Ultima ora
Publicat: duminică, 16 aprilie 2017

Învierea Domnului (Sfintele Paști) – DOCUMENTAR

Sărbătoare a sărbătorilor, Învierea lui Hristos au vestit-o apostolii, care au fost martori, o mărturisesc scrierile lor și o propovăduiește Biserica de mai bine de două mii de ani.

Moartea Lui Hristos a fost reală și învierea Sa din morți, adevărată, făcându-se cunoscut ucenicilor și femeilor mironosițe, arătându-se, după înviere, în repetate rânduri (Dicționar al Noului Testament, 1995).

Trupul cu care El a înviat este trupul lui Iisus din Nazaret, trup care a fost răstignit pe Cruce, încheind opera de răscumpărare prin acel suspin: „Săvârșitu-s-a” (Ioan 19,30).

În Cuvânt la Învierea Domnului din „Omilii la Postul Mare”, Sfântul Ioan Gură de Aur arată pentru ce totuși Hristos nu S-a arătat și mulțimilor după Învierea Sa, căci: „Dacă Hristos ar fi nădăjduit că ei prin aceasta s-ar fi întors la credință, negreșit El n-ar fi pregetat, după învierea Sa, a Se arăta tuturor”.

Nu aveau cum să creadă iudeii, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, pentru că ei nu au crezut nici când a fost înviat Lazăr. Acesta murise de patru zile, așa că trecuse în putreziciune. Dar Hristos l-a rechemat la viață înaintea ochilor lor; însă cu toate acestea, nu a putut să îi aducă la credință; dimpotrivă, i-a făcut mai mari vrăjmași ai Săi.

Căci după minunea învierii lui Lazăr din Betania s-a hotărât uciderea Sa, fiind urmărit cu ură de arhierei, de cărturari și farisei, care căutau să ascundă și să micșoreze slava, minunile și cinstea lui Hristos și în cele din urmă să-L omoare.

Dacă ei n-au crezut în El când a sculat din moarte pe un altul, s-ar fi înfuriat cu siguranță mai tare când li S-ar fi arătat El însuși ca înviat, iar păcatul lor s-ar fi făcut și mai mare.

Așadar, S-a retras de la ochii lor, pentru ca să-i cruțe, dar S-a arătat lor prin minunile Apostolilor Săi, arată Sfântul Ioan Gură de Aur. Era totuna ori să fi văzut pe Cel înviat, ori să fi auzit pe Petru grăind slăbănogului: „în numele lui Iisus Hristos, scoală-te și umblă” (Faptele Aapostolilor 3, 6).

Iar aceste minuni ale Apostolilor, săvârșite în numele lui Hristos, erau dovada cea mai puternică despre Învierea Domnului, convingând despre învierea Sa mai mult decât arătarea Sa personală, căci atunci când mulțimea a văzut ce a făcut Sfântul Apostol Petru cu slăbănogul a primit credința, într-un număr mare.

Dacă însă Hristos, după moartea Sa, ar fi rămas în mormânt și n-ar fi înviat, nici nu s-ar fi înălțat la cer, atunci nu numai că minuni mai mari nu s-ar fi putut face în numele Lui, dar nici una, căci spune Sfântul Ioan Gură de Aur, niciodată n-a făcut cineva după moartea sa lucruri mai mari decât în viața sa.

Cel necredincios însă s-ar putea întreba, de unde se știe că apostolii au săvârșit minuni în numele lui Iisus? Din Sfânta Scriptură, răspunde marele părinte al Bisericii, iar dacă aceasta nu ajunge, atunci trebuie să vedem că cea mai mare și mai extraordinară minune este ca niște oameni săraci, neînsemnați, neînvățați și nevoiași, în număr numai de doisprezece, apostoli ai lui Iisus Hristos, să facă următori ai lor, fără minuni, așa de multe cetăți și popoare, așa de numeroase provincii, principi și domnitori, învățați și oratori, ba mai tot globul pământului.

Tradiții și obiceiuri

 În Italia, Postul Paştelui este precedat de carnavaluri, baluri mascate, parade şi jocuri de artificii.

În timpul Postului, se pune grâu la încolţit. Astfel vor fi decorate bisericile în zilele dinaintea Paştelui.

În Duminica Floriilor, oamenii duc la biserică ramuri de măslin şi palmier pentru a fi sfințite. După ce toţi oamenii intră în biserică, uşile se închid, ca şi porţile Ierusalimului. Preoţii bat de 3 ori, uşile se deschid, iar oamenii flutură ramurile de măslin, comemorând intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim. În Vinerea Mare, în biserici se reconstituie ritualul spălării picioarelor lui Isus. Sunt aleşi 12 bărbaţi săraci din parohie, simbolizându-i pe cei 12 apostoli, iar preotul, ca şi Iisus Hristos, le spală picioarele.

Duminica de Paşte este zi a fericirii şi a speranţei. La Vatican, în faţa a mii de credincioşi, Papa celebrează mesa de Înviere, în Piaţa San Pietro. De la balconul basilicii, Suveranul Pontif rosteşte în zeci de limbi tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea ”Urbi et Orbi”. Liturghia zilei de Paşte se celebrează cu solemnitate. În locul actului penitenţial, se face stropirea cu apă binecuvântată, pentru a aminti de botez.

De Paşti, aproape toate comunităţile au festivaluri. Familia se adună la masa de prânz şi se mănâncă agnellino – miel fript, cu piper şi salată de ouă fierte, iar copiii primesc oul pascal, cu o surpriză înăuntru.

Tot pentru copii se pregăteşte un cozonac în formă de coroană, acoperit cu bomboane colorate, ovale. Napolitanii pregătesc o plăcintă specială, umplută cu brânză şi presărată cu fructe zaharisite.

În Spania, se respectă Postul Mare ca perioada de meditaţie şi rugaciune pentru purificare. În Duminica Floriilor, oamenii merg la biserică, iar copiii duc ramuri şi frunze de palmier pentru a fi binecuvantate de preot.

În Sâmbăta Mare, toata lumea merge la biserica, iar duminică se ia masa în familie sau se merge în vizită la rude.

Cele mai multe dintre oraşe şi sate au propriile obiceiuri, păstrate de secole, care combină procesiunile religioase şi festivalurile pline de culoare. Participă întreaga comunitate.

În nordul Portugaliei, în seara de Paşti, un preot trece pe la casele oamenilor cu un crucifix, celebrând Învierea. În Ponte de Lima, în fiecare an se alege un „mordomo”, care plăteşte masa de Paşti pentru tot satul.

În sud, în dimineaţa zilei de sâmbătă, păstorii îşi duc turmele de oi în centrul oraşului pentru a fi binecuvântate. Între specialităţile culinare tradiţionale se numără frigănelele de bacallao, un peşte oceanic şi folar, o prăjitură care are un on fiert în mijloc. În Duminica Paştelui se mănâncă miel.

În ziua de Paşti, clopotele sună cu putere în toată Franţa, vestind Învierea, iar oamenii se îmbrăţişează şi se felicită.

Copiii se trezesc dimineaţă şi caută ouăle împrăştiate prin camere sau în grădină.

Meniul tradiţional de Paşti include iedul cu garnitură de legume. Familiile se adună pentru masa de Paşti, care durează cel puţin 5 ore.

În gospodăriile din Germania se face curăţenia de primăvară şi se decorează casele cu ramuri înmugurite, narcise, salcie şi mlădiţe de grâu, iar copacii sunt împodobiţi cu ouă.

Copiii se întrec în rostogolirea ouălor colorate prin iarbă sau le ciocnesc la capetele ascuţite. Copilul al cărui ou nu s-a spart îl obţine şi pe cel spart.

În unele regiuni se crede că iepuraşul aduce ouăle roşii în Joia Mare şi pe cele colorate în noaptea dinaintea Paştilor. În casele fermierilor există obiceiul ca fetele tinere să ofere ouă roşii băieţilor care le plac.

În Austria se pregătesc ouă pentru decor – unele se agaţă la ferestre pe crenguţe de salcie, şi ouă pentru consum. Potrivit tradiţiei, copiii trebuie să găsească ouăle, dulciurile şi micile cadouri ascunse bine de iepuraşul de Paşti în casă sau în grădină şi se organizează concursuri de ciocnit ouă. Se face o prăjitură în formă de miel, Osterlamm, pe care naşii o oferită copiilor.

În Olanda, la masa ceremonială din Duminica Paştelui, decorată cu ouă colorate şi flori de primăvară, se serveşte Paasbrood, o prăjitură cu stafide. În estul ţării, în fiecare sat se aprinde un foc pe un deal sau un loc mai înalt. Olandezii adună lemne cu multe săptămâni înainte şi se întrec pentru cel mai mare foc. Luni, a doua zi de Paşti, copiii caută ouăle colorate ascunse în jurul casei sau în grădină, iar cei mari fac întreceri de spart ouă, numite eiertikken.

În Ungaria, în Duminica Paştelui, copiii găsesc sub pat cadouri, urmează un mic-dejun tradiţional cu ouă de Paşte, şuncă şi kalács – un fel de pâine dulce cu ouă, nuci şi ciocolată.

Credincioşii poartă prin parohie statuia lui Iisus şi bannere religioase, intonând imnuri religioase. A doua zi de Paşti, băieţii stropesc fetele cu parfum sau cu apă parfumată şi îşi urează noroc unii altora, iar fetele îi recompensează cu ouă vopsite.

În Polonia celebrarea Învierii Domnului începe în Joia Mare şi continuă până a doua zi de Paşte.

Cel mai important moment este micul-dejun din dimineaţa Paştelui, când se consumă mâncarea binecuvântată sâmbătă. Coşul tradiţional cuprinde câteva simboluri: mielul, ouăle, cârnaţii. Nu lipsesc sarea, hreanul şi pâinea.

A doua zi de Paşte se celebrează un obicei tradiţional polonez, śmigus-dyngus, Lunea Umedă. Nimeni nu rămâne uscat în această zi, iar polonezii pot trăi surpriza unor duşuri neaşteptate chiar pe stradă.

În Finlanda, Paştele este o culminare a unor succesiuni de festivaluri de primăvară cu date variabile.

În noaptea de Paşti, în sud-estul ţării, copiii merg prin localităţi însoţiţi de un instrument muzical gălăgios. Zgomotul semnifică sfârşitul unei săptămâni tăcute. Cel mai vechi şi mai neobişnuit fel de mâncare tradiţional finlandez este mämmi, un terci de ovăz făcut din apă şi secară dulce.

În Vinerea Mare, în nordul Suediei există obiceiul ca băieţii, echipaţi cu mlădiţe de mesteacăn, să meargă pe la fiecare fermă, unde „biciuiesc” fetele până când acestea le dau ceva de băut.

În seara dinaintea Paştelui, băieţii şi fetele se îmbracă în vrăjitori şi merg în vizită la vecini. Unii lasă o felicitare decorată, sperând că vor primi o bomboană sau o monedă în schimb.

Obiceiul de a face scrisori de Paşti este răspândit în special în partea vestică a Suediei, unde misiva este lăsată în căsuţa poştală sau sub uşă, iar identitatea expeditorului rămâne secretă. În provinciile din vest, suedezii se întrec să facă focuri în aer liber.

Tradiţional, în Norvegia, Paştele nu este marcat religios. Casele sunt împodobite cu flori de primăvară şi ouă colorate. Se sărbătoreşte în aer liber, se merge în vacanţă sau la schi şi se petrece timpul cu familia, din Miercurea Mare până marţi, după Duminica Paştelui.

Majoritatea familiilor din Danemarca sărbătoresc Paştele întâlnindu-se la masa festivă, împodobită cu decoraţiuni colorate, narcise şi şervete galbene şi roşii. Copiii primesc ouă din ciocolată de la părinţi şi bunici. Cine vrea să primească mai multe ouă de Paşti scrie unui membru al familiei sau unui prieten o gækkebrev, o scrisoare sub forma unui mic poem, fără numele autorului, care trebuie ghicit de cel ce o primeşte. Gækkebrev-ele pot fi decorate cu picturi, fulgi de nea sau colaje. Dacă persoana care primește misiva nu ghiceşte identitatea expeditorului într-o anumită perioadă de timp, va trebui să-i dea un ou de Paşte.

În multe părţi ale Angliei, “dansatorii Morris” fac spectacol în Duminica Paştelui pentru a alunga spiritele rele ale iernii. Dansatorii poartă pantaloni albi, eşarfe roşii, pantaloni negri şi pălării din paie cu multe flori.

În Grecia, Paştele este mare sărbătoare. Se fac ouă roşii, care pentru greci simbolizează sângele lui Iisus şi sunt un simbol al belşugului.

În Sâmbata Mare se fac pregătirile acasă, iar bisericile sunt decorate de sărbătoare. Seara, oamenii merg la slujba religioasă, iar la miezul nopţii iau lumina sfântă şi îşi spun „Christos anesti!”, („Hristos a înviat!”).

În prima zi de Paște, au loc diferite manifestări de bucurie pentru Învierea Domnului. Se consumă friptură de miel, ouă, salate și prăjituri speciale.

De asemenea, grecii mănâncă o pâine rotundă (lipie), ornată cu o cruce făcută din ouă roșii, care se numeste Christopsomon.

În Rusia se merge la biserică în noaptea de Înviere. La miezul nopţii se înconjoară locașul de cult şi se intonează cântece religioase. După ce sunt binecuvântați de preot, oamenii se întorc acasă, unde servesc masa încărcată cu produse tradiționale.

În Australia, simbolul Paştelui este bilby, un mic rozător mic cu urechi lungi şi nas lung, care seamănă cu iepuraşul. Părinţii ascund ouă de ciocolată şi bilbies în curţile şi grădinile lor, pentru a fi găsite de copii în dimineaţa de Paşti. La Perth şi Sydney sunt organizate mari festivaluri de Paşti.

În Mexic, sărbătoarea se concentrează pe aspectul religios.

În Săptămâna Mare, cele mai multe dintre comunități au procesiuni religioase şi piese de teatru. În Duminica Paştelui se merge la biserică şi apoi se ia masa împreună cu familia.

În Statele Unite ale Americii, Paştele este sărbătorit în diferite moduri, în funcţie de confesiunea religioasă. În marile oraşe au loc parade vesele sau cu temă religioasă.

Sunt foarte populare vânătorile de ouă ascunse în iarbă, organizate în fiecare an pentru copii şi pe pajiştea din faţa Casei Albe.

Sursa: AGERPRES: Știrile TVR

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>