Ultima ora
Publicat: vineri, 23 septembrie 2016

Dezastrele naturale, în statistici cutremurătoare

În ultimii 30 de ani, schimbările climatice şi dezastrele generate de acestea au dus la pierderea a peste 2,5 milioane de vieţi omeneşti şi la pagube economice de circa 4 trilioane de dolari, avertizează Banca Mondială. Din păcate, cifrele alarmante ale extremelor meteorologice continuă să crească, iar combaterea efectelor este încă prea lentă…

Precipitaţii prea abundente, secetă prea severă, geruri cu temperaturi negative record, inundaţii de proporţii, fenomene meteorologice nemaivăzute până acum în această parte a lumii… sute de mii de victime, de la morţi şi dispăruţi până la oameni care îşi pierd toată agoniseala. Acesta este pe scurt tabloul urmărilor fenomenelor extreme care cotropesc Europa tot mai des. Trei decenii – 1980-2010 – şi 445 miliarde de euro pierderi generate de schimbările climatice în Europa, arată Agenţia Europeană a Mediului, concentrând şi câteva „puncte de foc”: furtunile „Lothar”, din 1999, „Kyrill” din 2007 şi „Xynthia” în 2010, precum şi inundaţiile de proporţii din centrul Europei (2002) şi din Marea Britanie (2007). Per ansamblu, pierderile s-au dublat în prezent faţă de anii 1980, iar cercetările arată că lipsa de acţiune ar putea avea consecinţe serioase şi în viitor. Luând cazul „motorului Europei”, Germania, un semnal de alarmă relevant este tras de lucrarea „Este economia Germaniei afectată de vremea extremă?”, de Anne Nieters, Thomas Drosdowski și Ulrike Lehr, care estimează că „în ciuda impresiei că economia germană demonstrează rezistenţă în faţa evenimentelor generate de clima extremă, impactul asupra economiei se va intensifica. Mai exact, în viitor, aceste fenomene vor avea capacitatea de a slăbi economia Germaniei – producţia de bunuri şi mineritul, printre altele, ar suferi consecinţe. Nu doar diferitele sectoare industriale ar putea deveni vulnerabile, ci şi unele zone ale ţării”*. Cercetările au fost confirmate de furtuna „Elvira”, care a afectat landurile Baden-Wuerttemberg, Renania de Nord – Westfalia şi Bavaria, în luna mai a.c. Ultimele date atestă, de altfel, faptul că marea putere economică europeană nu este imună la schimbările climatice. Cererile de despă­gubiri în urma recentelor fenomene de acest tip din ţară ar putea ajunge la aproximativ un miliard de euro, arată un raport al agenţiei de evaluare financiară „Fitch Ratings”.

Daune pe toată linia

În această vară, imaginile din Franţa cu turnul Eiffel în apă au făcut înconjurul lumii. Costul celor mai grave inundaţii din Hexagon din ultimele trei decenii sunt estimate la două miliarde de euro, arată mass-media franceze. Guvernul a anunţat crearea unui fond de urgenţă pentru a-i ajuta pe cetăţenii care „au pierdut totul”. A fost necesar un număr considerabil, de 16.000 de acţiuni de intervenţie, pentru a pune la adăpost zeci de mii de persoane evacuate pe întreg teritoriul Franţei. Iar peste ocean, în 2016, pagubele economice din SUA se ridicau la 10 miliarde de dolari la jumătatea anului, arată Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică.

Datele şi urmările sunt şi mai alarmante când vorbim despre state în curs de dezvoltare – impactul dezastrelor naturale a costat aceste ţări circa 1% din PIB între 2001 şi 2006, „de zece ori mai mult decât în cazul statelor dezvoltate”, arată Banca Mondială. Inundațiile masive care s-au abătut peste state balcanice ca Serbia, Croația sau Bosnia la începutul verii acestui an au demonstrat că lipsa de investiții în apărarea contra dezastrelor poate amplifica mult efectele. De altfel, la nivel global, daunele sunt semnificative pentru toate sectoarele vieţii economice şi sociale, de la guverne la entităţi private. „Pierderile economice sunt într-o creştere continuă: de la 50 miliarde de dolari pe an în anii 1980, la circa 200 miliarde de dolari anual în ultimul deceniu”, sintetizează Rachel Kyte, vcepreşedinte pentru Dezvoltare Durabilă al instituţiei financiare internaţionale.

Din păcate, dacă pierderile economice se pot recupera, nu este şi cazul celor de vieţi omeneşti – în doar o săptămână de ploi abundente de primăvară în Europa, cel puţin 18 persoane au murit ca urmare a inun­­daţiilor din Germania, Serbia, Cehia, Austria, Ungaria, Franţa, Belgia şi Ro­mânia. Fenomenele au continuat cu alte serii de inundații, cu secetă, cu furtuni devastatoare, pe tot parcursul acestui an, sporind numărul victimelor și cifra pagubelor.

În condiţiile în care catastrofele cauzate de schimbările climatice sunt văzute ca fiind cea mai mare ameninţare pentru economia mondială în 2016, după cum arată Forumul Economic Mondial, rămâne greu de înţeles de ce abia în luna aprilie a acestui an au început discuţiile internaţionale pentru ratificarea la scară planetară unui acord prin care care statele lumii să înceapă lupta cu fenomenele atmosferice extreme… la un moment dat, peste nişte ani…

Roxana Istudor

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>