Hapul "MCV" şi purgativul "Schengen" – Octavian ANDRONIC
Încep să mă dumiresc, într-un fel, cui am datorat noi, de-a lungul istoriei, perioadele de relativă independenţă (adică de teritoriu neocupat de puterile suzerane), spre deosebire de unii dintre vecinii noştri (ungurii, de exemplu, au stat sub turci aproape un secol!). Noi ne-am păstrat condiţia şi sub turci, şi sub ruşi şi sub alţi pretendenţi vremelnici.
Nu că am fi fost mai viteji ca alţii, ci pentru că cei care ne asupreau au realizat că ei nu o pot face mai bine decât o facem noi înşine, prin domni laşi şi supuşi şi printr-o clasă boierească grijulie cu propria sa căpătuială. Nimeni, dintre străini, n-ar fi putut jupui mai bine poporul decât ai noştri, şi nimeni n-ar fi putut menţine teama de schimbare decât anturajele trădătoare ale domnilor.
Excepţiile sunt puţine şi nu întotdeauna credibile. Dej ne-a scăpat de ruşi nu pentru că aceştia aveau încredere în el, ci pentru că din punct de vedere strategic eram deja încercuiţi, nu ne aflam în prima linie.
Această meditaţie amară mi-o trezeşte recentul Raport de Ţară al Mecanismului de Verificare şi Control, elaborat la Bruxelles. De ce doar noi şi bulgarii suntem supuşi acestei monitorizări – e o întrebare pe care n-ar trebui să o punem altora.
Pentru că din start, am intrat în Uniune sub semnul neîncrederii. Europenii n-au avut şi nu au încredere că putem fi serioşi, că putem să ne înscriem în standardele lor fără să fie nevoie de presiuni. Şi atunci au găsit instrumentul: MCV-ul! Iar din 2007 încoace nici măcar n-au avut nevoie să-şi bată capul pentru a ne identifica lipsurile şi erorile: le-am servit pe tavă! Redactarea raportului a trecut, practic, în seama unor cititori de ziare româneşti care le-au împănat cu „sugestiile” patrioţilor din opoziţie. Are cineva vreo îndoială că ultimul raport nu este inspirat direct de gândirea politică şi de frustrările lui madam Macovei?
Că nu se regăsesc fragmente din tiradele de seară ale marelui apărător al „statului de drept”? Că numeroase formulări tehnice sunt inspirate direct de frustrările lui Kovesi şi Morar? Să fim serioşi! Acelaşi mecanism a funcţionat şi înainte de instalarea noii puteri, din partea opoziţiei precedente şi probabil că va funcţiona şi în continuare, pentru că tehnica MCV-ului este una perversă: practic, niciodată nu te vei putea încadra într-un tipar care îţi este dedicat!
Voci stinghere au spus că mecanismul ar trebui aplicat tuturor ţărilor membre. Inclusiv englezilor, care ne arată chiar acum că nu ţin cont de regulamentele făcute pentru „căţeii” Uniunii. Sau ungurilor, care demonstrează cu tupeu şi curaj că le pasă mai puţin de mustrările birocraţiei bruxelleze, decât de propriile lor probleme.
Noi, însă, suntem pacientul ideal, ale cărui afecţiuni cronice vor necesita tratamente permanente. Inclusiv cu hapul „MCV” şi purgativul „Schengen”.