Ultima ora
Publicat: marți, 04 februarie 2014

FMI: România a atins patru din cele cinci criterii de performanţă

România a atins la sfârşitul lunii decembrie patru din cele cinci criterii de performanţe, a declarat şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter. Singura ţintă ratată a fost cea privind arieratele pentru întreprinderile de stat.

„Criteriul de performanţă pe deficitul din 2013 a fost ratat din cauza întârzierii scrisorii de intenţie. Guvernul va cere o derogare pentru redarea criteriului de performanţă la deficitul bugetar şi noi vom acorda derogarea. Pentru 2014, continuăm să prevedem o creştere a PIB de 2,2% în 2014. Şi alte sectoare, nu numai agricultura vor avea importanţă în acest an. Suntem optimişti că România va continua performanţa foarte bună în ceea ce priveşte exporturile. Estimăm o creştere de până la 1,5% a deficitului de cont curent, pe măsura ce cererea internă va creşte. Indexul Bursei a crescut, dar există potenţial. Estimăm o creştere a cererii interne. Una dintre priorităţi este legată de dezvoltarea infrastructurii”, a declarat oficialul FMI.

Schaechter a precizat că singura ţintă ratată a fost cea privind arieratele pentru întreprinderile de stat.

„Este foarte dezamăgitor ca realizarea ţintelor, în decembrie, s-au împotmolit. Statul încă nu-şi îndeplineşte obligaţiile de a-şi plăti datoriile la timp, în companii. Guvernul s-a angajat să ia o serie de măsuri colective cum sunt transferurile bugetare dar şi cele de restructurale”, a mai spus aceasta.

În plus, Guvernul trebuie să investească în infrastructură şi să rezolve pe termen mediu dificultăţile şi să împingă cu putere creşterea economică, susţine oficialul FMI.

„Absorbţia de fonduri europene o prioritate pentru Guvern, ar fi un impuls pentru creştere”, a adăugat Andrea Schaechter.

 

Anterior, în luna noiembrie 2013, şeful misiunii FMI a recunoscut că România are o povară fiscală mare pe muncă şi a recomandat autorităţilor să reanalizeze sistemul.

„În mod clar lărgirea bazei este un element care trebuie avut în vedere. Se analizează cu mare atenţie acest sistem, cât de mare este această povară (…) Am evidenţiat că acest lucru trebuie să se facă astfel încât impactul pe buget să fie zero. În mod clar este o măsură care ar susţine economia românească (…) Va fi nevoie de un pachet care să pună toate aceste lucruri împreună, acest pachet poate fi convenit şi atunci se va putea implementa”, a adăugat Schaechter.

Atunci, premierul Victor Ponta a anunţat că nivelul contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) va fi redus cu 5 puncte procentuale din al doilea semestru 2014.

„A fost tema cea mai intens discutată pe parcursul acestor zile şi va exista în Memorandumul de înţelegere un angajament foarte clar de scădere semnificativă – şi din punctul nostru de vedere «semnificativ» este mai mult decât 3%, este 5%, care ar avea într-adevăr un impact pentru mediul de afaceri conform studiilor – din al doilea semestru al anului, cu obligaţia din partea Guvernului de a identifica până la 1 iulie toate resursele necesare pentru ca impactul bugetar să fie neutru, adică ceea ce pierdem prin reducerea CAS să compensăm din venituri suplimentare sau din realocarea altor fonduri sau reducerea de cheltuieli”, a spus Ponta la finalul discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional din noiembrie 2013.

 

De altfel, cu aceeaşi ocazie, FMI a prognozat pentru România, în 2014, o creştere economică constantă, menţinându-se la nivelul estimat pentru finele acestui an, de 2,2%.

„Pentru anul 2014 proiectăm o creştere reală a PIB constant, ceea ce înseamnă că aceasta se va menţine la 2,2%, dar ne aşteptăm să vedem o deplasare a factorilor determinanţi ai creşterii, dinspre exporturile nete cum a fost în 2013, către cererea internă, în mod special creşterea ar trebui să fie determinată de nişte investiţii mai mari, pentru că Guvernul a avut success în ultima vreme în absorbirea fondurilor UE şi aceasta va avea efect asupra creşterii de viitor”, a declarat Andrea Schaechter.

Pentru contul curent este anticipată o creştere, la 1,8% din PIB. Pentru acest an, contul curent este proiectat la 1,2% din PIB.
„Evaluarea noastră este că programul se menţine în parametri în linii mari, toate criteriile de performanţă stabilite pentru finele lunii septembrie au fost îndeplinite şi s-au realizat progrese în îndeplinirea celor mai multe criterii de referinţă structurale. (…) Inflaţia a scăzut mai repede faţă de aşteptări, acest lucru reflectând de fapt în cea mai mare parte preţurile mai mici la alimente. Inflaţia prognozată acum pentru acest an este de 2%”, a mai precizat Schaechter.

Domnia reliefa în  vara anului trecut importanţa pe care autorităţile de la Bucureşti trebuie să o acorde continuării reformelor în sănătate, energie, transporturi, mai ales că România demonstrase că poate fi stabilă din punct de vedere economic.
„Aceasta înseamnă că, pe lângă păstrarea stabilităţii macroeconomice care a fost realizată pe parcursul ultimelor două programe, trebuie de asemenea să ne concentrăm pe continuarea unor reforme structurale în anumite sectoare – şi asta înseamnă în primul rând o atenţie sporită acordată sistemului sanitar, în aceeaşi măsură în care trebuie să vedem împreună modul în care o finanţare sănătoasă a acestuia poate să ducă la servicii medicale de bună calitate – şi alte două zone care sunt foarte importante, sunt piloni în dezvoltarea economică – energia şi transporturile“, declara în iulie 2013, Schaechter.
Şeful misiunii FMI cerea atunci şi găsirea unui echilibru între protecţia clienţilor şi stabilitatea băncilor.
„În mod clar trebuie să se găsească un echilibru aici. Pe de o parte, trebuie protejaţi cei care au luat credite bancare, dar pe de altă parte trebuie să ţinem seama şi de stabilitatea sistemului financiar. Înţeleg că se face un studiu de impact de către BNR pentru că avem, pe de o parte, protecţia celor care s-au împrumutat şi, pe de altă parte, stabilitatea sectorului financiar. Acestea merg mână în mână, pentru că, dacă această măsură ar submina sistemul financiar, din nou avem milioane de persoane, cu depozite în bănci, care ar putea fi afectate. Deci ar trebui să balansăm cumva aceste efecte”, a precizat  şeful misiunii FMI în România.

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>