Ultima ora
Publicat: vineri, 09 iunie 2017

Foaie de Parcurs privind Controlul Consumului de Tutun 2017-2030

În data de 8 Iunie 2017 a avut loc la Ministerul Sănătății o dezbatere a profesioniștilor în sănătate, prilejuită de tema Zilei Mondiale Fără Tutun- Tutunul, o amenințare la adresa dezvoltării durabile, organizată de către Inițiativa 2035 Fără Tutun, în parteneriat cu Biroul pentru România al Organizației Mondiale a Sănătății. Cu această ocazie, s-a propus o Foaie de Parcurs privind Controlul Consumului de Tutun 2017-2030, înaintată Ministerului Sănătății spre evaluare.

Această foaie de parcurs are ca viziune o Românie în care morbiditatea și mortalitatea să nu mai aibă legătură cu dependența de tutun: pe scurt, așa cum recomandă Organizația Mondială a Sănătății, ”o țară în care să vorbim despre tutun la timpul trecut”. Foaia de parcurs își propune să orienteze acțiunile factorilor decizionali în direcția dorită pe baza dovezilor și argumentelor științifice și să asiste autoritățile în atingerea obiectivului și viziunii. Pregătirea foii de parcurs beneficiază de o relație strânsă de lucru cu Organizația Mondială a Sănătății și se bazează pe expertiza unui grup consultativ al forurilor profesionaleși discuții tehnice cu reprezentanții acestora, dar și pe noile dovezi privind controlul tutunului în Europa și evoluțiile actuale din domeniu.

De asemenea, cu ocazia evenimentului, au fost prezentate rezultatele celui mai recent studiu populațional asupra nivelului de susținere al politicilor care vizează reducerea consumului de tutun în România.

Context Național

Politicile de reducere a consumului de tutun sunt un element central în respectarea dreptului la viaţă şi a dreptului la asigurarea celor mai înalte standarde de sănătate. În cazul României, consumul de tutun este una dintre provocările cele mai importante de sănătate publică datorită rolului covârşitor pe care îl are în producerea şi perpetuarea bolilor cronice, principala cauză de dizabilitate şi deces.

  • În România, principalele cauze de deces sunt reprezentate de bolile cardiovasculare şi tumorile maligne, urmate îndeaproape de bolile respiratorii. Aceleaşi afecţiuni sunt principalii responsabili de scăderea calităţii vieţii cetăţenilor, indicator evaluat prin anii potenţiali de viaţă sănătoasă pierduţi prin dizabilitate sau deces prematur şi care se manifestă concret în speranţa de viaţă sănătoasă la 65 de ani (de asemenea în scădere).
  • Consumul de tutun este recunoscut pe plan mondial a fi cea mai importantă cauză evitabilă a bolilor cronice astfel încât reducerea lui se asociază cu cea mai semnificativă îmbunătăţire a indicatorilor care reflectă calitatea vieţii. Scăderea prevalenţei bolilor cardiovasculare şi a cancerelor se observă în ţările care au aplicat consecvent măsuri comprehensive de control al tutunului, fapt ce s-a asociat şi cu creşterea duratei de viaţă sănătoasă.
  • În România, fumatul este un factor de risc major pentru bolile cronice, contribuind semnificativ la creşterea numărului de ani sănătoşi pierduţi datorită dizabilităţii şi decesului prematur. De aceea se consideră că fumatul este una din cauzele principale ale poverii pentru societate şi individ, legată de starea de sănătate.
  • Bolile cronice provocate de fumat nu apar imediat ci după 15 – 20 de ani de consum. Efectele reducerii lui se văd pe termen scurt şi mediu, în special asupra bolilor cardiovasculare, şi pe termen mediu şi lung, în ceea ce priveşte cancerele şi bolile respiratorii cronice. De aceea, eforturile societăţii trebuie să aibă în vedere atât încurajarea opririi consumului de tutun cât şi prevenţia debutului, debut care are loc cel mai frecvent în timpul adolescenţei, până la vârsta de 18 ani. Concentrarea eforturilor pentru ca un număr cât mai mic de copii şi adolescenţi să înceapă fumatul este indispensabilă reducerii pe termen mediu şi lung a poverii pe care o reprezintă cancerul, bolile respiratorii cronice şi bolile cardiovasculare pentru societatea românească.

România a progresat semnificativ în ultimii ani în iniţierea schimbării atitudinilor culturale şi sociale faţă de fumat, prin adoptarea legislaţiei privind interzicerea fumatului în spaţiile publice închise la sfârşitul anului 2015, legea nr. 15/2016,  cât şi în contextul adoptării măsurilor prevăzute în Directiva Comisiei Europene nr. 2014/ 40/ EU privind produsele din tutun, măsuri care se adresează cu precădere descurajării debutului fumatului în rândul copiilor şi tinerilor.

Se estimează că:

  • aproape jumătate de milion de copii români cu vârsta între 10 şi 18 ani (477.050), reprezentând aproximativ un sfert din totalul copiilor din această categorie de vârstă, au încercat cel puţin o dată în viaţă să fumeze[1];
  • 11,2% dintre copiii şcolarizaţi cu vârsta între 13 şi 15 ani fumează constant (adică au afirmat că au fumat în ultimele 30 de zile), ceea ce înseamnă că aproximativ 70.000 de copii (69.493) din această categorie de vârstă au şanse mari de a deveni în curând fumători zilnici[2];
  • 608 copii cu vârsta de 15 ani, reprezentând 14% din totalul acestei categorii de vârstă, fumează deja zilnic[3];
  • mai mult de jumătate (58%) dintre fumătorii români afirmă că au început să consume constant tutun înaintea vârstei de 18 ani, iar o treime (33%) între 19 şi 25 de ani[4].

Dacă anii 2007 – 2008 au fost ani de referinţă pentru introducerea de multiple măsuri de control al consumului de tutun care s-au adresat, în proporţii diferite, tuturor determinanţilor principali ai fumatului (creşterea preţului ţigărilor; inscripţionarea cu avertismente mari, ulterior şi cu imagini, a pachetelor de tutun; restricţionarea fumatului în spaţiile publice închise; restricţionarea publicităţii şi interzicerea promovării pentru minori; introducerea medicaţiei pentru tratamentul dependenţei de nicotină şi a consilierii psihologice pentru renunţarea la fumat; programe de educaţie pentru sănătate în şcoli), după anul 2009 s-au implementat doar măsuri de creştere a preţului ţigărilor, de menţinere limitată a sprijinului acordat celor care doresc să renunţe la fumat şi campanii de educaţie în şcoli. Faptul că adolescenţii şi copiii mici au acces la produsele din tutun, în ciuda existenţei interdicţiei de a le vinde aceste produse şi în ciuda interzicerii promovării de tip „vânzare cu prime” în rândul minorilor, subliniază nevoia urgentă a adoptării unor măsuri care să facă dificilă achiziţionarea produselor din tutun de către minori.

Experienţa statelor care au reuşit reducerea prevalenţei fumatului în rândul tinerilor precum şi rezultatele studiilor ştiinţifice indică direcţiile concrete de acţiune: măsuri adresate produsului (reducerea atractivităţii şi capacităţii de inducere a adicţiei nicotinice), consumatorului (educaţia formală şi non-formală a copiilor şi adulţilor) şi pieţei (reducerea disponibilităţii şi accesibilităţii produselor din tutun). Astfel, vor fi influenţate toate cele trei categorii de factori determinanţi ai debutului şi menţinerii comportamentului de fumător: mediul socio-cultural, anturajul personal şi factorii individuali.

România a implementat toate măsurile recomandate în Strategia MPOWER a OMS dar în proporţii diferite.

  • Monitorizarea consumului de tutun este realizată la intervalele recomandate de OMS, prin Programul Naţional de Promovare a Sănătăţii al Ministerului Sănătăţii.
  • Protecţia nefumătorilor faţă de efectele fumatului pasiv este implementată începând cu luna martie a anului 2016 la standardele recomandate de OMS.
  • Oferirea ajutorului pentru renunţarea la fumat este asigurată prin Subprogramul naţional de combatere a consumului de tutun al Ministerului Sănătăţii, prin care se asigură consilierea telefonică gratuită şi medicaţia non-nicotinică pentru tratamentul dependenţei nicotinice (doar în unele zone ale ţării).
  • Avertizarea (Warn) consumatorilor produselor din tutun despre efectele fumatului este asigurată încă din anul 2008 prin inscripţionarea pachetelor de tutun cu avertismente grafice de sănătate.
  • Întărirea (Enhance) interzicerii publicităţii, promovării şi sponsorizării pentru produsele din tutun nu a mai fost abordată din anul 2008, actual fiind permise mai multe forme de publicitate care au impact în special asupra tinerilor.
  • Creşterea (Raise) taxelor aplicate produselor din tutun se face în mod continuu, conform unui calendar agreat cu Comisia Europeană, dar procentul creşterii este mic.

Se estimează că implementarea completă a Strategiei MPOWER ar determina o scădere a deceselor premature provocate de fumat de aproape 900.000 de români (898.810) în următorii 40 de ani.

[1] Studiu UNICEF 2015

[2] GYTS, 2013

[3] HBSC 2014

[4] Eurobarometru 2014

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>