Ultima ora
Publicat: luni, 06 martie 2017

Fondurile europene în învățământul superior: dezvoltarea resurselor umane și a activităților de cercetare (II)

Acest capitol analizează modul în care au fost alocate fondurile europene în perioada 2007-2013 către universitățile de stat. De interes aici este ce impact a avut distribuția acestor fonduri, în paralel cu alocările de la bugetul de stat. Evaluăm rolul implementării proiectelor structurale în sistemul de învățământ superior românesc, în special în raport cu obiectivele asumate de acestea. Urmărim domeniile în care investițiile au fost cele mai mari: resursele umane și cercetarea. Programele operaționale principale în cadrul cărora universitățile de stat au putut fi beneficiare și/sau partenere analizate aici au fost: Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) și Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POSCCE).

Finanțarea studiilor doctorale și post-doctorale prin POSDRU

Direcția majoră de intervenție care a beneficiat de cele mai multe resurse alocate a fost D.M.I. 1.5 „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării” cu 42,5% fonduri alocate din valoarea totală a contribuției publice prin POSDRU. Au fost finanțate 153 de proiecte în cadrul a 33 de universități de stat cu o valoare totală a contribuției publice de 1.602.907 mld lei.

Principalele obiective au vizat două aspecte importante: (1) sprijinul instituțional (oferit universităților) pentru îmbunătățirea programelor doctorale și post-doctorale și (2) sprijinul individual, către doctoranzi pentru a crește participarea și accesul în/la ciclul doctoral[1].

În ceea ce privește sprijinul instituțional, este de remarcat faptul că valoarea totală a contribuției publice din POSDRU în perioada de finanțare (2008-2014) a fost la un nivel mai mare decât totalul fondurilor publice alocate studiilor doctorale de la bugetul de stat.

Practic, fondurile POSDRU au dublat investiția publică în studiile de doctorat 

Pentru că unul dintre obiectivele de politică publică ale POSDRU a fost de creștere a participării tinerilor în ciclul doctoral, este important să analizăm evoluția numărului de studenți înmatriculați în programe de doctorat. Astfel, se poate observa că, în pofida politicii de creștere a participării și a sprijinului substanțial acordat, numărul de studenți și-a continuat trendul descendent[2]. Evident, acest fenomen are la baza mai mulți factori: descreșterea numărului de studenți la licență, modificările aduse în finanțarea studiilor doctorale sau modificările legislative în special cu privire la organizarea studiilor doctorale sau a formelor de studiu. Cu toate acestea, dacă analizăm evoluția numărului de doctoranzi ca procent din numărul de masteranzi (practic eliminând factorii generați de ciclurile inferioare și factorul demografic), se constată același trend descendent.

Conform ultimului raport de activitate publicat de POSDRU (2014), indicatorul „numărul de doctoranzi sprijiniți” specific acestei D.M.I., atinsese în 2014 un nivel de 6,796 doctoranzi (participanți unici), fiind la 88% din nivelul asumat pe program. Mai mult de atât, conform datelor transmise de către MDRAPFE, dintre studenții sprijiniți, doar 47,2% obținuseră titlul de doctor în contextul în care ținta asumată pentru același an a fost de 90%.

Cu alte cuvinte, formal, POSDRU și-a îndeplinit parțial țintele asumate inițial. La nivel sistemic în schimb, evoluția este una negativă. Din păcate, din cauza lipsei datelor colectate la nivel de individ, nu se poate calcula procentul de doctoranzi sprijiniți la finalul implementării programului din total doctoranzi înmatriculați în România. Se poate totuși calcula pentru anul 2009 (fiind primul an în care s-au raportat rezultatele programului pe această DMI) că, din numărul total de doctoranzi, 5% au fost sprijiniți prin POSDRU.

„Calitate în învăţământul superior”

A doua direcție majoră de intervenție care a beneficiat de resurse substanțiale, a fost D.M.I. 1.2 cu o valoare aprox. a fondurilor investite de 160 milioane de euro distribuite cu obiective de „restructurare și îmbunătățire a învățământului superior”. Conform documentelor oficiale[3], direcția de intervenție a vizat: dezvoltarea și implementarea sistemului național de calificări, asigurarea calității, îmbunătățirea managementului universitar și creșterea relevanței învățământului pentru piața muncii și societate.

Indicatorii definiți în POSDRU și prezentați în Rapoartele de activitate nu sunt relevanți pentru o analiză de impact al acestui program asupra sistemului de invățământ superior. De exemplu, nu se pot formula judecăți de valoare privind modul în care POSDRU a contribuit la creșterea relevanței calificărilor pentru piața muncii și societate prin analizarea unor indicatori de tipul „nr. total de persoane sprijinite” sau „nr. total de universități sprijinite”.

În acest context, am căutat manual, pe internet, informații privind toate cele 115 proiecte implementate de către universități. În cazul POSDRU, a fost obligatoriu ca fiecare proiect să aibă un site propriu care să conțină informații relevante. Câteva concluzii rezultate în urma acestui exercițiu:

  1. Din cele 115 proiecte verificate, 34 nu mai au site-uri disponibile (aprox. 30%). Mai mult, printre cele 34, sunt proiecte despre care singurele mențiuni găsite online sunt mențiunile din CV-urile celor care au lucrat în cadrul proiectelor respective.
  2. Multe site-uri de prezentare a proiectelor derulate menționează printre rezultate, dezvoltarea de platforme online cu diverse scopuri: managementul intern al universității, dezvoltarea de comunități online, e-learning, etc. De foarte puține ori însă aceste platforme pot fi identificate prin link-uri de pe site-ul proiectului. De cele mai multe ori acestea nu pot fi găsite nici cu ajutorul motorului de căutare Google. Din 115 proiecte, numai 22 de platforme au putut fi identificate direct din site-ul proiectelor, în contextul în care majoritatea proiectelor au avut ca obiectiv minim o platformă sau alt tip de instrumente online/software de specialitate. Din cele 22 de platforme identificate, o parte au accesul restricționat: conținut care se accesează numai cu user și parolă – fără a menționa însă cum se pot obține acestea. Dintre cele cu conținut public, se întâlnesc două situații: platforme încă active care au un conținut bogat (ex: materiale, cursuri, alte resurse, forumuri active) și platforme care par neutilizate, zona publică fiind goală de conținut;
  3. În ceea ce privește livrabilele proiectului, o atenție specială a fost acordată studiilor, analizelor și rapoartelor privind diferite aspecte ale învățământului superior. Din păcate nici acest tip de livrabile nu a fost mai ușor identificabil, deși ele se regăseau în majoritatea proiectelor și ar fi putut fi utilizate și în alte contexte de elaborare de politici. Astfel, din perspectiva accesului la livrabilele proiectelor, întâlnim următoarele situații:
    • Solicitarea de parole pentru accesarea livrabilelor proiectelor;
    • Publicarea numai a copertelor studiului;
    • Lipsa totală a livrabilelor din unele site-uri ale proiectelor;
    • Livrabile scanate și publicate cu semnături și, uneori, cu sus-ul în jos;
    • Linkuri invalide;
    • Analize și rapoarte de 3 (trei) pagini cu limbaj colocvial;
    • Platforme dezvoltate care au integrate forumuri de discuții unde se găsesc contribuții din partea acelorași persoane;
    • Calitatea foarte slabă a unor livrabile;
    • 2 proiecte aparent diferite, implementate de 2 universități diferite, au de factoacelași conținut (aceleași obiective, aceleași activități) – existând doar mici diferențe în indicatori și domeniile de studiu vizate.

[1] Documentul Cadru de Implementare al POSDRU aferent perioadei de programare 2007-2013.

[2] Raport public CNFIS, 2014, disponibil la http://www.cnfis.ro/wp-content/uploads/2016/04/CNFIS-Raport-public2014_final.pdf

[3] Documentul Cadru de Implementare al POSDRU aferent perioadei de programare 2007-2013.

Va continua

Raportul anual al Societății Academice din România (SAR) va fi lansat marți 7 martie în cadrul unei dezbateri cu tema “Fondurile europene, blestem sau binecuvântare? Cazurile sănătății, educației și infrastructurii”, ce va avea loc la Reprezentanţa Comisiei Europene în România. Mai multe detalii, aici.

Sursa: România Curată

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>