Ultima ora
Publicat: luni, 24 aprilie 2017

INREGIMENTAREA RETELELOR SOCIALE IN RAZBOIUL INFORMATIONAL

Dezvoltarea exponențială pe care a cunoscut-o în general mediul online (și în special rețelele de socializare) ca și accesul nelimitat la acesta, permis oricui, indiferent de vârstă, locație, pregătire profesională etc., au atras după sine numeroase riscuri, ce sunt cu atât mai mari în cazul utilizatorilor de internet cu vârste mai mici ori cu o pregătire mai slabă, respectiv accesul destul de facil la tot complexul dedicat fenomenului pornografiei contemporane, o comunicare online cu persoane cu identitate și scopuri necunoscute, recepționarea, ca și transmiterea diverselor mesaje text ori a mesajelor audio ce au fie un conținut nepotrivit (în special conținut sexual), fie unul de tip manipulator, diverse agresări, hărțuiri, realizate de către persoane necunoscute. Din păcate, cei mai expuși multiplelor riscuri ce sunt generate de actualul mediu online sunt tinerii (chiar și copiii), după cum au demonstrat-o concluziile  proiectului complex, EU Kids Online.

            Prin prisma formelor de manifestare ale acestor riscuri, pot fi menționate agresivitatea, sexualitatea, ca și denaturarea valorilor, implicând și latura comercială. Având în vedere locul sau rolul unui consumator de internet în cadrul dedicat mediului online (cu precădere în rețelele de socializare), riscurile potențiale se pot delimita astfel: riscurile de conținut – când un utilizator de internet receptează, respectiv consumă diverse conținuturi din mediul online care pot să aibă asupra sa multiple efecte dăunătoare;  riscurile de contact – în situația în care un consumator de internet stabilește o legătură cu un alt internaut, moment din care comunicarea acestora poate determina numeroase efecte de tip distructiv; riscurile de conduită –  în situația în care consumatorul de internet ajunge fie în postura de agresor fie în postura de victimă. Împreună, toate acestea reprezintă o parte dintre riscurile ce pot fi determinate de mediul online (mai ales de rețelele de socializare), „cyberbullying-ul” poziționându-se la intersecţia agresivităţii cu multiplele riscuri așa numite „de conduită”.

            „Cyberbullying-ul” se poate defini ca fiind o formă de bullying, caracterizat de un comportament agresiv, care se repetă în timp și care este realizat de o persoană ori de către un grup, orientat împotriva unei alte persoane (respectiv a unui grup de persoane) intenția clară fiind aceea de a răni, manifestată pe fondul diverselor dezechilibre de forțe ce se pot semnala între victimă și agresorul său.

            Se impune a se menționa faptul că dezechilibrul de forțe ce se manifestă în cadrul bullying-ului tradițional (precum vârsta, puterea fizică, dar și sexul) nu se mai prezintă drept condiție necesară la nivelul mediului online, mediu în care interacțiunea se definește nu doar de anumite distanțe fizice, ci și de pozițiile de anonimitate.

            În vederea întrunirii diverselor elemente, specifice cyberbullying-ului, utilizatorul de internet trebuie să prezinte nu doar competențe digitale, ci și competențe sociale deosebite.

            În domeniul distanței fizice, în mediul online aceasta poate să acționeze ca și un dezinhibator pentru respectiva persoană aflată în poziția de agresor. Acest lucru este posibil ca urmare a faptului că, în absența contactului vizual cu potențiala sa victimă, agresorul nu poate să perceapă suficient suferința pe care i-o poate provoca, astfel el reușind să nu empatizeze cu aceasta, caz în care ar putea fi semnalată o anumită inhibare a comportamentului agresiv respectiv.

            Securitatea în mediul online (cu precădere în cadrul diverselor rețele sociale) a devenit în ultima vreme o preocupare constantă a diverselor organisme și instituții internaționale, mai ales datorită faptului că în ultimii ani s-a semnalat creșterea exponențială a unor amenințări diverse. Așa se face că, zilnic, în cunoscuta rețea de socializare Facebook sunt înregistrate sute de mii de “scam-uri” așa numite „clasice”, cum ar fi  „vezi cine îți vizitează profilul”, ca și nenumărate campanii îndoielnice, în cadrul cărora milioanele de utilizatori de internet sunt provocați cu numeroase premii substanțiale, marea majoritate fictive.

            Riscurile ce au fost sesizate în cadrul rețelelor de socializare sunt în acest moment deosebit de numeroase, orice utilizator putând fi ”atacat” în orice moment nu doar de multitudinea virușilor, dar și a fraudelor și amenințărilor distribuite în mod periodic pe Facebook, Twitter, Pinterest și chiar LinkedIn.

             Marea majoritate a rețelelor sociale, cu precădere Facebook, dețin propriul sistem „cloud” de stocare a datelor utilizatorilor, diversele aplicații de tip extern (neverificate) putând, de asemenea, accesa o multitudine de informații personale, în condițiile în care respectivii utilizatori acordă permisiunea accesării, de cele mai multe ori în mod involuntar.

            În situația în care aplicațiile acestea ajung la nivelul sistemului de stocare, nu se mai poate vorbi de un control, în ultimii ani remarcându-se propagarea exponențială a celor mai periculoși viruși în cadrul cunoscutei rețele Facebook.  Cel mai periculos dintre aceştia a fost virusul Dorkbot (s-a remarcat și la nivelul timeline-urilor), care se propagă pe chat-ul Facebook, luând forma link-urilor ce sunt distribuite în mod aparent accidental de către unii prieteni ai utilizatorului.

            Virusul se poate actualiza pe cont propriu, el dispunând de multiple capacităţi de tip rootkit. De asemenea, acesta poate să împiedice activarea unor soluții adecvate de securitate, caz în care se poate produce spionarea întregii activități pe care o derulează respectivul utilizator în tot mediul online, nu doar pe Facebook. Se impune a se menționa faptul că Dorkbot are capacitatea de a se răspândi nu doar prin intermediul mesageriei instant Facebook, ci și prin intermediul diverselor dispozitive gen USB, ce pot fi conectate la un moment dat la dispozitiv.

            La nivelul Facebook, marea majoritate a problemelor au fost determinate de aplicații de tipul „cine îți vizualizează profilul”, aplicații care, dacă sunt accesate, au capacitatea de a copia toate parolele, ca și datele de identificare etc. Astfel, utilizatorii sunt cei care acceptă accesarea de bună voie a acestor aplicații, ce promit să  le ofere o listă cu diversele persoane care le urmăresc activitatea derulată pe rețeaua de socializare, ca și mesajele, respectiv imaginile pe care le distribuie.

            Se impune a fi menționate și link-urile frauduloase, destul de tentante pentru utilizatorii Facebook, care promit că, prin accesare, oferă șansa participării la diverse sondaje, concursuri cu premii (cel mai adesea fiind „puse în joc” calculatoare, tablete, smartphone-uri, dar și mașini).

            În ciuda numeroaselor atenționări din ultima vreme în mediul online, mare parte din utilizatorii Facebook nu au încă abilitatea recunoașterii multiplelor mesaje de tip phishing prin intermediul cărora periodic le sunt sustrase numeroase date personale.

            Pe lângă acestea, mulți sunt cei care se lasă în permanență atrași de spam-urile de tipul „vezi cine te spionează”, „obține bilet gratis la…”, „clip video incendiar cu …”, „activează butonul „nu-mi place” etc.

            Pentru a preveni numeroasele neplăceri, ce pot fi generate de diversele accesări din mediul online, specialiștii în domeniu recomandă o utilizare a aplicațiilor de scanare a timeline-ului – protejarea împotriva diverselor amenințări de tipul spam-ului, pshishing-ului, malware-ul, incluzând și însușirea diverselor date de tip personal, evitarea accesării diverselor mesaje de tip imagini și care conțin fișiere executabile, ce deseori sunt încărcate cu diverși viruși, evitarea acceptării așa numitelor „cereri de prietenie” de la persoane necunoscute, ca și evitarea unei comunicări cu aceștia, sub diverse motive, securizarea navigării în cadrul browser-ului folosit.

            Pe lângă o insecuritate a informațiilor personale, se impune a se aminti și riscul deosebit reprezentat de identitatea virtuală care, în marea majoritate a cazurilor, nu coincide absolut deloc cu identitatea reală a respectivului utilizator de internet.

            Acest aspect se datorează dezvoltării deosebite a tehnologiei contemporane, ce permite oricărei persoane crearea într-un timp extrem de rapid a unei „identități virtuale”, la adăpostul unui cont de e-mail fals, realizat de asemenea cu date inexacte de identificare.

            În spatele acestui anonimat, ce nu poate fi controlat, utilizatorii de internet pot să acceseze diverse pagini web sau își pot crea numeroase conturi pe rețelele de socializare existente, ulterior inițiind comunicări în diverse scopuri.

Pentru a avea o imagine exactă a ceea ce reprezintă atacurile informaționale prin intermediul rețelelor de socializare, relevante sunt dezvăluirile apărute în presa occidentală, în primul rând, în ziarul ”The Guardian” care, într-o serie de articole, a dezvăluit modul în care este folosită ”armata de bloggeri” a Rusiei. Sute de bloggeri sunt plătiți de Moscova pentru a inunda internetul cu comentarii, a umple forumurile din Rusia și secțiunile de comentarii din publicațiile vestice cu punctele de vedere oficiale ale Kremlinului.

În această privință se remarcă poziția total anti-occidentală și anti-ucraineană, precum și cea de apărare a Republicilor Donețk și Lugansk și de susţinere  a invaziei Crimeei.

Potrivit acestei publicații, activitatea „bloggerilor postaci” se desfășoară la Sankt Petersburg într-o clădire de patru etaje, pe a cărei firmă scrie ”Business Center” de pe strada Savușkina.

În fiecare dimineață, la ora 9,00, o mulțime de angajați își încep programul care durează 12 ore, după care sunt înlocuiți de alții, care vin în tura de noapte.

Cei doi angajați care au făcut depoziții în fața reporterilor de la ”The Guardian” au arătat că trebuiau să mențină conturi false pe LiveJurnal și să răspândească comentarii favorabile Kremlinului, conform unei grile în care introduceau texte anodine spre a nu atrage atenția, în baza unor reguli sofisticate de manipulare.

Astfel, bloggerul care lucra pe Live Jurnal trebuia să scrie despre ”cele mai frumoase 20 de castele din Europa” sau ”zece semne care arată că te întâlnești cu fata care nu ți se potrivește”, intercalate cu postări politice cu privire la Ucraina, sau care să sugereze că liderul opoziției ruse, Alexei Navalni, este corupt.

Cel mai înfricoșător este atunci când observi că această modalitate de comunicare are un efect extrem de ridicat, astfel încât partenerii, respectiv prietenii de blog, repetă lucruri pe care le-ai transmis prin sarcinile tehnice, fiind de acord cu ele și răspândindu-le mai departe în rețea.

Cel de-al doilea angajat, conform declarațiilor sale, a lucrat într-un departament în care angajații postau în mod metodic comentarii pe forumuri. În acest departament, se lucrează în echipe de câte trei, primul posta plângeri pe  diverse probleme sau un link, în timp ce ceilalți doi postau linkuri către materiale în care Putin este elogiat sau fotografii în care Occidentul sau liderii ucraineni sunt discreditați. De exemplu, după masacrul din redacția publicației ”Charlie Hebdo[1]”, cititorul trebuia să rămână cu concluzia că Putin i-a trimis condoleanțe lui Francois Hollande, contactându-l imediat, în ciuda relațiilor proaste dintre Rusia și Occident. Concluzia trebuia să fie că SUA încearcă în mod deliberat să slăbească Rusia, iar Ucraina este folosită pentru atingerea acestui scop.

Dacă în fiecare zi ești hrănit cu astfel de mesaje, începi să crezi în ele, desigur în primul rând fiind vorba de cei care le postează. E clar că cei aflați în această rețea sunt supuși unui proces de dependență și, la rândul lor, devin “postaci” din obișnuință sau chiar din convingere.

Acești foști angajați ai ”fabricii de mesaje rusești”, denumiți într-un limbaj internațional ”troli” sau „postaci” erau supuși unui regim draconic, primind amenzi dacă întârziau chiar și câteva minute sau dacă nu-și atingeau obiectivul  de postări. Trolii lucrează în încăperi în care se află aproximativ 20 de persoane, fiecare grup fiind controlat de către trei editori, care verifică mesajele și sancționează copy-paste-ul. Ei erau plătiți cu 45.000 de ruble (790 dolari sau 520 euro) pe lună, fără însă să semneze vreun contract, singurul document fiind un acord de confidențialitate.

Fără îndoială, că astfel de sisteme nu funcționează doar în Rusia. Este însă un caz-școală, un adevărat studiu de caz relevant pentru modul în care social media este utilizat în domenii și cu scopuri care, până recent, erau în stadii experimentale.

 Teodora MARIN

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>