Ultima ora
Publicat: sâmbătă, 25 mai 2013

Declaraţia comună a preşedintelui Traian Băsescu şi a secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen

Președintele României, domnul Traian Băsescu, s-a întâlnit vineri, 24 mai a.c., la Palatul Cotroceni, cu secretarul general al NATO, domnul Anders Fogh Rasmussen, cu ocazia vizitei oficiale pe care o efectuează în România. La finalul convorbirilor, cei doi oficiali au susţinut o declaraţie de presă comună.

Vă prezentăm textul acesteia:

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Încep prin a-i mulţumi domnului secretar general pentru desemnarea domnului Ducaru ca fiind unul din asistenţii Domniei Sale. Este cea mai înaltă funcţie pe care o deţine un român în NATO. Discuţiile de astăzi au avut ca principale obiective perspectiva NATO şi problematica pe care România o ridică în interiorul NATO. Cu această ocazie l-am informat pe domnul secretar general că noi apreciem necesar un summit NATO în anul 2014, având în vedere evoluţiile din ultima perioadă şi nevoia de decizii pentru perioadele următoare, ca urmare a transformărilor care apar. În ceea ce ne priveşte, priorităţi în interiorul NATO sunt problemele legate de tranziţia din Afganistan. O altă prioritate este legată de estimarea noastră că după 2014 va exista o reducere a activităţilor operaţionale ale NATO şi cum poate fi privită această perioadă, de după 2014. De asemenea, o altă prioritate a noastră căreia apreciem că trebuie să i se dea răspunsuri este legată de implementarea tot mai puternică a conceptului „smart defense”, concept care permite economii uriaşe de resurse şi, în acelaşi timp, obţinerea aceloraşi rezultate în garantarea securităţii cetăţenilor statelor membre NATO. De asemenea, conceptul „uşi deschise” a fost ridicat în discuţii ca fiind un concept despre care noi considerăm că trebuie menţinut şi credibilitatea acestui proces trebuie consolidată continuu, pentru noi, obiectiv major fiind avansul statelor din Balcanii de Vest către o integrare în NATO, atunci când îndeplinesc condiţiile pentru aceasta. Nu în ultimul rând, ni se pare extrem de important, ca la un viitor summit, să tratăm mult mai aprofundat problematica securităţii energetice a statelor membre NATO şi, nu în ultimul rând, a securităţii cibernetice. Acestea au fost probleme ridicate şi care vizează, din punctul nostru de vedere, teme la care următorul summit NATO trebuie să dea răspunsuri.

În acelaşi timp, am avut discuţii consistente legate de Afganistan, unde conform planificării, România va începe să-şi reducă efectivele începând cu vara acestui an, dar România va rămâne şi după 2014 să fie printre statele care contribuie la procesele de instruire în sistemele de securitate ale statului afgan. Am marcat şi problematica legată de Kosovo şi participarea României cu militari în Balcanii de Vest. Nu în ultimul rând am avut discuţii cu privire la – şi aici a fost un subiect pe bună dreptate ridicat de secretarul general al NATO – legat de bugetul apărării, România nerespectând în ultimii ani obligaţia asumată prin tratatul de aderare de a asigura 2% din produsul intern brut ca buget al apărării în fiecare an. L-am informat pe secretarul general că vom avea o creştere de 0,3% anul viitor faţă de anul acesta şi în 2016 vom reintra în obligaţiile asumate la intrarea în NATO.
De asemenea, l-am informat pe secretarul general în ceea ce priveşte proiectul Deveselu, amplasarea elementelor de scut antirachetă pe teritoriul României şi am dezavuat unele declaraţii care amplifică riscurile pentru România, şi le vedem că apar pe la diverse posturi, ce-i drept, din afara României, apar tot soiul de declaraţii belicoase; sistemul amplasat pe teritoriul României, ca întregul sistem de apărare antirachetă, este un sistem defensiv şi propaganda legată de riscuri la adresa altor state este doar o propagandă pe care n-o putem accepta. Şi, sigur, dezavuăm şi declaraţii ca cele făcute de George Friedman zilele trecute în care preşedintele Stratfor nu prea vedea importanţa şi eficienţa unui astfel de sistem. Cam acestea au fost subiectele pe care le-am discutat cu domnul secretar general. Vom continua discuţia şi în următoarea oră şi jumătate pe multe alte teme. Domnule secretar general, vă rog.

Secretarul general al NATO, domnul Anders Fogh Rasmussen: Domnule preşedinte, vă mulţumesc foarte mult pentru cuvintele de bun venit! Este, într-adevăr, o mare plăcere să vă revăd la Bucureşti. România este un aliat angajat şi un contribuabil puternic la operaţiunile noastre. Dedicaţia şi determinarea forţelor dumneavoastră este zilnică şi s-a dovedit atât în Afganistan, cât şi în Kosovo. Vreau să mulţumesc trupelor române pentru profesionalismul lor şi sacrificiul lor. Astăzi am discutat despre misiunea ISAF în Afganistan; datorită eforturilor noastre comune, obiectivul nostru este foarte aproape de noi. Forţele afgane sunt din ce în ce mai mult capabile, din ce în ce mai încrezătoare şi la comanda activităţilor. Anul acesta, vor controla securitatea în toată ţara, pe măsură ce trupele noastre se transformă de la un rol de luptă într-un rol de sprijin. Desigur, ne vom confrunta în continuare cu provocări, dar la finele lui 2014 misiunea noastră de luptă se va fi încheiat, va începe un nou capitol al angajamentului nostru faţă de Afganistan. Planificăm o nouă misiune pentru instruirea, consilierea şi sprijinirea forţelor afgane după 2014. Nu va fi o misiune de luptă şi va fi mult mai mică. Contez pe România, pe sprijinul continuu al României pentru ca să construim pe câştigurile pe care le-am realizat deja.

Angajamentul dumneavoastră este cu atât mai valoros într-un moment în care cu toţii trebuie să facem alegeri dificile. Atunci când bugetele trebuie să fie echilibrate, ştim că apărarea nu poate fi scoasă din discuţie, dar există o limită minimă cu privire la cât de puţin putem investi în apărare. Iar în Europa am ajuns la această limită minimă. Avem nevoie să ne menţinem pe linie şi să începem să investim mai mult, pe măsură ce economiile noastre, îşi revin, se redresează. Deci salut cu căldură decizia României de a creşte cheltuielile de apărare în scopul de a ajunge la 2% din PIB până în 2016. Dar ceea ce contează cu adevărat nu este cât anume cheltuim, ci şi cum cheltuim aceşti bani. Astăzi am discutat cum ne putem asigura că obţinem securitatea de care avem nevoie la preţul pe care ni-l putem permite, iar cel mai bun mod de a face acest lucru este prin iniţiative multinaţionale. România deja este un participant activ la mai multe proiecte de acest gen. Acestea ne ajută să acoperim lacune ale capacităţilor noastre precum dronele pentru culegerea de informaţii.

Mulţumesc României pentru contribuţia importantă la sistemul de apărare antirachetă al NATO care este acum operaţional. Acesta este un răspuns real la o ameninţare reală şi are caracter defensiv, nu direcţionat împotriva niciunei alte ţări. De când România a intrat în această alianţă din 2004, aţi jucat un rol activ în formarea agendei NATO şi în construirea unor relaţii puternice cu partenerii noştri. Păstrăm uşile NATO deschise şi încurajăm acele ţări care aspiră să devină membre să păstreze reformele, să-şi continue reformele. Există multe lucruri de făcut, într-adevăr, dar cu toţii ştim că integrarea euroatlantică este cel mai bun mod de a asigura securitatea şi stabilitatea pe termen lung în această regiune şi nu numai. Ştiu interesul puternic al României pentru Balcanii de Vest şi pentru Marea Neagră. Vă încurajez să continuaţi eforturile pentru o mai bună cooperare şi integrare în aceste zone foarte importante. Deci domnule preşedinte, vă mulţumesc încă o dată pentru angajamentul constant faţă de alianţa noastră şi vă mulţumesc, ca întotdeauna, pentru ospitalitatea dumneavoastră.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Vă mulţumesc, domnule secretar general. Întrebări legate de cele declarate de mine şi de domnul secretar general.

Întrebare: Îmi permit să pun o întrebare, pentru că s-a tot discutat zilele trecute, pentru domnul secretar general. Chiar dacă mai este peste un an până când dumneavoastră vă veţi termina mandatul, vreau să vă întreb dacă dumneavoastră credeţi că un român ar putea să ajungă în această funcţie de secretar general al NATO? Vă mulţumesc frumos.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Domnule secretar general, înainte de a da dumneavoastră răspunsul vă rog să-mi permiteţi mie un răspuns. În momentul de faţă, România nu a declanşat nicio procedură diplomatică sau de altă natură legată de această funcţie, este prematur, iar actualul secretar general mai are încă un an şi jumătate de mandat. Doar presa de la noi este foarte grăbită.

Secretarul general al NATO, domnul Anders Fogh Rasmussen: Vă mulţumesc foarte mult. Răspunsul meu este în aceeaşi linie cu cel al preşedintelui. Mandatul meu nu va expira până la finele lui iulie 2014. Deci, cred că este mult, mult prea devreme să începem discuţiile cu privire la cine ar putea să fie succesorul meu. Dar daţi-mi voie să vă spun că, în general, există mulţi politicieni talentaţi în statele aliate, statele membre care ar putea să ocupe această poziţie, dar cred că trebuie să aşteptăm şi să discutăm această chestiune. Eu, din punctul meu de vedere, eu mă axez pe ceea ce fac în acest moment.

Întrebare: Bună ziua. Vă rog să mă scuzaţi. Tot pentru domnul secretar general aş avea o întrebare, aş insista totuşi pe acest subiect. Spuneaţi că sunt foarte mulţi politicieni care, într-adevăr, ar putea să deţină această funcţie. V-aş da două nume acum din România: preşedintele Traian Băsescu şi fostul ministru de Externe, Mircea Geoană. Îi vedeţi având calităţile necesare pentru a ocupa această funcţie? Vă mulţumesc mult.

Secretarul general al NATO, domnul Anders Fogh Rasmussen: Nu voi comenta pe niciun fel de nume, deloc. Cred că este, aşa cum am spus, mult prea devreme să discutăm acest subiect. Avem multe pe agenda noastră, avem multe subiecte, trebuie să ne axăm pe această agendă. Împărtăşesc opinia preşedintelui că este util să avem un summit în 2014. Deci, haideţi să ne axăm pe substanţă şi să lăsăm de o parte numele în acest moment.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Vă mulţumim pentru întrebări. O zi bună. Domnule secretar general, vă mulţumesc foarte mult pentru participare.

Comments

comments

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>