Ultima ora
Publicat: luni, 13 ianuarie 2014

„Eminescu și Tagore”, în viziunea scriitoarei de origine indiană Amita Bhose

Miercuri, 15 ianuarie, ora 16:30 Editura Cununi de stele și Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr.16 (lângă Universitate) vă invită la lansarea cărții  „Eminescu și Tagore”, de Amita Bhose, scriitoare, traducătoare, profesoară de limba bengali, limba sanscrită și civilizație indiană  la Universitatea București (1972-1991) exegetă a operei eminesciene, prima traducătoare a lui Eminescu în spațiul asiatic.

În 1959, în Manualul de limba română de la Universitatea București Amita Bhose – pe atunci Ray –, o indiană din Calcutta, îl descoperea pe Eminescu, prin poezia Ce te legeni, codrule. Din acel moment avea să-l așeze pe Eminescu, așa cum va mărturisi, „în inima mea, alături de Rabindranath Tagore”. „A fost doar întâmplător că primul meu pas în lumea eminesciană l-am făcut într-un codru care se legăna cu crengile la pământ, amintindu-mi de  versul lui Tagore despre furtună:„Pădurea plânge în hohote, cu brațele ridicate-n sus?” Nu știu. Știu doar atâta: că în poezia eminesciană, în poezia română în general, am simțit ecoul acelui dor milenar care adormea în mine.” Astfel începe drumul Amitei Bhose spre cultura Reîntoarsă în India, avea să debuteze în presă cu articolul Rabindranath în România, publicat în revista Desh (Țara), în volumul comemorativ cu ocazia centenarului nașterii lui Tagore. Amita Bhose, primul filolog indian care cunoștea limba română, a fost uimită de similaritățile gândirii celor doi mari poeți ai României și Indiei, Eminescu și Tagore. Traducerea lui Eminescu în India – volumul Eminescu: kavita, apărut la Calcutta în 1969, a necesitat 10 ani de  reluare, refinisare și refacere integrală – din respect față de poet. Limba română fiind aproape necunoscută în India, în anii 1960, traducerea lui Eminescu în bengali, limba sa maternă și limba maternă a lui Tagore, era o sarcină dificilă și, în plus, „o altă dificultate, pe care n-o anticipasem, întâlnită pe parcursul traducerilor, a fost aceea că universul eminescian se apropia atât de mult de cel al lui Tagore, încât trebuia să mă feresc de mine însămi, ca pasionata cititoare a lui Tagore să n-o influențeze pe traducătoarea lui Eminescu.” O temere care nu avea să-și dovedească justificarea.

În 1971, anul din care avea să trăiască în România, până la moarte, Amita Bhose se înscria la doctorat (susținut în 1975), cu  tema Influenţa indiană asupra gândirii lui Eminescu  – publicată sub titlul Eminescu şi India, în această lucrare încercând să urmărească evoluţia gândirii eminesciene în lumina gândirii indiene. Îndrumătoare a tezei avea să-i fie prof.dr.docent  Zoe Dumitrescu-Bușulenga, de care avea s-o lege o prietenie pe viață. În teza de doctorat a demonstrat „câteva paralele cu Tagore pentru a atrage atenţia asupra similitudinii între gândirea şi modul de exprimare ale celor doi poeţi, unul simbol al literaturii române, celălalt, al culturii indiene. Punctele de convergenţă înşirate aici nu întreprind un studiu strict comparatist; ele prezintă doar câteva indicaţii, pe care aş dori să le amplific şi să le nuanţez într-un studiu ulterior”.

E ceea ce a făcut, de altfel. Încă din acel an, 1975, susținea o conferință pe tema Eminescu și Tagore, la Biblioteca Județeană Bihor. În anul universitar 1985-1986 ținea o serie de șase conferințe, la Universitatea Populară București, cu același titlu, iar un articol pe aceeași temă avea să fie trimis lui Traian Blajovici, baza unui interviu publicat sub titlul Cu Amita Bhose despre Eminescu și Tagore, în numărul din ianuarie 1986 al revistei Familia din Oradea.

În iunie 1989, la Simpozionul omagial consacrat centenarului morții lui Mihai Eminescu, tema a fost reluată sub titlul Doi poeți care nu s-au cunoscut niciodată. Apoi la Muzeul Etnografic și  Casa Pogor, Iași, în aprilie 1990. La Fundația Columna, Târgu-Jiu și Cenaclul Clepsidra, Bechet, 1990.

Eminescu și Tagore reunește seria de șase prelegeri la Universitatea cultural științifică din București și  redă în facsmil fișele de lucru ale Amitei Bhose după care a conferențiat. De asemenea, conține articolul Eminescu și Tagore, scrisoarea trimisă directorului Bibliotecii Județene Bihor,  textul conferinței Doi poeți care nu s-au cunoscut niciodată și citate din operele celor doi poeți.

Cartea reprezintă cel mai amplu studiu comparatist al operei și vieții celor doi poeți naționali ai României și Indiei.

Detalii despre viața și opera Amitei Bhose pe www.amitabhose.net

Vorbitori :

–          Elena Andronache

–          Carmen Mușat-Coman, foste studente ale Amitei Bhose

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>