Ultima ora
Publicat: duminică, 29 septembrie 2013

Despre rostul și rolul societății civile – Gelu Cristian SABĂU

Am participat în luna aprilie la lansarea platformei civice Inițiativa România Liberală. În cadrul luxos, plin de opulență, al Hotelului Hilton (fostul Athenee Palace, simbol al Bucureștiului interbelic) am asistat la discursuri, despre dreapta, liberalism, valori morale, conservatorism, inițiativă privată, anti-comunism, reforma societății, reforma statului etc., discursuri pe care le-am tot auzit din partea unor partide care au pretins a ocupa de-a lungul timpului dreapta politică. Pentru a face o mică paranteză, la noi problema nu e cea a discursului, ci, după cum se știe, avem o problemă atunci când discursul este comparat cu faptele. Aici ipocrizia este auto-devorantă. Orice societate își are ipocrizia ei (fără de care probabil nici n-ar putea funcționa, căci ego-urile noastre suportă cu greu adevărul!), dar dacă în Occident pare ipocrizia este un bun deexport, ea manifestându-se mai degrabă față de „străinișiperiferici, la noi mi se pare e invers, noi nu mimăm valorile față de alții, ci le mimăm față de noi înșine. Efectul social nu poate fi decât unul auto-distructiv.

Să revenim. Deși platforma lansată se dorește la nivel declarativ una de încurajare a dialogului civic pentru simpatizanții dreptei ideologice, dialog care să ajute la coagularea dreptei, ambiguitatea substratului politic rămâne evidentă. Ca și în cazul prezidențialei Mișcări Populare, s-a spus că inițiativa s-ar putea transforma în partid politic dacă membrii săi o vor dori. Avem de-a face așadar cu cel puțin două inițiative civice recente legate direct de criza prin care trec partidele care vor să ocupe dreapta ideologică. Noua Republică este un caz similar, care are o vechime de aproximativ un an.

Toate aceste mișcări m-au făcut să reflectez asupra situației societății civile în contextul românesc. Sunt lucruri știute că societatea românească este atomizată și anomică, incapabilă să reacționeze față de măsuri abuzive. O privire în trecutul istoric ne poate explica multe lucruri. Statisticile o spun și ele. Dintre tinerii români, 26% consideră că regimul democratic nu este bun pentru România și 40% ar prefera un regim militar. Doar 13% fac parte dintr-o organizație, fie ea ONG sau partid politic, iar 88% consideră că un „bun cetățean” este cel care respectă legea. Dimensiunea implicării politice sau a acțiunii de protest sunt realități cvasi-inexistente printre tineri. Vorbim aici și despre efectele unei educații civice aproape inexistente. La care se adaugă comportamentul partidelor politice care acționează ca o adevărată „clasă superpusă”, nedorind să creeze mecanisme prin care să practice un comerț eficient cu societatea, un dialog între politică și societatea civilă. Dovada unui astfel de comportament, în cazul fostului partid de guvernare (PD-L), o avem aici. Situația nu este diferită nici la actualii guvernanți.

Cum arată deci societatea civilă românească, așa firavă cum e ea? Grosso modo, cred ar putea fi grupată în trei mari categorii. Avem în primul rând inițiative cu substrat politic, precum cele despre care am vorbit la începutul articolului. De altfel, societatea civilă așa a și debutat la noi după 1989. În cardul GDS s-a pregătit alternanța la putere de după regimul fesenist al lui Iliescu. N. Manolescu a spus, probabil pe bună dreptate, în anii 90 implicarea intelectualilor în politică era necesară în principal din cauza lipsei de maturitate politică a societății românești. Acest partizanat a dus mai târziu la etichetarea cabăsiștia unor intelectuali și la erodarea, pe bună dreptate, a credibilității lor. Nu mai poți pretinde echidistanță în momentul în care ești partizan. Vocea ta, ca reprezentantă a interesului general, își pierde legitimitatea.

Mai sunt apoi diverse asociații vocale ce activează la noi, care sunt filiale ale unor organizații internaționale. Faptul că aceste organizații își primesc finanțarea din afară și că discursul lor repetă doar discursul filialelor „mamă” le face uneori să fie privite cu suspiciune. Ele sunt văzute de multe ori ca reprezentând interesele ideologice ale Occidentului în România.

Ar mai fi și a treia categorie, asociațiile pornite de jos în sus, de la firul ierbii, și nu din inițiativa unor politicieni sau a unor ONG-uri străine. Baza lor este nevoia oamenilor de a se asocia pentru a-și promova interesele. La acest capitol, stăm destul de prost, iar rezultatul este vizibil. Cauzele situației proaste a agriculturii românești, pentru a da un singur exemplu, sunt cu siguranță legate, cel puțin parțial, de faptul că după demolarea formelor comuniste de producție oamenii nu au fost capabili să se asocieze pentru a-și apăra și susține interesele. Acolo unde acest lucru s-a reușit, s-au văzut ulterior și rezultatele (îmi vine în minte cazul de la Curtici, Arad, unde se face agricultură „ca-n Germania”). Situația (proastă) e valabilă și în alte cazuri, de la învățământ până la sindicalismul muncitoresc. Așadar, formele autentice de asociere care ar putea da viață la ceea ce noi numim „societate civilă” sunt cele care pleacă de jos în sus. Cu cât astfel de inițiative s-ar multiplica, cu atât lucrurile ar putea prinde contur. Acum, că există și posibilitatea de finanțare prin cei 2% din impozitul pe profit, astfel de asociații pot atrage sprijinul celor care consideră că interesele lor se regăsesc acolo. În felul acesta ele își pot asigura independența și pot deveni reprezentantele unui interes cetățenesc mai larg. Este ceea ce, în limita posibilităților, încercăm și noi să facem pentru cei care cred în educație.

Numai în felul acesta, printr-o construcție de la bază, societatea ar putea căpăta în timp structuri capabile de reacții spontane atunci când situația o cere. Vom ajunge însă acolo? Singura noastră posibilitate e aceea de a încerca.

Comments

comments

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>