Ultima ora
Publicat: sâmbătă, 20 mai 2017

La pas prin : Domeniul Ion Ghica de la Ghergani

Ion Ghica s-a născut la data 12 august 1816, la București, în familia Ghica, fiu al logofătului Dimitrie Ghica și al Mariei Văcărescu. În anul 1836 termină școala la Sorbona (Paris), urmând ca mai apoi să se înscrie la Școala de arte și manufacturi. În vara anului 1838 devine absolvent al Facultății de Științe din Paris, având diplomă în științe matematice. În paralel a studiat la College de France (economie politică) și la Conservatorul de Arte și Meserii. Se întoarce în țară, în anul 1841, devenind profesor universitar la Academia Mihăileană din Iași. În anul 1844 va lucra împreună cu Mihail Kogălniceanu și Vasile Alecsandri la săptămânalul ”Propășirea”. În anul 1848 a făcut parte din conspirația care dorea o uniune a Țării Românești și a Moldovei, sub un prinț autohton, Mihail Sturdza. În perioada revoluției de la 1848, este trimis de către guvern ca reprezentant al acestuia la Istambul, pentru a negocia cu guvernul turc. După revoluție rămâne în exil la Istambul, iar mai târziu, în anul 1859 a primit de la sultanul Abdul-Medjid titlul onorific de ”Bei (prinț) de Samos”. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza revine în țară și primește funcția de prim-ministru, funcție ce o păstrează până în timpul domniei lui Carol I.
În anul 1845, după decesul tatălui său, Ion Ghica devine moștenitorul domeniului de la Ghergani. În tot acest timp i-a fost alături soția sa, Alexandrina, fiica generalului Nicolae Mavros. Cei doi și-au unit destinele în anul 1847, formând un cuplu armonios legat prin pasiunea față de artă și literatură.
După Unirea Principatelor, începe să folosească frecvent reședința de la Ghergani, județul Dâmbovița, lăsată moștenire de către tatăl său. În anul 1869, Ion Ghica arată planurile de construcție pentru reședință și biserică marelui arhitect Dimitrie Berindei. În anul 1886 aflăm din corespondența lui cu Vasile Alecsandri că palatul de la Ghergani era aproape terminat. Din perioada interbelică nu se cunosc foarte multe date referitoare la evoluția domeniului în această perioadă, însă apare frecvent menționată capela domeniului. Mai târziu în anul 1940, în urma cutremurului, se înregistrează pagube importante la nivelul etajului și al acoperișului palatului. În perioada naționalizării din anul 1948, moștenitorii familiei Ghica inițiază procesul de clasare ca monument istoric pentru întreg domeniul, însă cererea lor a fost respinsă de către Comisiunea Monumentelor Istorice. În urma naționalizării domeniul a fost transformat în Gospodăria Agricolă Comunală Ghergani. În anul 1950 funcția îi este schimbată în spital raional iar zece ani mai târziu devine spital de copii, fapt ce a generat o serie de modificări și reamenajări ale spațiilor interioare. După revoluția de la 1989 a fost înființată Fundația Ion Ghica ce dorea restaurarea domeniului prin concesionarea acestuia de la stat, însă acest lucru nu a fost realizat. În anul 2004 în urma procesului de retrocedare moșia revine moștenitorilor.
Capela domeniului este realizată tot de arhitectul Dimitrie Berindei, loc unde îți găsește odihna Ion Ghica (7 mai 1897) și soția sa Alexandrina. Construcția este ridicată într-un stil neoromânesc timpuriu, aceasta fiind diferită de stilul palatului. De asemenea, la fel ca și palatul, capela a trecut prin cutremurele din 1940 și 1977 suferind degradări majore ce necesită consolidare. În fața capelei se găsesc două pietre funerare, primul loc de veci este al lui Ionel Ghica (1904-1932), celebrul aviator român, nepotul lui Ion Ghica, iar al doilea este cel al Irinei Ghica, la capătul căreia veghează cinci îngeri. Sub biserică se află cripta Ghiculeștilor, unde se află mormântul lui Ion Ghica și al soției sale.

Domeniul Ion Ghica, Ghergani (1)

Capela

Domeniul Ion Ghica, Ghergani (4)

Cele două pietre funerare, al lui Ionel Ghica și cel al Irinei Ghica

Domeniul Ion Ghica, Ghergani (11)

Blazonul familiei

Domeniul Ion Ghica, Ghergani (20)

Alee din parc

Domeniul Ion Ghica, Ghergani (15)

Aleea cu tecari

Mai multe fotografii aici.
Pentru ziarul online Ultima Oră, Daniela Eremia

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>