Ultima ora
Publicat: duminică, 11 decembrie 2016

Curiozităţi și controverse Nobel

Premiile Nobel sunt considerate cele mai prestigioase la nivel mondial şi recompensează marile realizări din toate domeniile. În cea mai mare parte a cazurilor, premierea este binemeritată din perspectiva opiniei publice, dar în timp au existat şi decizii ale comitetului Nobel care au uluit o lume întreagă.

Premierea lui Bob Dylan cu Nobelul pentru literatură a stârnit rumoare mondială. Dar privind înapoi, nu este ceva neobișnuit pentru Academia suedeză. În timp, istoria Premiilor Nobel consemnează acordarea prestigiosului trofeu unor personalităţi cel puţin controversate. De pildă, în 1994, alături de Shimon Peres şi Yitzhak Rabin primea Premiul Nobel pentru Pace şi Yasser Arafat, considerat de occident a fi implicat în acte de terorism. Pe de altă parte, deşi a fost nominalizat de cinci ori între 1937 şi 1948, Gandhi nu a primit niciodată Premiul Nobel, ceea ce l-a determinat pe Geir Lundestad, secretar al comitetului în 2006, să considere că este „cea mai mare omisiune din isoria de peste un secol a acordării Premiului Nobel pentru Pace”.

Alt episod combătut îndelung a fost cel din 1949, când Premiul Nobel pentru Medicină îi era acordat lui Egas Moniz, considerându-se că inventarea de către fiziologul portughez a lobotomiei era demnă de recunoaştere mondială. Interesant de notat este faptul că, încercând să răspundă contestaţiilor de mai târziu, comitetul Nobel şi-a justificat alegerea menţionând că „era cel mai bun tratament existent în momentul nominalizării”. Şi asta în condiţiile în care deja se făcuse o greşeală anterioară: premierea cu Nobelul pentru Medicină a lui Johannes Fibiger, în 1926, pentru „descoperirea” că un parazit ar genera… cancerul. Chiar dacă ulterior s-a demonstrat că fusese o decizie luată în grabă şi fără multă documentare, comitetul Nobel nu s-a dezis de propria alegere.

O altă premiere Nobel care a stârnit controverse a fost cea a lui Gunter Grass, în 1999. Respectatul scriitor german care a avut puterea să recunoască faptul că fusese cândva membru al SS a scris un poem acid la adresa Israelului, pe care mulţi l-au considerat a reliefa un profund antisemitism. Şi totuşi, a primit Nobelul. Cât priveşte scandaloasa nominalizare a lui Hitler pentru Premiul Nobel 1939, aceasta a fost făcută de politicianul suedez Erik Brandt şi apoi retrasă foarte repede. Ulterior, frustrat, dictatorul a dat o lege prin care interzicea personalităţilor germane să accepte Premiul Nobel.

Desecretizări cu surprize…

Una dintre marile curiozităţi când vine vorba despre acordarea Premiilor Nobel este statutul celor 50 de ani de tăcere. În timp, au existat numeroase alegeri de laureaţi care au stârnit mirarea. Opinia publică, alături de personalităţi marcante din toată lumea, şi-ar fi dorit ca membrii comitetului Nobel să-şi explice alegerile, să le motiveze astfel încât argumentele acordării celui mai mare Premiu al lumii să fie înţelese pe deplin. Doar că toate informaţiile referitoare la nominalizări sunt „clasificate” pentru o jumătate de secol, procedurile de selecţie fiind şi strict secrete, şi, în multe cazuri, neconsemnate în vreun fel. După trecerea celor cinci decenii, când survin declasificări, apar şi suprize: una dintre aceste ieşiri la suprafaţă a „subteranelor” Nobel a relevat că, de pildă, că J.R.R. Tolkien, autorul unor scrieri care l-au făcut unul dintre cei mai citiţi şi ecranizaţi scriitori (cum ar fi cartea „Stăpânul inelelor”), a fost nominalizat pentru Premiul Nobel ediţia 1961, dar a fost respins de comitet din motive de „proză de calitatea a doua” şi… vârstă înaintată (Tolkien avea 86 de ani), „obstacol fundamental, după cum arată cu regret membrii juriului”!

Un alt scandal legat de opinii părtinitoare ale comitetului Nobel s-a iscat atunci când, în 2008, secretarul permanent Horace Engdahl vorbea public înainte de anunţarea distincţiilor despre faptul că „nu se vor mai acorda Premii pentru literatura americană mulţi ani de aici încolo (…) pentru că Europa este centrul lumii literare”.

Totuşi, în ciuda tuturor discuţiilor în contradictoriu şi a „misterelor” din jurul acordării Premiilor Nobel, un fapt rămâne incontestabil: aceste distincţii rămân cele mai prestigioase din lume, reprezintă o năzuinţă pentru orice personalitate din orice domeniu, iar deţinătorii lor sunt consideraţi a face parte dintr-o elită mondială recunoscută ca atare.

Roxana ISTUDOR

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>