Ultima ora
Publicat: duminică, 12 martie 2017

Klaus Iohannis: O Europă cu mai multe viteze nu este o soluție bună

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut vineri, 10 martie, o declarație de presă la finalul Reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, Regatul Belgiei.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declarației de presă:

„Am terminat întâlnirea și din cadrul Consiliului European, și astăzi, în cadru informal. Aș începe cu discuțiile care au fost astăzi, fiindcă despre ce a fost ieri s-a mai scris, s-a mai comentat.

A fost o discuție informală despre Declarația care se va face la Roma, la Roma, unde serbăm 60 de ani de la semnarea Tratatelor. Declarația a fost pregătită într-o primă formă și cu toții, cu toții 27, ne-am referit la acest text propus.

Contrar așteptărilor multor analiști, nu s-a discutat viitorul Uniunii Europene, ci s-a discutat textul care va fi, cu siguranță, semnat la Roma, un text care subliniază realizările Uniunii de până acum, care arată nivelul de ambiție pentru viitor. În ansamblu, ne dorim un text pozitiv, care ne dă curaj să continuăm în Uniunea Europeană.

Sigur, nu s-a putut discuta despre ambițiile de viitor fără a avea, ici-colo, și mențiuni legate de felul cum vedem noi, cu toții, viitorul Uniunii Europene, iar în acest context, de exemplu, am explicat colegelor și colegilor de ce o Europă cu mai multe viteze nu este o soluție bună. Dimpotrivă, este o soluție care, in extremis, ar putea chiar să ducă la scindarea Uniunii Europene.

Dar asta, repet, nu a fost tema principală și, în continuare, ne vom concentra pe textul care va fi semnat la Roma, după care, sigur, o să ne apucăm să discutăm Cartea Albă prezentată de domnul Juncker și vom încerca într-un an, maxim doi ani, să conturăm felul în care vedem cu toții împreună viitorul Uniunii Europene.

Referitor la ședința formală a Consiliului, care a avut loc ieri, cred că toată lumea a aflat între timp că a fost reales, cu doar un vot împotrivă, domnul Tusk în calitatea sa de Președinte al Consiliului European. Au fost discuții și la acea alegere, însă, în final, cred că lucrurile au intrat pe un făgaș normal și foarte bun, și faptul că a fost doar un vot împotrivă arată că lumea a fost și este mulțumită de prestația domnului Președinte Tusk.

Tot ieri s-a discutat, seara, destul de târziu, o temă care pentru noi este foarte importantă, și anume Balcanii de Vest. Balcanii de Vest sunt vitali pentru noi în Europa, fiindcă țin de Europa. Faptul că acolo au reapărut foarte multe probleme ne îngrijorează și cu toții am discutat felul în care putem să ne implicăm pentru a contribui la rezolvarea problemelor din zonă, și sunt destul de multe probleme. Calea diplomatică este, evident, cea mai la îndemână, dar și calea ajutoarelor de dezvoltare trebuie mai bine explorată.

Au fost și alte teme pe care le-am abordat ieri, dar nu au fost discuții ample, fiindcă toată lumea a fost de acord cu concluziile care au fost prezentate de inițiator. S-a discutat despre creștere, ocupare și competitivitate, temă extrem de importantă. S-au discutat câteva aspecte legate de piața internă.

Mai degrabă, au fost prezentate reușitele din ultima vreme și, evident, s-a discutat un pic și despre migrație, unde putem să constatăm că avem niveluri care nici nu se mai compară cu ce am avut în 2015, însă fenomenul există, trebuie mult mai bine controlat și toți cei prezenți au fost de acord că un lucru esențial este sprijinul și ajutorul care trebuie dat țărilor de origine, țărilor de proveniență.

Un accent foarte puternic a căzut aseară pe Africa, Africa care, încet, dar sigur, devine o sursă destul de importantă de migrație și este interesul nostru, al tuturor, să intervenim acolo, la sursă, și să ajutăm țările de acolo.

Cam acestea au fost temele cele mai importante pe care am vrut să vi le și prezint acum. Vă mulțumesc! Trei întrebări.”

Întrebări din partea reprezentanților mass-media:

Jurnalist: Va exista o cooperare între Uniunea Europeană și NATO în ce privește Balcanii de Vest? Pentru că, de exemplu, Secretarul General al NATO a acționat destul de dur la anunțul domnului Hashim Thaçi, că ar dori să înarmeze forțele locale de ordine din Kosovo și dânsul a spus atunci că, dacă asta se întâmplă, va fi o regândire a prezenței KFOR acolo, ce poate face Uniunea Europeană?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Acum am constatat cu toții că, între timp, în Kosovo, au dat înapoi și tema este ca și dispărută. Dar, nu numai în această chestiune, în toate chestiunile NATO și Uniunea Europeană se corelează și se completează. Ar fi inutil și contraproductiv să ne concurăm, nu își dorește nimeni așa ceva. În toate problemele care ne privesc pe toți, pozițiile sunt armonizate, și intervențiile sau abordările sunt corelate.

Jurnalist: Ce s-a discutat în legătură cu Gazprom și cu Nordstream 2 și ce poziție are România în legătură cu un potențial settlement între Comisia Europeană și Gazprom?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Foarte puțin s-a discutat. Gazprom nu a fost deloc menționat în nicio discuție. S-a discutat foarte puțin despre Nordstream 2, în speță, Danemarca a cerut să primească clarificări de la Comisie și alții au sprijinit această solicitare. Nu s-a intrat pe fondul subiectului.

Jurnalist: Ați putea să ne explicați de ce ar fi o soluție proastă această Europă a mai multor viteze, având în vedere faptul că deja există Zona Euro, Schengen, deci este o realitate până la urmă?

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Asta este foarte clar că este o realitate, însă asta nu înseamnă că trebuie să ne facem un obiectiv din asta. Faptul că acum ne mişcăm cu viteze diferite nu înseamnă că ne dorim ad infinitum să ne mişcăm tot cu viteze diferite.

În afară de asta, apar anumite temeri în naţiunile industrializate, ţările care au un nivel de trai mai ridicat. Evident, apare temerea că vor dispărea locuri de muncă, fiindcă salariile sunt mai mici în Europa de Est, apar oarece temeri că vor pierde din industria serviciilor exact din aceste cauze, şi multe altele, iar în Est apare temerea profundă că oamenii vor fi lăsaţi în urmă.

Şi atunci, şi una, şi alta, sunt mai degrabă de natură să amplifice o disensiune între statele membre, în loc să ducă la o colaborare aprofundată. Nu trebuie să ne temem de proiecte unde se lucrează cu viteze diferite, cum este, de exemplu, Procurorul European. 17 state membre au semnat că sunt de acord, printre care şi România, alţii nu au semnat încă. Este un tip de proiect unde nu toată lumea achiesează de la început, unii vor veni mai târziu, alţii poate nu vor veni deloc, dar asta nu înseamnă că nu se merge înainte.

Însă asta nu înseamnă Europa mai multor viteze. Asta înseamnă un proiect unde unii vor să intre mai repede şi alţii vor să intre mai târziu. Aşa ceva este acceptabil, dar să statuăm că în Europa sunt ţări care merg înainte şi altele care rămân în urmă, asta nu putem să acceptăm.”

Sursa: Administrația Prezidențială

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>