Ultima ora
Publicat: marți, 14 noiembrie 2017

Jubileul romanței

Ediția a 50-a a Festivalului național al romanței ”Crizantema de aur”, de la Tîrgoviște, a fost un adevărat regal, din toate punctele de vedere, o reușită totală. Nu sînt genul care să semneze articole encomiastice, dar ce să critic atunci cînd totul a fost la superlativ? Manifestarea, desfășurată sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, a fost organizată impecabil de Consilul local Tîrgoviște, Primăria municipiului Tîrgoviște (de altfel primarul Cristian Daniel Stan a fost președinte al festivalului), Consiliul județean Dîmbovița, Centrul județean de cultură Dîmbovița și Teatrul ”Tony Bulandra” Tîrgoviște (aceeași gazdă ospitalieră, cu aranjamente florale impresionante, inclusiv la exterior – regia și scenografia, Mihai Constantin Ranin). Colaboratori: Ministerul culturii și identității naționale, Uniunea compozitorilor și muzicologilor din România, Uniunea muzicienilor din Republica Moldova, în coproducție cu TVR (transmisii în direct seară de seară pe TVR3, de la 18 la 24!) și în parteneriat cu Radio România (Radio România ”Antena Satelor” a transmis de asemenea în direct). Parteneri media principali au fost revista ”Actualitatea Muzicală” a UCMR și ziarul ”Ultima Oră”, deci am putea spune că admirabila Alina Mavrodin, directoarea artistică a festivalului, a reușit să-și apropie toți factorii decizionali, care au înțeles importanța covîrșitoare a demersului, festivalul avînd un larg ecou în întreaga lume (a fost redifuzat pe TVR Internațional și TVR Moldova). Una din premierele majore a fost inaugurarea Muzeului Romanței, ”Casa romanței”, sub patronajul Federației Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO din Europa și din America de Nord, cu participarea extraordinară a Președintelui onorific al Federației Mondiale UNESCO, George Christophides, cu care ocazie s-au înmînat sute de superbe diplome celor implicați în acești 50 de ani glorioși ai romanței. A luat parte o altă invitată de marcă, doamna Nam Hee Kim, președinte al International Women s Peace Group (IWPG), în fruntea unei delegații a organizației. Muzeul, găzduit de o clădire de patrimoniu (tocmai cea în care, în 1968, s-a semnat actul de naștere a festivalului!), este un unicat în domeniu, cu afișe, fotografii, partituri, cărți, discuri, instrumente muzicale, distincții, amintiri retrasînd legenda acestui gen muzical atît de românesc, ce aspiră la recunoașterea internațională, pentru a-și ocupa locul meritat de drept alături de șansonetă, fado sau canzonetă. De altfel, procedurile oficiale pentru înscrierea romanței românești pe lista Patrimoniului cultural imaterial UNESCO se află în desfășurare la Ministerul culturii. Altă inițiativă remarcabilă a organizatorilor (Alina Mavrodin l-a avut permanent alături pe soțul ei, scriitorul Teodor Vasiliu, cu care împarte conducerea Centrului cultural pentru UNESCO ”Cetatea romanței” Tîrgoviște) a fost omagierea în foyer, în pauze (cîte două pe seară), a ”corifeilor romanței”: ”Regina romanței”, Ioana Radu, la 100 de ani de la naștere; a ”Trubadurului romanței”, Ionel Fernic; împreună cu Fundația ce-i poartă numele, a neuitatului compozitor Henry Mălineanu; a marelui compozitor Eugen Doga, la împlinirea a 88 de ani. În cele trei zile de festival (ar fi fost mai firesc, la jubileu, să fie patru…) efectiv am fost îmbătați cu nectarul fermecat al romanței (înafară de acela al sponsorului principal Cotnari, care-i trimitea înapoi în sală pe spectatori din ce în ce mai veseli!): înafara fondului muzical ce domina, de la difuzoarele teatrului, faimosul Bulevard al Castanilor, am fost invitați să luăm parte la masa rotundă ”Romanța pentru patrimoniul mondial UNESCO”, la lansări de carte (între ele cele dedicate lui Jolt Kerestely, Maria Dragomiroiu și Alexandru Arșinel, semnate de colega noastră Oana Georgescu, sau ”Reflecții din deșert” de Daniela E. Bogdan), discografice (Eugen Doga, Diana Văluță, Ioana Sandu) sau…rebusistice (culegerea ”Enigme pe portativ” de Alexandra Veronica Stroe), surprinzînd neplăcut absența casei Electrecord, un ”forfait” de condamnat, așa încît sugerăm organizatorilor invitarea anul viitor a casei de discuri Eurostar, activă și editînd albume tuturor compozitorilor și artiștilor importanți. Un superb program de sală și două ediții color ale ziarului festivalului, toate distribuite gratuit, au completat imaginea unei manifestări ce nu a scăpat nimic din vedere, datorită ochiului vigilent, ”antrenat” de activitatea în presă, al valoroasei interprete Alina Mavrodin, directoare a Centrului cultural pentru UNESCO ”Cetatea romanței” Tîrgoviște.

      Romanța face parte din simțirea, din sufletul românilor, care se regăsesc în muzica duioasă și în poezia tandră, uneori nostalgică sau elegiacă a acestor cîntece cu adevărat nemuritoare. Dacă unele piese de muzică ușoară au căzut pradă uitării, în ciuda succesului major la data lansării, cele mai frumoase romanțe dăinuie în timp, nepăsătoare la modele și la furtunile ce agită lumea muzicii. În ultimii ani am avut ocazia să prezint festivaluri naționale ale romanței, în primul rînd la ”Crizantema de aur”, ”nava amiral” a genului, dar și la Zlatna. Ei bine, de fiece dată am fost uimit să constat cu emoție că toți spectatorii cunosc pe dinafară romanțele, reiau refrenele împreună cu soliștii, acesta fiind un semn indubitabil că avem de-a face cu un gen muzical peren. Și, atenție, nu e vorba doar de spectatorii în vîrstă, cum s-ar putea crede, ci și de foarte mulți tineri, cuceriți de melodicitatea și frumusețea romanțelor, de mesajul lor atemporal. De fiecare dată sunt mulți tineri în sală, dar și pe scenă (între ei, anul acesta – 5 ”boboci de crizantemă”!), acesta fiind meritul demn de subliniat al ”Crizantemei de aur”, care atît în concursul de Creație, cît și în cel de Interpretare (personal, resping ideea unei limite superioare de vîrstă, pentru că romanța presupune experiență muzicală, dar și de viață, este un gen profund și, între noi fie vorba, convingător abia la senectute, avînd în vedere tematica melodiilor), a reușit să atragă în ultimii ani valori componistice și interpretative din noile generații, dovedind tinerețea romanței. Alina Mavrodin n-a uitat cum a venit ea însăși la Mamaia ca o tînără solistă necunoscută și emoționată, cucerind ”magna cum laudae” Trofeul concursului, așa încît a deschis larg porțile competiției și celor mai tineri aspiranți la glorie, neuitîndu-i firește pe cei mai în vîrstă, invitați de onoare în festival (un fost laureat a fost ovaționat la cei 80 de ani ai săi), pentru că la urma urmei romanța presupune acumularea unor trăiri aparte, cunoașterea adîncă a sentimentelor umane, la care tinerii nu pot ajunge decît după multe decenii de viață…Romanța înseamnă identitate muzicală și poetică românească, așa încît asocierea cu UNESCO este nu numai salutară, ci și firească, protejîndu-se în acest fel patrimoniul cultural autohton.

      Încă de anul trecut s-a văzut cît de importantă este colaborarea cu Uniunea compozitorilor și muzicologilor, care a dus la o profesionalizare evidentă a competiției de Creație. Juriul desemnat de UCMR, care a efectuat și preselecția, a fost alcătuit din Jolt Kerestely (președinte), Marius Țeicu, Viorel Gavrilă, Mircea Drăgan, lor adăugîndu-li-se muzicologul Aurelian Dănilă, vicepreședinte al Uniunii muzicienilor din Republica Moldova. În finală s-au întrecut, în acompaniamentul orchestrei ”Romanța”, dirijate de Lucian Vlădescu, 12 melodii, trei dintre ele aparținînd unor membri ai UCMR, aceștia dovedindu-și, firesc, pregătirea muzicală superioară, ei ocupînd podiumul de premiere. Regretatul Dumitru Lupu a cîștigat ”postum” premiul I (el înscrisese melodia pe cînd trăia încă…), cu ”Voi nu vedeți că deranjați?”, versuri și interpretare Marian Stere, o creație care ne invită să nu uităm că avem părinți și bunici cînd aceștia sînt încă în viață. Nicolae Caragia, muzică și versuri, a fost distins cu premiul II pentru ”Să nu-ți dorești singurătate”, solist tenorul Sorin Lupu. Podiumul a fost completat de piesa ”Și atît”, muzică și versuri Ionel Bratu Voicescu, cîntată de Ina Dincă Velica, în timp ce premii speciale au răsplătit melodiile ”Și dacă” de Constantin Bardan (”Ionel Fernic”), ”A mai căzut o frunză” de Ana Ghibea (Fundația ”H. Mălineanu”), ”Alt buchet de crizanteme” de Marcel Iorga (Primăria Tîrgoviște), ”Dor” de Mircea Ciugudean (Consiliul județean Dîmbovița), deși cel puțin două dintre ele ar fi putut face loc, după părerea mea, romanțelor ”Vioara și inima mea” de Francisc Reiter și ”Crizantemă, te ador!” de Mircea Andreescu. Prima dintre ele, interpretată cu simțire de Ioana Sandu, a fost recompensată cu distincția acordată de juriul internațional al Presei de specialitate (realizatori radio și TV, jurnaliști), o altă inițiativă salutară a organizatorilor. În secțiunea de Interpretare, acest juriu s-a oprit, de asemenea inspirat, la talentatul Andrei Cocârlea, distins și cu premiul III. Juriul, aici, l-a avut ca președinte de onoare pe compozitorul Eugen Doga, din componența sa făcînd parte, între alții, interpreții Alexandru Pugna (secretar de stat în Ministerul culturii), Daniela Vlădescu, Matilda Pascal Cojocărița, Alina Mavrodin Vasiliu. Trofeul a fost cucerit de Olguța Berbec, urmată de Mădălin Drăgan (pr. I), Valentin Butucel (pr. II), fiind acordate și 4 premii speciale. Finaliștii au fost obligați, bună idee, stimulînd apelarea la creații moderne, să zicem, ca una din cele două melodii să fie dintre cele lansate la ”Crizantema de aur”, deci făcînd parte din fondul mai recent al genului. Ei au fost acompaniați impecabil de orchestra ”Dor românesc”, sub bagheta (de fapt…măiastra vioară) lui Ștefan Cigu.

    Programul fiecărei seri a fost foarte atractiv structurat, punînd în valoare romanțe și interpreți care și-au pus amprenta în cele 49 de ediții anterioare. Astfel, concertul extraordinar ”Gala crizantemelor clasice” i-a avut drept invitați pe deținători ai Trofeului ”Crizantema de aur” și ai premiului I la secțiunea ”Romanță clasică” în intervalul 1968-2016, evoluînd alături de orchestra ”Romanța”, dirijor Lucian Vlădescu. Între numele cu care ne-am reîntîlnit: Mariana Colpoș, Mioara Manea Arvunescu, Sorin Lupu, Daniel Pop, Rodica Anghelescu, care au predat simbolic ștafeta ”bobocilor de crizantemă” Paula Coteț, 15 ani, și Izabela Baicu, 17. Un alt concert extraordinar în…serial (a fost programat în două seri) a purtat numele ”Gala crizantemelor populare”, acompaniamentul revenind de această dată excelentei orchestre ”Folclor” a Filarmonicii din Chișinău, dirijate de Petre Neamțu, Artist al poporului. A fost de asemenea o paradă convingătoare a laureaților concursului, de-a lungul timpului, între aceștia numărîndu-se Constantin Florescu, Domnica Sorescu, Marian Spânoche, Corina Dragomir, Doina Moroșanu, Rodica Pop Seling, Tudor Bărbos. Ca un corolar al fiecărei seri, ne-am întîlnit cu cîte o veritabilă ”Stea a romanței”, în micro-recitaluri în care au strălucit Daniela Vlădescu, Matilda Pascal Cojocărița și Florin Georgescu, cu adevărate lecții de interpretare a romanței, alături de orchestra ”Romanța”.

      Anul trecut, gala extraordinară ”Podul de crizanteme Tîrgoviște-Chișinău” a fost consacrat în întregime lui Eugen Doga, cu superbul său concert ”Dialogurile dragostei”, pe versuri de Mihai Eminescu și Veronica Micle. La edția a doua, dînsul a marcat o participare extraordinară, atît în postură de compozitor, cît și de interpret. Evident, a acompaniat orchestra ”Folclor”, alături de care au evoluat artiști basarabeni de frunte, însuși dirijorul, Petre Neamțu, fiind prof. univ. dr. Între ei, Silvia Goncear, directoare a orchestrei, artistă emerită și fostă cîștigătoare a Trofeului ”Crizantema de aur” (anul acesta a fost și în juriu, la Interpretare), acordeonistul Vasile Rusu, Maestru în artă, Diamanta Paterău, Diana Văluță, Andrei Ștefăneț, Tatiana Straistă, celebrul naist Vasile Iovu, Artist al poporului. Cu acesta din urmă Eugen Doga, la muzicuță de concert, a închegat un minunat dialog, în piesa sa, ”Eterna”. Din creația lui Doga, ”Podul” ne-a mai reamintit, în versiuni intrumentale sau vocale, ”Am plecat fără căință”, ”Cascada de Paris”, ”Pîrîiașul”, ”Drag mi-ai fost”. De asemenea, ne-au impresionat două adevărate ”bobocițe de crizantemă” din Basarabia, foarte tinere, 11 ani, dar cu voci excepționale, Andreea Tican și Nica Dudca.

       Nu întîmplător organizatorii au programat în încheierea festivalului concertul extraordinar ”Ambasadorii romanței”, o manifestare absolut impresionantă și convingătoare a universalității romanței. În acompaniamentul orchestrei ”Dor românesc”, cu un Ștefan Cigu în mare formă, 13 artiști din 11 țări ne-au demonstrat, dacă mai era nevoie, cîtă frumusețe stă în acest cîntec românesc tradițional. Alina Mavrodin (realmente strălucitoare, într-o formă vocală incredibilă după efortul organizatoric epuizant!) i-a provocat, i-a stimulat pe oaspeți, fiecare invitat străduindu-se și reușind să ridice publicul în picioare, spre bucuria cunoscutei producătoare de la TVR, Maria Tănase-Marin. O încîntare revederea cu baritonul-actor Marcel Roșca (”Steaua fără nume” în 1970!), solist al Operei din Essen, mare campion de tir. El a venit din Germania, așa cum Codruț Bîrsan (premiul I la ”Crizantemă” în 2001) a sosit de la Chicago, din SUA, iar Mirela Spânu, cu aceeași primire caldă și meritată,  ca și anul trecut, a revenit acasă din Italia. Laureați la ediții mai vechi, basarabenii Margareta Ivănuș și Iurie Gâscă, ambii cu pregătire academică, au impresionat prin calitățile vocale. Dacă Mireille Rivat (Franța) a mai fost la festival, a luat premiu și a mai cîntat în România, adevăratele mari surprize le-au reprezentat artiștii care au cîntat romanțe în limba română, deși reprezintă țări neincluse în ”ginta latină”: Ivan Vîrbanov (Bulgaria), și el redescoperind Tîrgoviștea, Minna Liettya-Tyni (Finlanda), Liduin Stumpel (Olanda), Ryo Kasuga (Japonia)! Dar eroul serii, cu alura sa impozantă de prinț Dracula, a fost formidabilul cîntărețul rus Vladimir Samsonov, cu o tălmăcire copleșitoare a celebrei ”Să-mi cînți cobzar”; să ne mai mirăm că imediat după concert Eugen Doga l-a invitat în spectacolul său de la Sankt-Petersburg? Minunat, emoționant finalul de festival, cu toți participanții alăturîndu-se cvartetului vocal ”Dorulețul”: întreaga sală, în picioare, a cîntat împreună cu ei, cu orchestra, ”Ciobănaș cu 300 de oi”, un adevărat imn al spectacolelor de gen.

   Nutresc un profund respect pentru organizatorii acelor manifestări care au înfruntat ”vînturile, valurile” (nu neapărat înainte de 1989, culmea, ci mai ales după!), reușind performanța de a nu le întrerupe niciodată, invitîndu-ne anul acesta la ediții jubiliare. La Amara, în vara lui 2017, tot așa s-a aniversat a 50-a ediție și am evocat într-o carte, între altele, devenirea artistică a actualului mentor al ”Crizantemei de aur”, Alina Mavrodin, cîștigătoare la Mamaia în postură de tînără profesoară de matematică într-o localitate din jud. Covasna. Tot așa, la Tîrgoviște de-a lungul anilor numeroși au fost tinerii veniți, anonimi, din toate colțurile țării și plecați de la ”Crizantemă” cu ”bastonul de mareșal” în raniță, inclusiv peste hotare, ei fiind invitați să revină, unul cîte unul, începînd de la ediția trecută, în micro-recitaluri aplaudate. Moderatorii sînt și ei profesioniști admirabili, actorii Alexandra Velniciuc și Silviu Biriș, precum și prezentatoarea de la TVR, Miruna Ionescu, la rîndul ei cu studii de actorie, toți trei impunîndu-se prin distincție și rafinament. Trei orchestre excepționale, jurii de înaltă ținută, artiști de clasă, inclusiv de peste hotare, o admirabilă echipă a TVR coordonată de Maria Tănase Marin. Felicitări, Alina Mavrodin, felicitări, Teodor Vasiliu, cronicar impecabil al acestor ani de nemurire a romanței! Felicitări tuturor organizatorilor acestui mare eveniment național românesc, gazdelor impecabile, care prin efortul lor conjugat au repus romanța românească alături de suratele ei (încă) mai cunoscute în lume, șansoneta, canzoneta, fado-ul. Creatorii, instrumentiștii, interpreții, poeții bat în fiecare an fericiți la porțile ”cetății romanței”, în octombrie, porțile deschizîndu-li-se de fiece dată cu tradiționala ospitalitate dîmbovițeană!

Octavian Ursulescu

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>