Ultima ora
Publicat: joi, 28 ianuarie 2016

Gigantul bancar din est și ambițiile… implicite

Economia mondială se află în faţa unor ample reorganizări generate de ascensiunea economică a statelor emergente, în frunte cu China, Rusia şi India, care urmăresc să mute centrul de greutate financiară a lumii spre est şi, odată cu el, să schimbe echilibrul geostrategic. Unul dintre mijloacele folosite pentru atingerea acestui ţel este crearea unei mari entităţi bancare.

Spre „o nouă ordine economică şi politică mondială”

„China, Rusia şi India sunt decise să edifice o nouă ordine economică şi politică mondială”, au sintetizat miniştrii de Externe ai celor trei state, făcând apel la „reforme imediate ale sistemului financiar internaţional, care să permită sporirea reprezentării economiilor emergente”. De la declaraţii s-a trecut la fapte: în luna iunie 2015 a fost instituit un organism financiar creat în acest scop: Banca Asiatică pentru Investiţii în Infrastructură (AIIB). Cele 57 de state fondatoare (printre care marile puteri economice europene) au semnat, la Beijing, statutul instituţiei financiare în care China va avea primul cuvânt de spus. Acest uriaş al finanţei mondiale care se naşte sub ochii lumii financiare dominate azi de Statele Unite (şi Japonia, în zonă) și care și-a început recent operațiunile porneşte cu un capital de 50 miliarde de dolari, care, „deşi nu pare impresionant şi este departe de a fi suficient, contează prin concentrarea pe infrastructură”, notează „The Economist”. AIIB îşi propune un scop nobil: de a dezvolta infrastructura statelor asiatice. Banca va împrumuta bani pentru construcţia de drumuri, turnuri de telefonie mobilă, aeroporturi, proiecte energetice etc, în zone slab dezvoltate din Asia. Poate tocmai de aceea a atras parteneri ca Germania, Franța, Italia, Marea Britanie în 2015 și, în 2016, Canada, după cum anunță „The Diplomat”.

China demonstrează astfel felul în care se pot trage învăţăminte din propria situaţie dificilă. Istoria recentă consemnează că, în anii 1970, China a profitat de ajutorul acordat de Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional, care au asistat ţara pentru a o feri de greşeli economice majore. China a fost de asemeni unul dintre marii îndatoraţi şi în anii 1990, când a primit o masivă asistenţă tehnică. Astăzi, după puţine decenii trecute de când avea nevoie de sprijin, spre deosebire de nenumărate alte state care au apelat la instituţiile financiare internaţionale, China se poziţionează în fruntea puterilor lumii şi creează o structură financiară paralelă.

În momentul în care țări din întreaga lume s-au grăbit să facă parte din noua construcţie financiară, opinia publică şi specialiştii au început să se întrebe în ce scop creează China o nouă bancă în Asia. Răspunsul oficial este nevoia de a acoperi un gol masiv în domeniu. „În spatele scenei” se află, însă, ambiţiile Beijingului. Ca efect strategic, se desprinde faptul că această entitate financiară este o ilustrare a viziunii Chinei, care promovează o lume multipolară, în care Beijingul ar urma să deţină un rol central. Mai precis, consideră numeroşi observatori avizaţi, AIIB este o unealtă financiară cu ajutorul căreia gigantul asiatic mută centrul financiar de greutate al lumii spre est. „Această bancă nu este o iniţiativă singulară, o entitate independentă ca multe altele, ci parte a unui plan mai mare, pe care China a început să-l pună în aplicare mai demult”, notează publicaţia „The Signal Asia”, care argumentează cu cele peste trei miliarde de dolari pe care Beijingul le-a „deplasat” pe pieţele internaţionale, din Africa până în America latină, în parteneriate care „ocolesc tranzacţiile în dolari”. Se consideră că, în acest fel, China devine tot mai mult un nod al finanţelor globale, la fel de puternic ca Londra sau New York.

Pe de altă parte, AIIB este şi o reacţie la o veche frustrare a Chinei vizavi de locul care i se cuvine în ierarhia financiară mondială, justificată de avansul ei economic, dar care nu i-a adus schimbarea ponderii de voturi în aceste organisme (în prezent, în FMI, ponderea SUA este de 16,75% din voturi, iar China doar 3,81%). Lucrurile se schimbă semnificativ în cazul noii Bănci Asiatice de Investiţii în Infrastructură, în cadrul căreia China va avea cea mai mare putere – 30,34% din voturi. Reiese cu claritate faptul că partea chineză va aplica exact aceeaşi politică ce a nemulţumit-o la partenerii săi de până acum. Acest aspect a dat apă la moară speculaţiilor că Beijingul intenţionează să răstoarne dominaţia americano-japoneză în Asia doar pentru a o înlocui, în mod ambiţios, cu una proprie…

Miză strategică

Rusia este unul dintre acţionarii principali în noua AIIB, cu 6,66% din acţiuni. Şi nu întâmplător. Ţara derulează cu China investiţii de miliarde în infrastructura energetică pentru care până mai ieri avea parteneriate cu companii occidentale ca „BP” and „ExxonMobil”. Viziunea de expansiune economică a Chinei, care include noua bancă, este foarte convenabilă pentru Moscova, întrucât proiectatul viitor „Drum al mătăsii”, de pildă, include „state foste sovietice ca Armenia sau Kazahstan, asupra cărora Rusia îşi poate menţine influenţa”, notează „Forbes”.

La rândul ei, India, care a încercat permanent să menţină un echilibru între reorientarea geopolitică a SUA spre est şi ascensiunea Chinei, nu poate rămâne în afara masterplanului de conectare continentală pe care l-a pus la punct China prin înfiinţarea AIIB, cu atât mai mult cu cât are şi propiile proiecte de ascensiune. „India se va folosi de AIIB pentru propriul ţel de a deveni o forţă regională redutabilă”, sintetizează  publicaţia „The Diplomat”.

Şi pentru statele arabe miza AIIB este foarte însemnată. Stă mărturie faptul că şapte ţări – Egipt, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Qatar, Iordania, Oman şi Kuwait – sunt membri ai noii bănci. Potrivit analistului Nour aldeen AL Hammoury, din Abu Dhabi, „unele dintre proiectele finanţate de AIIB în regiune vor fi realizate chiar în state membre ale băncii”. Faptul că noua entitate financiară a atras ţări din toată lumea este ilustrat de prezenţa printre membri a Australiei (3,76%), Turciei (2,66%), Noii Zeelande (0,47%), Maltei, Vietnamului etc. La rândul lor, statele Europei occidentale s-au grăbit să facă parte din AIIB. O atestă prezenţa în acţionariatul băncii a Germaniei, cu peste 4 procente din acţiuni, a Franţei, cu 3,44%, a Marii Britanii, care deţine 3,11%, a Italiei, cu 2,62%, precum şi a statelor nordice sau a Poloniei, cu procente mai reduse. Şi, oricât ar părea de paradoxal, ţări europene aflate ele însele în nevoie de fonduri şi care au fost salvate de la colaps prin pachete de ajutor – cum ar fi Spania, cu 1,79% acţiuni la AIIB (mai mult decât Olanda) sau Portugalia – se grăbesc să finanţeze creşterea economică a… Asiei (!). Specialiştii consideră ca fiind grav faptul că această redirecţionare „subminează Fondul European de Infrastructură, care rămâne redus în comparaţie cu fondul care va finanţa Asia inclusiv cu bani europeni”, avertizează François Godement, director în cadrul Consiliului European pentru Relaţii Externe, care atrage atenţia asupra faptului că „europenii intră în competiţie unii cu alţii, divizându-se în relaţia cu terţii din cauza neîncrederii reciproce atunci când vine vorba de interesele economice”.

Datele prezentate reflectă pe deplin deopotrivă miza economică a AIIB (posibilitatea atâtor state de a împrumuta bani pentru reconstrucţie şi de a-i primi înapoi cu dobândă), precum şi pe cea geostrategică, prin transformarea Asiei într-un uriaş pol de tranzacţii financiare, cu China în prim-plan.

Competitori cu bune intenţii

Cum au reacţionat marii absenţi din acţionariatul AIIB – Statele Unite şi Japonia – în faţa înfiinţării unui competitor estic de calibru? Cu mesaje amestecate, uneori chiar contradictorii. Noua bancă ba este primită cu braţele deschise în comunitatea financiară, ba se fac presiuni „de culise” pentru a o boicota. Pe de o parte, „AIIB din start nu a fost bine primită de către Statele Unite”, arată Pedro Nueno, preşedintele Şcolii Internaţionale de Afaceri China-Europa, de la Shanghai. SUA au criticat statele care au decis să devină membre ale AIIB (printre care vechi aliaţi), întrucât se consideră că noua instituţie bancară va fi folosită de către China pentru a-şi extinde influenţa. Ca urmare, Washingtonul „a pus presiune pe ţările lumii să stea deoparte”, notează „Huffington Post”. Pe de altă parte, însă, Banca Mondială declară AIIB ca pe „un important partener în promovarea construcţiilor infrastructurale globale”: „AIIB şi Banca Mondială acţionează pentru un obiectiv comun, acela de a eradica sărăcia până în 2030”, anunţă guvernatorul instituţiei, Kim Jim-Yong. La rândul său, Christine Lagarde, director executiv al FMI, arată că Fondul este „încântat” să coopereze cu Banca Asiatică pentru Investiţii în Infrastructură, considerând că „există spaţiu masiv pentru colaborare”. Şi preşedintele Băncii Asiatice pentru Dezvoltare, instituţia financiară dominantă în Asia, Takehiko Nakao, şi-a arătat disponibilitatea de a coopera cu AIIB. Însuşi preşedintele Barack Obama afirmă că „vreau să fie foarte clar că nu ne opunem la participarea altor state la AIIB. Suntem în totalitate favorabili funcţionării ei”. Aşadar, cel puțin oficial, SUA urează bun venit AIIB, care, „până la urmă, nu face altceva decât să repete modelul prin care America şi-a multiplicat fondurile de dezvoltare creând Banca Mondială”, afirmă laureatul Nobel Joseph Stiglitz.

Roxana Istudor

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>