintea Serii Sfinte bradul se împodobeşte, iar apoi întrega familie merge la saună. In prima duminica inaintea nasterii lui Iisus, la inceputul anului bisericesc, in biserici abia mai este loc in picioare. In fata catedralei din an in an se ridica un pom de Craciun de 30-40 metrii, impodobit cu mai toate bogatiile. Si afara se aud colindele cantate de corurile bisericesti. In bisericile finlandeze nu se canta niciodata imnul national. In 24 decembrie, exact la ora 12, de pe balconul primariei, un reprezentant al orasului rosteste pacea de Craciun. Aceasta inseamna, ca de la rostire si pana la Boboteaza celor care incalca li se aplica pedepse mai severe. Acest obicei traieste de aproape 600 de ani si este valabil pentru intreaga tara. Cine poate se grabeste sa asculte rostirea si pentru a canta imnul national, imbracat in straie de sarbatoare. Dupa amiaza se aprind luminari in cimitire. Seara in familiile cu copii soseste cu multe cadouri Mos Craciun. Printre mancarurile servite de Craciun se numara: sunca sau curcanul, cartofii, morcovul, pateul de ficat, orezul care contine o singura migdala. Persoana care mananca migdala se va casatori la anul. In 25 decembrie se serveste un fel de peste care initial s-a preparat printr-un proces indelungat. Si in data de 25 in zori sunt slujbe religioase. A doua zi a Craciunului este ziua vizitelor.

Franţa
La Paris se poate admira un cort imens unde se poate vedea cea mai mare iesle din lume în care se află Sfânta Familie. Toate străzile sunt splendit ornate cu beculeţe. La ţară, în Franţa meridională, copiii binecuvântau cina şi rugul de Crăciun format dintr-un trunchi de măslin uscat care ardea în vatră. Focul era stropit cu vin fiert. Apoi familia se aşeza la masă apoi intona cântece religioas până miezul nopţii când se ducea la biserică.

Germania
În fostele cazărmi germane se făcea Christbaum (brad) şi se împărţeau cadouri soldaţilor. În jurul bradului erau rânduite mesele militare pline de prăjituri şi diverse mâncăruri. Dintr-un colţ al sălii nu putea să lipsească butoiul cu bere, dar între conuri de brad. La sosirea superiorilor corul soldăţesc cânta un cântec religios. Apoi un sergent major lua un chipiu şi punea în el hârtiuţe cu numere pentru toţi participanţii la sărbătoare. Fiecare soldat trăgea câte un număr să primească darurile cuvenite. Butoiul cu bere era desfăcut şi petrecerea începea.

Grecia
Pentru a se proteja de oamenii ard tămâie sau lasă pe ici pe colo cadouri care să-i îmbuneze pe spiriduşi. De asemenea mai au un obicei: ţin în casă un bol cu apă în care scufundă o cruciuliţă de lemn decorată cu busuioc. Apa astfel sfinţită, se împrăştie în fiecare colţ al casei pentru a alunga spiritele rele.

Italia
Crăciunul este în mod special o sărbătoare de familie. În locul bradului este luată uneori o iesle cu Pruncul Sfânt, singura excepţie fiind Sicilia. Acolo darurile pentru copii se dau abia pe 6 ianuarie “ziua celor trei magi”. Atunci, cei mici o aşteaptă pe Befona care vine prin horn ca să le pună cadouri în pantofi.

Islanda
Doi oameni nevinovaţi au fost osândiţi la moarte la Gyfyord. Li s-au tăiat capetele, dar din sângele lor a răsărit un pom în ale cărui ramuri, în noaptea fiecărui slostiţiu de iarnă, se aprindeau mii de lumini. Vântul se izbea de acele limbi de foc dar nu putea să le stingă. Păstorii alergară din mari depărtări să vadă pomul de foc şi să se închine.

Mexic
 Unii se îmbracă în îngeri. Grupul se duce din casă în casă purtând lumânări şi cântâd cântece în timp ce Maria şi Iosif bat la uşă şi întreabă dacă pot fi găzduiţi. Fiecare casă îi refuză. După fiecare procesiune, participanţii dansează, cântă şi mănâncă un meniu divers. Copii legaţi la ochi încearcă să rupă cu nişte beţe o figurină “pinata”, de hârtie sau material casabil, umplută cu dulciuri şi mici cadouri. De asemenea, unii copii mexicani speră la o vizită a lui Moş Crăciun, iar alţii aşteaptă daruri de la “Quetzalcoatl”, conducător legendar al Mexicului.

Rusia
Chiar dacă Rusia a fost influenţată de vest după căderea URSS obiceiurule americane nu au reuşit să pătrundă. Festivităţile include carnavaluri, practicarea unor sporturi şi numere de circ. De-a lungul festivalului ruşii decorează copacii nemuritor pe care îi numesc copaci de Anul Nou. Ca şi Moş Crăciun, Ded Moroz are o barbă albă şi apare îmbrăcat în roşu cu ghete negre. Vine de Anul Nou ca să dăruiască tuturor copiilor dulciuri, jucării sau un set de păpuşi tradiţionale “Matryoshka”.

Spania
La spanioli Crăciunul ţine 14 zile, până la Bobotează. La miezul nopţii de Crăciun se slujeşte o Liturghie la capela Palatului regal unde ia parte şi regele. La sfârşit se dă o veselă serbare pentru copiii demnitarilor curţii.

SUA
Varietatea climei permite organizarea diferitelor activităţi, de la picnicuri pe plajă până la amplasarea lumânărilor în dreptul ferestrelorîn ţinutul îngheţat al Alascăi. Fiecare regiune are tradiţiile ei legate de această sărbătoare: la New York poţi vedea patinatori strşi în jurul imensului brad de la Rockfeller Center;
în Texas poţi participa la festivalul din San Antonio; în New Orleans, în Jackson Square poţi admira focul de artificii; în Florida întreaga zonă istorică este împodobită cu luminiţe albe; la Holywood se organizează impresionanta festivitate numită Parada Stelelor. In America pregatirile de Craciun incep foarte devreme. Prima zi importanta este penultima zi de joi a lunii noiembrie, Thanksgiving Day, Ziua Recunostintei. De la sfarsitul lunii noiembrie deja se simte spiritul festiv de Craciun. In binecunoscutul Rockefeller Center, langa patinoar, se impodobesc deja brazi de zeci de metrii înăltime.

In centrele comerciale apar zilnic ornamentele de sarbatori, alaturi de Mos Craciun pe sania sa cu reni si de ingerasii antici. De peste tot se simte mirosul de brad, si se aude ‘Santa Claus is coming to town…’ Un magazin apartinand lantului Hallmark pe durata intregului an vinde ornamente de Craciun. Inainte de Craciun copii il asteapta pe Sfantul Nicolae, pe Santa Claus, la fel ca si in tarile europene. Fiecare membru al familiei primeste cate un bat din zahar, insa datoria mosului nu se termina aici. Tot el raspunde si de cadourile de Craciun.

Crăciunul în Carpaţi
Partea de vest Ucraina, Slovacia, Ungaria şi România sunt tarile care se afla la poalele Carpatilor. Aici traiesc mai multe natiuni (ucraineni, rusi, maghiari, romani, slovaci, sasi) si religii (reformata, catolica, ortodoxa, baptista, evanghelica, greco-catolica) laolalta. Obiceiurile reformate sunt si cele practicate pe teritoriul Ungariei. La fel de bogate sunt si cele greco-catolice. Multe traditii se leaga de fertilitatea pamantului. De Craciun pe podea si sub fata de masa se aseaza seminte de grau, iar de ziua lui Luca semnite de porumb. Un obicei greco-catolic interesant este si umblatul cu steaua: in Ungaria in multe locuri copii umbla cu steaua de Boboteaza, la ortodocsi insa se umbla de Craciun. Trei copii mai mici umbla din casa in casa imbracati ca cei trei crai de la rasarit cu o stea si duc in casa oamenilor mesajul ingerilor. Sarbatoarea oficiala este în data de 25 si 26 decembrie, aşa fiecare isi sarbatoreste Craciunul dupa propria religie, dar respecta si Craciunul celorlalte religii. La tara este un obicei strabun faptul ca nu se lucreaza de sarbatoarea fiecarei religii.

Mulțumim Amos News pentru informațiile puse la dispoziție.

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>