Ultima ora
Publicat: joi, 17 august 2017

Dulcea aromă a șlagărului

         George Grigoriu a fost unul dintre cei mai prolifici autori de șlagăre din muzica ușoară românească, orice meloman putînd să-ți înșire pe nerăsuflate cel puțin zece titluri din atît de bogata sa creație. Din acest motiv, așa cum propuneau pe drept cuvînt membrii juriului, trebuie găsită o soluție pentru a nu se mai repeta obositor în concurs cîteva titluri, ceea ce dă senzația unei sărăcii repertoriale – dar asta este o altă discuție, firește, iar modalități s-ar putea găsi. Așa cum o sugestie, legată tot de acest tezaur de cîntec românesc, ar fi elaborarea unui semnal distinct al festivalului internațional ”George Grigoriu”, prin alăturarea cîtorva refrene memorabile, ceea ce pentru o formație de talia celei conduse de Ionel Tudor, cu atîția compozitori și orchestratori valoroși în componență, n-ar fi nicidecum o problemă.

Sophie de Quay & Simon Jacquard

   După cum se vede, am început articolul de față cu două sugestii, pentru că în rest totul a fost aproape perfect la această a 13-a ediție a festivalului de la Brăila, localitatea natală a compozitorului. Meritele, indiscutabile, revin și de această dată riguroșilor și pasionaților organizatori, în frunte cu Consiliul județean Brăila (vice-președintele Ionel Iepureanu a înmînat premiul I, iar un alt vice-președinte, Cătălin Murea – diplomele de participare) și Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale Brăila, acesta din urmă avînd în fruntea sa o directoare energică și cu experiența tuturor edițiilor anterioare, Maria Pușcaciu. Aceștia au avut sprijinul Primăriei municipiului Brăila, manifestarea fiind găzduită în premieră într-un spațiu ideal pentru muzica ușoară (nu și pentru rock, dar acesta, în principiu cel puțin, nu face obiectul festivalului!), sala elegantă a Teatrului ”Maria Filotti”, arhiplină seară de seară. N-au lipsit nici de această dată elegantele afișe (cele mai frumoase pe care le-am întîlnit vreodată la un asemenea eveniment), documentatul program de sală, harnica echipă organizatoare, care a reușit să ”strunească” fără sincope finaliștii din 9 țări, atrași de premiile totalizînd 13.000 de euro, cuantum fără rival, de departe, pe ”piața” festivalurilor de profil de la noi. Dar nu numai premiile și seriozitatea organizării atrag la Brăila, ci și faima orchestrei de acompaniament, într-o formulă imbatabilă: Ionel Tudor (claviaturi, conducerea muzicală), Andrei Tudor (claviaturi), Marian Georgescu, Daniel Bouroșu (chitare), Laurențiu Zmău (baterie), Dan Marin Ioniță (saxofon, percuție), Daniel Pirici (percuție, chitară bas), Eugen Tegu (chitară bas). Este exact componența care a adus orchestrei premiul intitulat ”Cea mai valoroasă formație de muzică ușoară din țară” la gala din acest an a distincțiilor anuale ale revistei ”Actualitatea muzicală”. Partenerii media au fost numeroși și la înălțime, în frunte cu Neptun TV (a transmis impecabil, în direct, cele trei seri de festival), ”Actualitatea muzicală”, ”Ultima oră”, Radio România. Forța financiară a manifestării, incluzînd numele ”grele” din recitaluri și nivelul ridicat al premiilor, se datorează unui grup compact de sponsori-prieteni ai muzicii și ai festivalului: sponsor principal Agricost (ing. Gicu Soare a înmînat premiul III), Carrefour, Vinuri de Măcin, Tancrad (a sponsorizat una din mențiuni), Selgros. Și, ca să încheiem partea, să-i zicem, consacrată detaliilor tehnice, să notăm că de sunet și lumini, inclusiv de proiecțiile de pe ecran, s-a achitat cu brio Global Stage. Toate aceste detalii sînt foarte importante, fiindcă ele completează tabloul viu colorat al unui festival complex, în care n-a existat nici un scurtcircuit – mare minune la acest nivel!

Almira Akhmetgareeva

Juriul a fost și de această dată internațional, cel puțin cei patru membri din țara noastră fiind o garanție a corectitudinii și a profesionalismului. Este vorba de Marius Țeicu, președinte (la ora aceea era optimist în privința stării de sănătate a fiicei sale, nebănuind drama ce avea să-l lovească peste puțină vreme – îi transmitem condoleanțe sincere pentru pierderea frumoasei Patricia!), Horia Moculescu, Andreea Andrei, Titus Andrei. Colegii lor de peste hotare au fost Rumiana Naceva din Bulgaria, prezență familiară la multe competiții de la noi (ea a acordat și premii speciale constînd în invitarea la festivalul al cărei directoare este la Veliko Târnovo, ”Silver Yantra”), Tatiana Apanasenko din Ucraina, Rocco Palazzo din Italia. Atîta timp cît aceștia sînt doar specialiști în muzică totul este normal, dar atunci cînd ei sînt și impresari, aducînd concurenți din țările respective, apare o problemă, mai ales atunci cînd sînt țări cu 4-5 finaliști la o ediție…E o chestiune, ca și aceea a semnalului-imn al festivalului și a repertoriului, pe care sîntem siguri că organizatorii o vor rezolva cu eleganță și determinare.

 

      Gala laureaților, după două seri incandescente, asupra cărora vom reveni, a fost deschisă, ca de obicei, de înmînarea diplomelor de participare, care de fapt înseamnă momentul de tristețe cînd o parte din finaliști află că n-au intrat în palmares…Iar cîțiva chiar că ar fi meritat, între aceștia fiind Almira Ahmetgareeva din Republica Tatarstan (Federația Rusă), Sophie de Quay și Simon Jaccard (Elveția), Mihaela Diaconescu, Robert Feraru (România), Mădălina Gaivas (Republica Moldova) sau Alessandro Piscitella (Italia).

Dar asta e, numărul distincțiilor este limitat, cele speciale au dispărut, iar o solistă a primit două premii…Mențiunea 3 a fost înmînată foarte tînărului Rareș Darian Mariș, 16 ani, din Cluj-Napoca, sosit la Brăila aureolat de cîștigarea Trofeului ”Next Star” la Antena 1. El a dat viață cu muzicalitate melodiilor ”Ana” de George Grigoriu (reamintim că toți finaliștii cîntă obligatoriu o creație a compozitorului omagiat) și ”România” de Adrian Daminescu.

Mentiunea III_Rares Darian Maris

Mențiunea a doua a luat drumul Italiei, pe adresa unei cîntărețe profesioniste, Anna Grotta, care a convins prin tălmăcirea pieselor ”Amurgul” de George Grigoriu și ”Perdere l amore”, legendar șlagăr lansat de Massimo Ranieri (specialist titrat în domeniu, promotorul Dorin Irimia ne-a declarat că a fost o versiune reușită).

Mentiunea II_Anna Grotta

În fine, ultima (de fapt prima!) mențiune a ajuns la Budapesta, în bagajele simpaticului Attila Suba (cel dintâi solist din Ungaria participant la festival), care în ciuda…gabaritului a dansat sprințar și a cîntat în manieră jazz-blues (a luat parte de altfel la cîteva festivaluri de gen în țara noastră) ”Niciodată, niciodată” de George Grigoriu și ”Konnyu almot hozzon az ej” (Noaptea va aduce vise dulci).

Mentiunea I_Attila Suba

O personalitate certă este, la cei numai 16 ani ai săi, eleva Dora Gaitanovici din Buzău: compune, este pianistă (de altfel s-a acompaniat la melodia lui George Grigoriu, ”Eternitate”), cîntă în două formații! Ea a dat lovitura, cum se spune, descoperind într-o culegere maneaua, așa cum era ea în realitate, nu cea de azi, ”Pînă cînd nu te iubeam”, compusă de Anton Pann cu două secole în urmă!

Premiul III_Dora Gaitanovici

Frumoasa Anastasiia Frolova, 18 ani, studentă la Institutul de muzică din Kiev, a fost recompensată cu premiul II pentru interpretarea remarcabilă a melodiilor ”Amurgul” de George Grigoriu (titlu ales de numeroși finaliști) și ”Vidima” (Vrăjitoare), din repertoriul propriu.

Premiul II_Anastasiia Frolova

Flavia Zoe are 21 de ani, a absolvit Liceul de arte ”Dinu Lipatti” din Pitești și este în prezent studentă în anul III la clasa de Compoziție la Universitatea de muzică din București (de altfel s-a acompaniat la pian în compoziția proprie, muzică și versuri, ”We Don t Care”). A descoperit o piesă mai puțin cîntată (și…uzată) a lui George Grigoriu, ”Așteptare” și a reușit performanța de a cîștiga două distincții cu mare greutate, Premiul I, dar și Premiul special al Uniunii compozitorilor și muzicologilor din România, înmînat ei de Horia Moculescu. În decursul celor 13 ediții, Italia a triumfat pentru a treia oară, Trofeul fiind cucerit acum de napoletana Rossella Zitiello, 22 de ani, care a dat viață convingător marelui șlagăr lansat cîndva de Claudio Villa, ”Un amore cosi grande”, și altui titlu favorit al concurenților din creația lui George Grigoriu, ”Speranțe vis, speranțe flori”. Poate însă cel mai important lucru, în ansamblu, este faptul că s-au cîntat atîtea piese semnate George Grigoriu (pe lista preferințelor, înafară de ”Amurgul” și ”Speranțe vis, speranțe flori”, se numără și ”Eternitate” sau ”Niciodată, niciodată”), dar îndeosebi că se interpretează, în acompaniament superlativ, titluri de referință din muzica ușoară românească. Astfel, la ediția actuală am ascultat lucrări semnate de Vasile Vasilache, Alexandru Mandy, Andrei Tudor, Viorel Gavrilă, Nicolae Caragia, Laura Stoica, Alexandru Vilmanyi, Aura Urziceanu, Liviu Știrbu. Așa cum ne-am bucurat să constatăm că mulți finaliști au lăsat comoditatea deoparte și au răscolit ”cufărul” cu melodii lăsate nouă de marele compozitor (Titus Andrei vorbea de peste 400 de titluri aflate în kardexul radio), care măcar așa mai pot fi ascultate, fiindcă pe calea undelor radiofonice ele sînt interzise de tinerii ”gauleiteri” aflați în funcții de comandă la toate posturile de radio, mici sau mari. Între piesele pe care le-am reascultat cu încîntare, în interpretări tinere, proaspete, s-au numărat ”Nesfîșitul dragostei”, ”Iubirea mea de-o viață”, ”Nu se poate trăi fără dragoste”, ”Ia te uită ce mai fete!”, ”Cui îi pasă de mine?”. O notă aparte pentru prahoveanul Andrei-Iulian Mihalcea, student în anul IV la Canto clasic (prof. Ionel Voineag), la Universitatea națională de muzică din București, cu o vibrantă interpretare a ariei ”Muzica” din opereta ”Valurile Dunării” de George Grigoriu. Cineva din juriu spunea că e alt gen muzical, dar ce ne facem cu, să zicem, Andrea Bocelli sau cu laureații de la concursurile noastre DE MUZICĂ UȘOARĂ care cîntă jazz, folk, rock, folclor? Granițele au cam dispărut, genurile se contopesc, nu mai există delimitări stricte, lucru de care ar trebui să țină seama cei chemați să stabilească ierarhiile, acestea fiind oricum subiective…Un astfel de exemplu ni l-a furnizat însăși cîștigătoarea de anul trecut, Alexandra Costache, 18 ani, absolventă a Liceului ”Dinu Lipatti” la clasa de nai; invitată pentru un micro-recital, ea a utilizat inspirat acest instrument în compoziția lui Adrian Daminescu, ”România”.

Madalina Gaivas

      În ceea ce privește recitalurile de la aceste festivaluri, reamintesc, de muzică ușoară, am pledat mereu în favoarea invitării vedetelor acestui gen muzical. De fapt, pledoaria ar trebui să fie inutilă, pentru că, normal, la un festival rock vin trupe rock, la unul folk sînt invitați barzii genului, la fel la dance, house, hip-hop, dance sau jazz. Unde mai este și concurs, obligativitatea se impune de la sine, pentru că nu este firesc ca în prima parte, cea de competiție, să se cînte muzică ușoară, iar în partea a doua să vină artiști reprezentînd alte genuri muzicale (la ale căror manifestări, nota bene, nu vor fi niciodată chemați corifeii muzicii ușoare!). Plus că mai este ceva: tinerii concurenți, inclusiv cei de peste hotare, sînt onorați să-i cunoască îndeaproape și să-i asculte pe cei de la care au preluat melodiile și pe care visează să-i egaleze cîndva în celebritate. Aici intervine abilitatea și simțul echilibrului din partea organizatorilor, cărora le revine sarcina de a păstra identitatea evenimentului. Anul acesta, cel care s-a pliat perfect pe specificul festivalului, prin recitalul său remarcabil, susținut alături de formația Andrei Tudor, a fost Gabriel Cotabiță. A absolvit o facultate tehnică acasă la el, la Craiova, Electrotehnica, și deși a cîntat în diverse trupe pop-rock (Redivivus, Holograf, Basorelief, VH2), din 1986 s-a dedicat muzicii ușoare, nu doar în calitate de solist, dar și de producător, compozitor, prezentator (în această ultimă postură la Mamaia, Amara, Callatis). Piesele cîntate de el au obținut premii la Mamaia, Festivalul național al cîntecului de dragoste, Șlagăre în devenire, dar și în SUA sau Australia. 1986 a fost, cum spuneam, anul apariției sale explozive pe scena muzicii ușoare, cu melodia lui Ionel Tudor, ”Noapte albastră”, după care s-au succedat titluri pe care publicul brăilean le-a reluat în cor: ”Te rog, domnișoară, nu pleca!”, ”Prizonier”, ”Prima iubire și ultima”, ”Ave Maria” (Trofeu la Mamaia 1990), ”Trece vremea”, ”Dă-mi o șansă”, ”Raiul e pe Pămînt”, ”Să nu ne spunem adio”, ”Dacă n-ai iubi”…Paradoxal, nu s-a oprit la ”Niciodată, niciodată” (din coloana sonoră a filmului ”În fiecare zi mi-e dor de tine”, în care colegă i-a fost Marina Florea), tocmai la festivalul consacrat lui George Grigoriu, în schimb n-au lipsit neuitate refrene aparținînd lui Horia Moculescu, Anton Șuteu, Cornel Fugaru, Ionel Tudor, Bogdan Cristinoiu, Mihai Grigoriu, Mihai Pocorschi.

      Celelalte două recitaluri s-au desfășurat pe alte coordonate muzicale. Dacă Gabriel Cotabiță aniversa 21 de ani de la ”Noapte albastră”, cu Ionel Tudor urmărindu-l emoționat din culise, în schimb formația Iris se mîndrea cu 41 de ani de la înființare, singurul membru fondator fiind bateristul Nelu Dumitrescu. Din păcate, concertul de la Brăila a fost unul din ultimele în formula stabilită în același an 1986, cu Valter Popa (chitară), Doru Borobeică (chitară bas), Cristi Minculescu (solist vocal), aceștia trei luînd decizia de a o porni pe un drum separat. Păcat, mare păcat, dar deja semnele sciziunii începeau să se vadă, pentru că și pe afiș se anunța ”Cristi Minculescu și Iris”…Au fost înșiruite pe scenă cîntece emblemtice, cum ar fi ”Baby”, ”Somn bizar”, ”Cine mă strigă în noapte?”, ”Strada ta”, ”Mătase albă”, ”Da, da, eu știu”, ”Lumina zilei”, ”Trenul fără naș”, dar nu ne putem împiedica să ne întrebăm: cine sînt ”Cei ce vor fi”? Și ce se va alege de legendara ”Floare de Iris”? Mai…tinerei, cei de la Direcția 5 au doar 21 de ani de la constituire, în schimb formația condusă de Marian Ionescu (chitară bas, claviaturi) are o discografie extrem de bogată, peste 30 de albume, și participări internaționale notorii (”Cerbul de aur” de la Brașov, ”Orfeul de aur” în Bulgaria, Bregenz – Austria, Bratislava – Cehia, Barcelona – Spania), dar și la festivalul de la Mamaia. Cum în fiecare an concertul lor de ”Ziua îndrăgostiților” face neîncăpătoare Sala Palatului, membrii formației au oferit publicului toate frumoasele lor balade de dragoste, în parte din ele avînd-o alături pe atrăgătoarea solistă Alina Crișan: ”Ai un loc”, ”O fată ca ea”, ”Am nevoie de tine”, ”Ești stilul meu”, ”Altul mai bun”, ”Seducție”, ”Te voi aștepta”, ”Dacă ai știi”, ”Obsesia”, ”Poți să visezi”.

      Ediția a 13-a a festivalului internațional de muzică ușoară ”George Grigoriu” a confirmat faptul că pentru mulți această cifră este cu noroc! Alături de manifestarea semicentenară de la Amara, concursul de la Brăila se detașează net în peisajul genului (acompaniament, consistența premiilor, organizare, distincție, transmisie în direct pe micul ecran, recitaluri), făcînd să fluture drapelul victorios al muzicii ușoare românești pe meterezele cetății pe care o tot asediază de 27 de ani, fără șanse de izbîndă, toți răuvoitorii, nevolnicii, veleitarii și amatorii!

 

Octavian Ursulescu

 

Comments

comments

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>