Ultima ora
Publicat: luni, 20 mai 2013

GEORGE MIHAEL MANEA: ,, Succesul are valoare atunci când este realizat pe plan colectiv’’

România este un izvor de valori, începând cu tânăra generaţie şi până la generaţia de aur. Mai puţin cunoscut la noi în ţară şi mult mai cunoscut afară George Mihael Manea este un tânăr care ne reprezintă în cele mai mari structuri ale lumii (NATO, UE, ONU); a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice în Limba Franceză (Universitatea din Bucureşti) în cadrul căreia a beneficiat de o mobilitate Erasmus în Italia; vorbeşte trei limbi străine (franceză, engleză, italiană) şi sprijină foarte mult acţiunile de voluntariat. În prezent, este director al Model NATO Youth Summit, un eveniment unic in Europa si cel mai mare din lume.  Din dorinţa de a aplica şi de a pune în practică proiecte scrise şi gândite de mai multă vreme, George a înfiinţat la Sibiu un ONG (Euro Atlantic Society Diplomacy).
R: Ce te-a determinat să alegi Facultatea de Ştiinte Politice?
Dorinţa de a avea o carieră orientată către reprezentativitate diplomatică a fost argumentul determinant în alegerea făcută, fiind conştient de la bun început de paşii ce trebuie urmaţi şi activităţile ce necesită a fi întreprinse. Veneam dintr-un liceu pilot al Ambasadei Franţei în România (cu proiecte internaţionale, schimburi de experienţă, olimpiade, bacalaureat francez) în care limba franceză era la baza mai multor materii studiate. Astfel, mi-am dorit să fiu admis la un program universitar în limba franceză “da capo al fine”, iar singura opţiune la vremea respectiva era Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. De asemenea, curricula bogată şi complexă, corpul academic experimentat şi plin de entuziasm, dar şi oportunităţile ce se anunţau mi-au menţinut interesul într-un ritm crescendo. Trebuie să recunosc că acest profil îl monitorizam de prin clasa a10-a, fiind foarte atras de ceea ce reprezintă diplomaţia la nivel internaţional.
R: Cum te-a format facultatea?
Facultatea este facultativă, deci nu formează propriu-zis. Totuşi îţi oferă un ghidaj, o pistă de dezvoltare socio-profesională, îţi formează o gândire critică, propune multe întrebări, iar răspunsurile le găseşti de cele mai multe ori în practică. Programul flexibil pe care l-am avut, seminariile interactive, numeroasele conferinţe organizate de facultate mi-au deschis practic uşa către activităţile extra-curiculare (alături de Asociaţia Română de Dezbatere, Oratorie şi Retorică – ARDOR;  Asociaţia Tineretul ONU din România – ex BISMUN; Parlamentul European al Tinerilor – EYP)  şi oportuniţăţile profesionale (stagiu la Parlamentul European de la Bruxelles, colaborare cu Guvernul României, co-prezentator al emisiunii Generaţia Contra de la TVR 1). Pot spune că alături de colegii mei am făcut mulţi tineri să vadă lumea prin ochii noştri, „ochii Generaţiei Contra”, contra indiferenţei, contra intoleranţei, contra incertitudinii. Acum sistemul nostru cred că ar avea nevoie de o Generaţie Pro: pro implicare, pro activism, pro dezvoltare.
 R: Ce a însemnat pentru tine faptul că ai studiat în străinătate?
Programul de master pe care am ales să-l studiez în “securitate, pace şi conflicte” a vizat o dimensiune internaţională, o nouă viziune, o altă abordare, iar paleta de opţiuni este mult mai densă şi colorată atunci când instituţiile urmărite sunt în jurul tău. Totuşi, decizia de a merge în strainătate pentru un program de master a fost una complexă şi a reprezentat un motiv pentru îmbinarea mai multor elemente practice precum: posibilitatea de a efectua un internship, de a mă implica în structurile unui ONG internaţional, de a învăţa o nouă limbă straină, de a continua practicarea karate-ului la nivel de performanţă, de a interacţiona cu persoane din domeniul relaţiilor internaţionale şi nu în ultimul rând de a avea oportunitatea să călătoresc, să descopăr, să cunosc.
R: Câtă teorie învăţată în facultate ai aplicat şi în practică?
La Bruxelles am avut ocazia să urmez câteva cursuri pur teoretice, dar care peste noapte se transformau în cursuri cu aplicaţie practică în funcţie de evoluţia anumitor evenimente de pe scena politică internaţională. Cursurile erau concepute teoretic, dar exista la un moment dat o ruptură de simpla predare şi evidenţierea unor studii de caz mulate pe realitatea din arenă. Totuşi, nu este suficient să mergi doar la cursuri, motiv pentru care paralelismul studiilor cu practica, acest dublaj paralel, reprezintă barometrul eficacităţii. Iar la nivel de teorie învăţată, aprofundată şi aplicată, aş putea spune că în proporţie de 35% mi-a fost de mare ajutor în realizarea unor sarcini de lucru concrete.
R: Cât te-a ajutat în plan profesional această experienţă?
Experienţa profesională în cadrul Comisiei Europene, colaborarea cu Divizia de Diplomaţie Publică a NATO, stagiaturile în structurile diplomatice de la Bruxelles, iar în prezent reprezentarea României la Adunarea Generală de Tineret a ONU (la sediul din New York) nu sunt altceva decât rezultatul implicării şi perseverenţei. Drumul este lung şi trebuie să recunosc, fără falsă modestie, că sunt încă la început şi mai este în continuare mult de construit. La Gala premierii celor mai buni studenti romani in Europa si worldwide, care a avut loc pe 6 ianuarie 2013 la Palatul Parlamentului din Bucuresti, am fost finalist al competitiei “Cel mai bun student roman in Europa” (pe anul 2012)
R: Cum ţi-a venit ideea să înfiinţezi un ONG în Sibiu? De ce Sibiu şi nu Bucureşti?
După experienţa profesională, academică şi participarea la multiple activităţi de tineret, am considerat că a avea propriul ONG reprezintă o provocare prin promovarea relaţiilor inter-instituţionale, accesul la o platformă de contacte şi informaţie specializată, astfel încât să existe o viziune a drumului profesional (de unde începe, ce presupune, ce paşi trebuie a fi urmaţi etc.). Euro Atlantic Society Diplomacy este un ONG care s-a născut din dorinţa de a aplica şi pune în practică proiecte scrise şi gândite de mai multă vreme. Motivaţia şi determinarea pentru sharing experience,networking building, procesul de unificare a partenerilor şi sponsorilor sub aceeaşi umbrelă reprezintă o viziune pe termen mediu şi lung de-a lungul căreia te formezi ca om şi te defineşti ca persoană, căci Viitorul unui om, ca şi al unei lumi, se construieşte, nu se visează (Eugen Lovinescu).
Născut la Constanţa, cu studiile efectuate la Bucureşti (facultate), Roma (mobilitate Erasmus) şi Bruxelles (master), puţini cunosc că o bună parte din perioada copilăriei am petrecut-o la Sibiu, ceea ce a creat un ataşament faţă de locurile şi oamenii de aici. Revenit la Sibiu într-un context conjunctural, cunoscând potenţialul acestui oraş prin imaginea şi popularitatea dobândite cu precădere în anul 2007 în calitate de Capitală Culturală Europeană, amplasarea strategică pe harta naţională şi echidistantă faţă de anumite puncte şi centre de interes, dorinţa de a construi pe un teritoriu nou plin de oportunităţi m-au făcut să aleg Sibiul ca „laborator de creaţie, idei şi perspective”.
R: Cine finanţează proiectele?
Fundrasing-ul este şi va rămâne o componentă esenţială în orice proiect alături de PR şi IT. De fapt, aş atribui primul loc PR-ului, căci printr-o bună promovare atragi mult capital de imagine, iar sponsorii sunt interesaţi să audă cifre: câţi participanţi şi din ce ţări, câţi vizitatori unici intră pe website, câte like-uri primeşti pe facebook, câte televiziuni şi trusturi de presă au preluat informaţia etc. Abia apoi, în funcţie de scopul şi obiectivul proiectului se negociază o posibilă colaborare, fie un grant financiar, fie anumite servicii şi/sau produse. Probabil unul dintre cele mai galonate parteneriate pe care l-am realizat în vederea organizării Model NATO Youth Summit (MoNYS), unic în Europa şi cel mai mare din lume, a fost cel cu STAR Alliance, beneficiind de un discount avantajos pe 27 de companii aeriene de linie. De asemenea, anul acesta am reuşit să atragem Fabrica de Ciocolată Leonidas care a dorit să-şi sărbătorească centenarul alături de noi, astfel previziunile pentru anul 2013 spun că organizatorii vor fi extrem de dulci. Nu în ultimul rând colaborarea cu NATO este una dintre piesele de rezistenţă atât din punct de vedere financiar, cât şi logistic, MoNYS fiind primul eveniment de anvergură în materie de tineret care a beneficiat încă de la prima ediţie de prezenţa Secretarului General NATO. Pentru mai multe detalii referitoare la sponsori şi parteneri, nu ezitaţi să vizitaţi www.natoyouthsummit.org.
R: Ce reprezintă pentru tine activităţile desfăşurate în ONG-uri?
Revenit pe plaiuri mioritice, dornic să aduc o plus valoare în curicula celor pasionaţi de aria diplomaţiei, ştiintelor politice, relaţiilor internaţionale şi domeniilor conexe, am conştientizat că sectorul ONG şi practica fac diferenţa între sistemul de învăţământ românesc şi cel din afară. În România se aşteaptă ca şcoala să-ţi ofere totul de-a gata, de vreme ce în străinătate există pasiunea de a descoperi mai mult prin ambiţie şi devotament.
Voluntariatul în România nu a ajuns încă să fie perceput ca o activitate de dezvoltare a abilităţilor personale. Rămâne în continuare o activitate neremunerată fără interes pentru tineri. Puţini sunt totuşi cei care se gândesc că prin voluntariat descoperi activităţi care-ţi plac, persoane construite pe un profil asemănător şi de perspectivă, posibilitatea de a călători şi de a dezvolta propria reţea de contacte, de a deveni mai organizat, de a lucra într-o echipă. Astfel, voluntariatul devine mai mult decât o acţiune socială, un hobby ce trebuie încurajat.
Programul de practică din facultăţi ar trebui tratat mai serios, cu mai multe ore şi mai multe programe deschise către stagiari. Practica este vazută în continuare ca o activitate trecătoare benefică pentru imaginea CV-ului, în loc să se bazeze pe premizele dezvoltării profesionale. Iar capacitatea de a conştientiza acest aspect şi motivaţia de a te implica în cadrul unor programe de stagiatură vine din experienţa de voluntariat şi din cunoştiinţele dobândite de acolo.
Astfel aportul adus de studiul şi implicarea personală sunt două elemente esenţiale, chiar cruciale, în procesul de conturare al unui viitor profesional.
R: După atâtea implicări în programe şi proiecte externe, de ce nu ai ales să te stabileşti în străinătate?
Nu este vorba despre o stabilire definitivă în România. După 3 ani petrecuţi în străinătate simţi nevoia să te retragi un pic, să faci ceva concret şi pentru cei din jurul tău, să canalizezi şi chiar să formezi persoane. Din punctul meu de vedere succesul are valoare atunci când este realizat pe plan colectiv, prin coeziunea şi unitatea grupului.
Însă eu sunt adeptul alternării planului naţional cu cel internaţional, eventual al corelării celor două planuri pentru conturarea traiectoriei visului de perspectivă.
R: Care sunt cele mai recente proiecte în care eşti implicat?
Programul naţional de dezbateri şi lectură critică Closer2Oxford
Lugera Private Government – Portofoliul New Business
Prima Şcoală NATO din România, 24-29 mai, Sibiu
Model NATO Youth Summit, 8-13 iulie, Bruxelles
R: În prezent eşti implicat într-un un program educaţional Closer to Oxford, ce reprezintă acest program şi ce ar trebui să cunoască studenţii care vor să se implice în acest program?
Closer to Oxford este un program educaţional premium marca ARDOR, adresat studenţilor din 7 centre universitare din România şi Republica Moldova. Desemnat în 2011 “cel mai bun program educaţional” prin premiile obţinute la Gala Societăţii Civile şi Premiile Radio Romania Cultural, Closer to Oxford pune în valoare oameni şi argumentele lor, aducând un plus de accesibilitate, provocare intelectuală şi conţinut practicilor de dezbateri, încă firave în România.
R: Care este cea mai interesantă experienţă pe care ai trăit-o până acum?
Cu 30 de ţări vizitate până în prezent în diferite colţuri ale lumii, pot spune că experienţele au fost unice şi că fiecare loc are propriile atracţii, culturi şi tradiţii. Totuşi mereu există un număr 1 în topuri, iar din acest punct de vedere Brazilia 2009 a fost cea mai interesantă experienţă: Carnavalul de la Rio (cel de stradă şi cel de pe Sambodromo), stropit de Cascada Iguazu şi “rătăcit” prin Amazon, excursiile la Cristo Redentor şi Muntele Pâinea de Zahăr, meciul de fotbal dintre Botafogo şi Fulminese de pe Maracana, zilele de surf de pe celebra plajă Lopes Mendes (insula Ilha Grande), scufundările după corali, ritmurile de samba de pe Copacabana şi Ipanema (două dintre cele mai vestite plaje din Rio de Janeiro), cel mai bun mic dejun mâncat vreodată pe o insulă la 180 de km de Rio cu pasărea Colibri în preajma…au constituit un peisaj de vis greu de descris în cuvinte.
R: Concentrează în câteva cuvinte cheia  succesului  profesional?
Dacă vrei poţi şi dacă poţi … de ce să nu vrei ?!?
A consemnat: Anca DRĂGUŢ, Sibiu
Foto:

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>