Ultima ora
Publicat: luni, 10 aprilie 2017

DOCUMENTARELE AGERPRES: 170 ani de la nașterea publicistului și editorului Joseph Pulitzer

Joseph Pulitzer s-a născut la 10 aprilie 1847, la Mako, Ungaria, fiind fiul unui comerciant de grâne înstărit, potrivit www.pulitzer.org. Joseph a copilărit la Budapesta și a fost educat în școli private sau a avut învățători particulari. A învățat germana și franceza.

La vârsta de șaptesprezece ani s-a hotărât să devină soldat și a încercat să se înroleze în Armata austriacă, în Legiunea Străină franceză, ce urma să plece în Mexic, și în armata britanică pentru serviciul în India. A fost respins din cauza vederii slabe și a sănătății fragile, probleme cu care s-a confruntat toată viața sa. În cele din urmă a ajuns la Hamburg, unde a fost recrutat să lupte pentru armata unionistă în cadrul Războiului civil american (1861-1865). În 1864 a ajuns la Boston, însă nu știa limba engleză. S-a îndreptat către New York unde, s-a înrolat într-o unitate de cavalerie formată din germani. Pulitzer adora să călărească, potrivit http://shsmo.org/historicmissourians/name/p/pulitzer/. Scurta sa carieră militară s-a încheiat la 5 iunie 1865.

După încheierea războiului, s-a întors la New York, însă competiția pentru găsirea unei slujbe era acerbă. A părăsit orașul mergând spre St. Louis, Missouri, unde trăia o numeroasă populație de origine germană, potrivit http://www.notablebiographies.com/. După mai multe slujbe minore, a avut șansa de a fi angajat să înregistreze drepturile funciare pentru Căile Ferate Pacific și Atlantic și, astfel, a ajuns să călătorească de-a lungul statului Missouri. Acest loc de muncă l-a determinat să urmeze Școala de drept. A devenit cetățean naturalizat la 6 martie 1867, și a fost admis în barou în 1868, menționează sursa amintită mai sus.

Joseph Pulitzer a continuat să învețe engleza, petrecând multe ore la bibliotecă. Aici l-a întâlnit pe Carl Schurz, coeditor și asociat la ziarul german „Westliche Post”, care impresionat de tânărul Pulitzer i-a oferit o slujbă de reporter în 1868. S-a dovedit a fi o persoană muncitoare și ambițioasă. În timp ce acoperea o convenție a republicanilor în orașul Jefferson în 1869, Pulitzer a fost nominalizat să candideze în cadrul unor alegeri speciale împotriva democratului Samuel Grantham ca reprezentant al celui de-al V-lea district din St. Louis. Creditat ca neavând nicio șansă, Joseph Pulitzer în vârstă de 22 de ani, a câștigat și și-a ocupat locul cuvenit la 5 ianuarie 1870. Din această poziție, Pulitzer a încercat să elimine corupția din districtul său, însă fără prea multe rezultate. A candidat din nou pentru un loc, însă de data asta a pierdut. La scurt timp s-a alăturat democraților.

Lui Pulitzer îi plăcea politica însă pasiunea sa era jurnalismul. Când i s-a oferit asocierea și o poziție de editor la „Westliche Post” în 1872, a acceptat. În 1878 a cumpărat ”St. Louis Dispatch”, în cadrul unei licitații, pentru 2.500 de dolari. John A. Dillon, patronul ziarului ”Post” a fost de acord să unifice ziarul său cu cel al lui Pulitzer. Astfel, la 12 decembrie 1878 apărea noul ”St. Louis Post and Dispatch”. Numele a fost scurtat devenind ”The Post-Dispatch”, iar numărul de pagini a crescut de la 4 la 8.

Și-a construit o reputație de jurnalist întreprinzător și neobosit. A lucrat la fiecare aspect al publicației și a atacat în paginile sale toate faptele murdare care se petreceau în oraș. El a făcut dezvăluiri ce-i privea pe evazioniști, jocurile de noroc, fraudele legate de asigurări, monopolurile, corupția din oraș. El considera ziarul un instrument al adevărului însă în timp și-a făcut numeroși inamici. Tirajul ziarului a crescut la câteva mii devenind un succes de presă.

La 19 iunie 1878 s-a căsătorit cu Kate Davis și au avut șapte copii: Ralph, Lucille, Katherine, Joseph Jr., Edith, Constance și Herbert.

Cu toate că era o persoană încăpățânată, Joseph Pulitzer a fost unul dintre cei mai iscusiți editori ai acelor ani, un pasionat cruciat împotriva guvernanților necinstiți, un ziarist care nu căuta senzaționalul pentru a fi competitiv, un vizionar care a îmbogățit pe deplin această profesie.

La începutul anilor 1880, sănătatea sa a început să se degradeze (a orbit în 1889). În acest context, Pulitzer s-a hotărât să cumpere ziarul ”New York World” pentru suma de 346.000 de dolari de la omul de afaceri Jay Gould (1836-1892), care pierdea 40.000 de dolari pe an încercând să publice acest ziar, remarcă http://www.notablebiographies.com/

Familia Pulitzer s-a mutat la New York, deși Joseph Pulitzer continua să dețină ”St. Louis Post-Dispatch”. L-a însărcinat cu conducerea publicației pe partenerul său John Dillon.

Pulitzer s-a dedicat noului ziar cu aceeași intensitate și dăruire cu care a muncit în St. Louis. În 1884 a devenit senator de New York. A constatat că îi era imposibil să conducă revista și să ajungă la Washington, în același timp, așa că a renunțat la locul său la 10 aprilie 1886.

În 1890 a construit pentru publicația sa o clădire de 16 etaje, fiind cea mai înaltă clădire din New York în acel moment. El a continuat să expună în paginile noului ziar fraudele și lucrurile false, a evocat lupta împotriva răului public și a abuzurilor. A influențat forma ziarului modern prin combinarea expunerilor de corupție politică și a reportajului de investigație cu secvențe publicitare, cu publicitatea independentă și cu senzaționalul. Unul dintre cele mai importante momente, a fost acela, când cu ajutorul ziarului a fost ales președinte Grover Cleveland în 1884, iar cititorii l-au ajutat să strângă bani pentru a ridica un piedestal pe care a fost înălțată, în 1886, Statuia Libertății aflată în golful orașului New York, consemnează http://shsmo.org/historicmissourians/name/p/pulitzer/.

Moto-ul lui Pulitzer afișat în redacție era ”Precizie! Concizie! Acuratețe!”, el crezând în relatarea simplă a faptelor și a nimic altceva. Cu toate acestea, când William Randolph Hearst (1863-1951) a cumpărat ziarul concurent ”New York Journal” în 1895, Pulitzer a uitat de acestea, între cei doi fiind declanșată o mare bătălie pentru cititori. Pentru a vinde cât mai multe ziare, cei doi editori au început să relateze povești șocante, să tipărească titluri însângerate și să folosească o mulțime de fotografii și caricaturi pentru a atrage câți mai mulți cititori, creând un nou stil de jurnalism cunoscut sub numele de ”jurnalism galben”. Declanșarea războiului spaniolo-american din 1898 a intensificat rivalitatea. După mai mulți ani de încercări pentru a-l întrece pe Hearst, Pulitzer a realizat în cele din urmă nebunia lui și a încercat din nou să relateze doar faptele.

În ultimii ani ai vieții sale, orb și invalid, Pulitzer avea nevoie zilnic de ajutor. Însă curiozitatea și dorința de învăța continuu nu s-au diminuat, și a continuat să-și exercite controlul și influența asupra publicațiilor sale.

Joseph Pulitzer a murit la 29 octombrie 1911, pe fondul unei insuficiențe cardiace la bordul yachtului său, la vârsta de 64 de ani.

În timp ce ”World” și-a încheiat apariția, ”Post-Dispatch” a continuat să fie publicat, chiar dacă nu a mai fost condus de vreun membru al familie Pulitzer.

Prin testamentul său, Joseph Pulitzer a donat două milioane de dolari în vederea înființării Școlii de Jurnalistică de la Universitatea Columbia, care a fost deschisă la 30 septembrie 1912, și a fondat Premiul Pulitzer, cea mai înaltă distincție americană pentru jurnalism. Premiul a fost acordat pentru prima dată în 1917.

Școala de Jurnalistică de la Universitatea Columbia acordă Premiul Pulitzer anual, în luna mai, pentru realizări deosebite în domeniul jurnalismului scris, al literaturii și al compoziției muzicale, http://www.notablebiographies.com/. Se acordă, de asemenea, burse de studii, numărul și categoriile premiilor variind de-a lungul anilor. În prezent, ele includ 21 de premii, care, în afară de distincțiile pentru jurnalism și fotografie, se acordă pentru ficțiune, istorie, dramă, muzică.

Sursa: AGERPRES

Sursa foto: The Pulitzer Prizes

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>