Ultima ora
Publicat: luni, 23 septembrie 2013

Decizia privind aderarea României la Schengen cu graniţele aeriene, până la finele anului

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, la Helsinki, că, până la sfârșitul acestui an ar putea fi luată decizia privind aderarea României la spațiul Schengen cu granițele aerniere.

Premierul susține că un rol important în această decizie îl va avea următorul raport MCV în domeniul justiției.

„Tehnic suntem pregătiţi. Până la sfârşitul anului decizia ar putea fi luată privind primul pas, care priveşte graniţele aeriene”, a spus Ponta în cadrul unei conferinţe de presă comune cu omologul său finlandez Jyrki Katainen.

„Am înţeles cât de important va fi următorul raport MCV. Am făcut paşi pozitivi. Trebuie să fim foarte angajaţi în această direcţie”, a mai spus premierul român, cu ocazia vizitei sale oficiale în Finlanda, citează Agerpres.

Jyrki Katainen a afirmat la rândul său că România îndeplineşte toate condiţiile tehnice de aderare la spaţiul Schengen şi că Finlanda aşteaptă următorul raport MCV pentru a lua o decizie.

 

Pe de altă parte, decizia privind aderarea României la Schengen este una politică, existând şi lucruri pe care autorităţile de la Bucureşti nu le pot influenţa, a mai spus premierul Ponta.

„Decizia care trebuie luată este o decizie politică. Decizia politică care va fi luată până la sfârșitul acestui an de noul guvern al Germaniei, condus, sigur, tot de Merkel, dar de noul guvern, de guvernul olandez, care de asemenea este după alegeri, și de guvernul finlandez va ţine cont, printre altele, şi de progresele în ceea ce priveşte Mecanismul de Cooperare şi Verificare”, a spus Ponta, aflat în Finlanda.

Ponta a precizat însă că nu poate avansa un termen la care procesul de aderare la Schengen să fie încheiat integral şi că tot ceea ce pot face autorităţile române este să îşi convingă partenerii să adopte decizia politică de primire în Schengen.

 

Declarații de presă comune susținute de premierul Victor Ponta și omologul său finlandez Jyrki Katainen

 

Jyrki Katainen: Bun venit la această conferinţă de presă. În primul rând, dragul meu coleg, domnule prim – ministru Ponta, Victor, mulţumesc pentru vizita dumneavoastră în Finlanda, este întotdeauna important să avem oportunitatea de a discuta la nivel bilateral, fără alte agendă, în afara celei stabilite de amândoi. Ne întâlnim destul de des la Bruxelles, dar am considerat că este destul de important să dedicăm timp abordării chestiunilor bilaterale, într-o modalitate menită a găsi răspunsuri şi pentru chestiunile de pe agenda europeană. Am abordat astăzi în primul rând chestiuni legate de relaţia România – Finlanda, una din chestiunile cele mai importante a fost educaţia. Sunt bucuros că România și autorităţile noastre, dar şi companiile finlandeze au fost interesate într-o cooperare mai strânsă în vederea dezvoltării educaţiei.
Sunt câteva companii finlandeze pregătite să evalueze sistemul educaţional românesc şi să găsească soluţii împreună cu autorităţile româneşti.
A doua chestiune abordată s-a referit la cooperarea aprofundată mai ales în ceea ce priveşte tehnologiile curate, însemnând producția de energia regenerabilă, eficienţa energetică, soluţii pentru minerit industrial, dar în special minerit ecologic, pe care aş dori să-l subliniez. Mineritul este o chestiune majoră aici, în Finlanda, dar şi în România şi trebuie să găsim acele tehnologii care respectă cel mai mult mediul, pentru a face mineritul cât mai sustenabil din punct de vedere al mediului, dar şi economic. Există o situaţie similară în ţările noastre şi cred că avem mai multe lucruri de făcut împreună în acest domeniu în anii care vin.
Am abordat şi agenda europeană, am discutat despre viitorul Europei, am explicat poziţia noastră cu privire la o integrare mai justă, avem nevoie mai mult de Europa în chestiuni specifice, dar mai ales în responsabilităţile la nivel naţional. De exemplu, în politicile de energie, piaţă unică, de securitate şi apărare, avem nevoie mai mult de Europa. Avem nevoie de uniunea bancară pentru a evita crize bancare similare ca aceea pe care am traversat-o în urmă cu câţiva ani. Avem în egală măsură nevoie de responsabilitate naţională, nu putem să externalizăm întreaga responsabilitate noastră fiscală către instituţiile europene. Trebuie să fim suficient de puternici ca state să ne asumăm întreaga responsabilitate la nivel naţional. Aici, cred că împărtăşim mai mult sau mai puţin aceleaşi motive.
Am discutat despre nevoile de reformă ale Uniunii Europene, Uniunea trebuie să se reformeze în sensul în care trebuie să analizăm dacă toate directivele sunt adecvate şi mai ales dacă avem nevoie de toate directivele pe care le-am creat, trebuie să ne concentrăm mai ales pe îmbunătăţirea competitivităţii, deoarece aceasta se află în centrul prosperităţii europene în viitor. De aceea în loc de repatrierea competenţelor, trebuie să ne concentrăm pe creşterea competitivității și îmi imaginez că sunt anumite directive care nu sunt benefice competitivităţii care trebuie studiate mai atent.
Domnule premier Ponta, vă mulţumesc încă o dată pentru vizita în Finlanda, cred că raţiunea care a stat la baza ei s-a îndeplinit, am găsit mai multe domenii de cooperare.

 

Victor Ponta: Aş dori să mulţumesc foarte mult, la rândul meu, pentru primirea călduroasă de aici din Helsinki şi să subliniez că ultima întâlnire bilaterală româno-finlandeză la nivel de prim-miniștri a avut în loc înaintea aderării României la Uniunea Europeană, cred că în 2006 a avut loc ultima întâlnire. Sigur, ne-am întâlnit de mai multe ori, la Bruxelles, dar, cum spuneam, acolo nu este niciodată timp de abordat subiecte importante, trebuie să fii rapid şi să iei decizii. Cred că România şi Finlanda trebuie să-şi dezvolte mai mult nu numai relaţia politică, dar mai ales pe cea economică. Nivelul schimburilor comerciale este încă scăzut şi dispunem de o mulţime de oportunităţi şi domenii în care am putea să le dezvoltăm.Referindu-ne la relaţia bilaterală, am dori să învățăm din dezvoltarea excelentă a sistemului educaţional finlandez, de aceea sunt însoţit în această vizită de ministrul delegat pentru Învățământ Superior, Cercetare Ştiințifică și Dezvoltare Tehnologică şi, în această după-amiază, vom participa la un eveniment important, bazat pe experienţa şi pe modelul care pot fi folosite pentru îmbunătăţirea sistemului educaţional românesc. În ceea ce priveşte economia, aţi menţionat unele dintre domeniile în care Finlanda este foarte, foarte avansată: tehnologii verzi, energia verde şi mineritul ecologic.Chiar vorbeam cu premierul Katainen că acum în România are loc o dezbatere amplă şi una foarte importantă în legătură cu viitorul mineritului, viitorul acestui sistem şi, bineînţeles, a învăţa de la modelul finlandez, de la o ţară cu o tehnologie verde atât de avansată ne poate ajuta în a lua decizia potrivită.Ne-am consultat, de asemenea, în legătură cu viitorul Europei şi cred că amândoi suntem încă lideri politici tineri, aparţinem unor familii politice diferite, dar împărtăşim aceleaşi idei legate de viitorul Europei şi credem că mai multă integrare, mai puţină birocraţie, o viziune clară în legătură cu viitorul sunt elemente pe care cetăţenii noştri şi cetăţenii europeni le aşteaptă de la noi în calitate de lideri. Ne-am consultat şi în legătură cu poziţia pe care o vom adopta în cadrul următorului Consiliu European, în legătură cu agenda digitală şi de inovaţie, dar, chiar şi aşa, vrem să păstrăm o relaţie apropiată şi să avem un punct de vedere comun în ceea ce priveşte crearea viziunii de viitor a Europei după viitoarele alegeri europene, cu următoarea Comisie. Cred că sunt multe lucruri de realizat împreună, nu mai puţin în anumite domenii speciale. Vom avea în decembrie o foarte importantă discuţie la nivel european, cu privire la politica de apărare şi în această privinţă, România cât şi Finlanda fiind la zona de graniţă a Uniunii Europene trebuie să fie mai bine pregătite şi integrate într-o strategie europeană.Aş dori să profit de această primă întâlnire cu presa română pentru a-mi exprima regretul pentru vestea morții a doi militari români în Afganistan, solidaritatea cu familiile lor, și cred că acesta este preţul pe care uneori țările democratice trebuie să-l plătească uneori pentru a ajuta alte ţări pentru să-şi găsească drumul dificil spre democraţie. Încă o dată, îmi exprim solidaritatea față de familiile celor doi militari români.Această vizită a fost o oportunitate de a discuta despre Europa, despre România şi Finlanda şi pentru a găsi o modalitate pentru a colabora pentru binele popoarelor noastre şi al Europei.

 

Transcrierea conferintei de presa:

***
Reporter: Întrebarea este pentru ambii premieri. Cum poate România convinge Finlanda că merităm să devenim membri ai zonei Schengen? Aţi abordat acest subiect?
Victor Ponta: Sigur că da.
Jyrki Katainen: Sigur că da. Toată lumea este de acord că România îndeplineşte criteriile tehnice pentru Schengen, iar la nivel European, am decis, iar Finlanda sprijină pe deplin această decizie, că după următorul raport pe MCV, vom avea mai multă informaţie pentru a lua o decizie, și anume că România poate adera la Schengen. Potrivit ultimului raport pe MCV, România a obţinut un semnal pozitiv din partea Comisiei Europene – este o veste bună – şi i-am spus premierului român că dorim să-l încurajăm să continue în această direcţie, pentru că nu este numai o chestiune importantă la nivel European, dar o veste bună pentru poporul român. Am decis la nivel european ca după următorul raport pe MCV, dacă rezultatul este pozitiv, aşa cum credem, atunci, este uşor de făcut acest lucru.
Victor Ponta: Aş adăuga că, desigur, am discutat despre acest subiect, dar nu a fost desigur cel mai important subiect pe agenda. Tehnic, da, suntem pregătiţi; cred că până la sfârşitul anului se poate lua decizia referitoare la primul pas – graniţele aeriene – și, sigur, am luat notă şi am înţeles cât de important va fi următorul raport pe MCV. Aşa cum a afirmat premierul finlandez, am făcut paşi pozitivi, trebuie doar să fim foarte fermi în această direcţie şi decizia va fi luată.

Jyrki Katainen: Aş adăuga un lucru care nu este direct legat de MCV sau cel puţin legat de Schengen, ci legat de statul de drept. Propunerea noastră se referă la nevoia de a avea un mecanism comun pentru toate statele europene, prin care să putem evalua situaţia statului de drept în toate ţările europene. Aşa cum am observat, mai ales în ultimii ani, când ne-am confruntat cu dificultăţi economice, principiul statului de drept a fost pus sub semnul întrebării în multe dintre ţările europene. Este o evoluţie periculoasă, fiindcă Uniunea Europeană nu este numai o zonă de comerţ liber, este deopotrivă o Uniune a valorilor; de aceea avem nevoie de mecanisme mai bune, mai puternice pentru a evalua nivelul respectării statului de drept în toate ţările membre, nu numai într-una sau două dintre ţări.

Victor Ponta: Ne-am exprimat, la rândul nostru, sprijinul deplin pentru această iniţiativă, nu am dorit să fie un mecanism doar pentru unele dintre ţări, cum este MCV pentru România şi Bulgaria, atâta vreme cât este valabil pentru toate ţările europene. Ar fi în avantajul şi beneficiul nostru şi ar spori eficacitatea efortului nostru, dacă beneficiem de tratament egal alături de cei 28 de membri, aşadar sprijinim pe deplin această iniţiativă.

Reporter: întrebare pentru domnul Premier Katainen… A existat un zvon în weekend că mecanismul european de stabilitate angajează bănci de investiţii pentru a oferi consultanţă cu privire la modalităţi de salvare a băncilor din zona euro – sunt temeri că procesul de uniune bancară ar putea duce la descoperirea mai multor găuri negre în sistemul financiar – vedeţi vreun risc să apară mai multe datorii pentru ţări precum: Italia, Spania, Franţa, Germania?

Jyrki Katainen: Este o ştire nouă pentru mine, nu ştiu cine a emis-o. În acest moment, ne concentrăm cel mai mult pe uniunea bancară, mai ales pe găsirea unei soluţii pentru definirea rolului Comisiei sau a unei alte părţi implicate în reforma băncilor, este o chestiune majoră, desigur, legislaţia acestei uniuni bancare. Nu are sens o evaluare a riscurilor potenţiale sau o discuţie a lor, înainte de a ştii o modalitate de a aborda băncile falimentare în viitor. Din acest motiv, pentru noi, este foarte important de a avea o putere limitată asupra… care este responsabilă de băncile falimentare, nu puterea generală de a folosi banii contribuabililor în absenţa unei decizii la nivel naţional în această privinţă.

Reporter: Aţi vorbit amândoi despre importul de know-how în tehnologie şi în tehnologie verde, în mineritul ecologic. Domnule premier Ponta, ne puteţi vorbi despre aceste viitoare investiţii ale Finlandei în România? Și, domnule premier Katainen, ştiţi despre dezbaterea asupra Roşiei Montană şi ce părere aveţi despre ea?
Jyrki Katainen: Nu ştiu.
Victor Ponta: pentru că eu știu de dezbatere şi am fost informat despre tehnologiile avansate şi cele verzi pe care Finlanda le utilizează în sectorul minier – în Finlanda, sunt exploatate aurul, uraniul şi alte resurse naturale, am fost informat despre tehnologiile verzi şi despre ecologiştii care sunt împotriva ei atât în Finlanda, cât şi în Europa. Desigur, standardele finlandeze sunt cele mai ridicate în domeniu şi am cerut un schimb de informaţii, asistenţă tehnică, un dialog cu autorităţile guvernamentale şi cu sectorul privat din acest domeniu, mai ales că o dezbatere amplă referitoare la sectorul minier se desfășoară acum, în România, despre cum putem profita de resursele noastre naturale, protejând în acelaşi timp mediul.

Jyrki Katainen: Mineritul poate fi un domeniu de dezvoltare susţinută; dar sunt trei domenii de care trebuie să ținem cont: primul – sustenabilitatea economică, al doilea – sustenabilitatea mediului si al treilea este domeniul social. Este o universitate în Finlanda, University of Eastern Finland care se concentrează pe sustenabilitatea socială a mineritului; este o chestiune majoră, nu este vorba numai de competitivitate economică, dar şi de acceptarea sectorului minier de către cetăţeni.
Mineritul poate fi un domeniu sustenabil al industriei dacă este reglementat adecvat. Nu este nevoie de o reglementare a tuturor lucrurilor, doar de o reglementare a celor importante, din punct de vedere al mediului și, de asemenea, din punct de vedere social. Resursele noastre minerale şi metale se concentrează mai ales în nordul ţării, relieful este fragil în Lapland şi de asemenea Moş Crăciun locuieşte acolo, nu putem să-l deranjăm, de aceea avem nevoie de tehnologii eficiente de minerit ecologic.

Comments

comments

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>