Ultima ora
Publicat: sâmbătă, 26 august 2017

„Limba noastră cea română” – publicație dedicată sărbătorilor naționale din 31 august

Însușirea de a oglindi evenimentele cu privire la tradițiile și valorile supreme ale unui popor sunt mereu binevenite în viața omului și a societății acestuia. În contextul dat, ne vom referi la  fenomunul ce evocă dragostea pentru propria națiune, pentru propriul popor, pentru propria limbă vorbită care este „Tezaurul cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul sacru lăsat de generațiile trecute” (cuvinte prețioase, scrise de Vasile Alecsandri). Astfel, sub această caracteristică, neobosita scriitoare Ligya Diaconescu a organizat, coordonat și editat, așa cum o face de ani de zile, Antologia „Limba noastră cea română” (Editura Olimpias, Galați, 2017), publicație dedicată în exclusivitate sărbătorilor naționale din 31 august, sărbătoare care îmbogățește la nesfârșit  sentimentul de afecțiune al românilor de pretutindeni față de valorile culturale românești. Este foarte plăcut și demn de apreciere acest lucru, deoarece numai prin procesul afectiv specific omului se exprimă atitudinea reală a acestuia față de tot ceea ce este uman în lumea pământească.

Așadar, antologia „Limba noastră cea română”, coordonator Ligya Diaconescu, în colaborare cu scriitori români din toată lumea, este acea valoare spirituală care completează continuu cultura română pentru a o face și mai cuprinzătoare, și mai complexă. Din prima parte a lucrării facem cunoștință cu o compunere literară sau, mai bine zis, cu o analiză literară (recenzie-prefață) întitulată „Florilegiul – imn dedicat limbii române – Patria care unește spiritul scriitorului român”, realizată de Al.Florin Țene (scriitor, membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Științe și Arte, Președinte al Ligii Scriitorilor Români). În cele relatate, Al.Florin Țene concretizează încă o dată că „importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite” (fragment din textul raportului legislativ național românesc). Totodată, Domnia Sa reamintește că scriitoarea Ligya Diaconescu, în numele revistei STARPRESS, dar și Al.Florin Țene în numele Ligii Scriitorilor Români, au fost unii dintre inițiatorii principali ai petiției către Parlamentul României privind propunerea: „ziua de 31 august să fie considerată Sărbătoarea Limbii Române”. În așa mod, Ziua Națională a Limbii Române este celebrată în fiecare an atât în cadrul României (din 2013), atât în cadrul Republicii Moldova (din 1990), cât și în toate comunitățile românești din lume. Iar Ligya Diaconescu, sub această menire, în cadrul frumoaselor manifestări (la Jupiter – Eforie Nord, Biblioteca Județeană din Rm.Vâlcea, Mănăstirea Sâmbăta de Sus, la Moneasa – 2017) lansează Antologia „Limba noastră cea română”, organizând în același timp și multe alte acțiuni culturale destul de necesare neamului românesc.

Deci, antologia „Limba noastră cea română”, ediția 2017, este completată din două secțiuni – poezie și proză, iar creațiile literare sunt realizate de către scriitori români și nu numai. Cu referire la secțiunea poezie, Al.Florin Țene scrie: „…Poeziile publicate în paginile cărții se încadrează în diferite curente literare în care se cultivă poezia, oscilând între clasicism, romantism, simbolism crepuscularism, onirism și postmodernism. Având în vedere că denumirea acestui fel de exprimare umană, care este poezia, ce vine din cuvântul grecesc poiesis ce are sens de “facere” sau „creare”, putem spune că genul liric exprimă trăirile eului uman. Spre surprinderea noastră descoperim poezii scrise în stilul ermetic, obiectual și ludic., dar și cu elemente mai noi fracturiste și deprimiste. Însă poeziile, în general, se mențin în limita clasicului și al curentului proglomodern, teoretizat de Al.Florin Țene, și care respinge mâzga postmodernismului, fiind o întoarcere, pe jumătate la poezia clasică și tradițională…” (fragment din prefața antologiei, Al.Florin Țene). Însă, referitor la secțiunea proză Domnia Sa ne relatează următoarele: Paginile rezervate prozei, care vine din latinescul prosa, evidențiază polivalența evantaiului de stil și mod de exprimare al scriitorilor de expresie română. Acest fel de exprimare al ideilor în forma obișnuită a vorbirii poate fi epică, adică narează ceea ce scriitorul omniscient știe tot ce fac personajele sale, iar în cazul prozei realiste se identifică cu autorul. Schițele, nuvelele, proza scurtă, cuprinse în antologie naratorul-personaj povestește o întâmplare în care este implicat direct, participând ca erou literar în succesiunea evenimentelor; dar sunt texte în care naratorul este confident căruia i s-a relatat povestirea ce, la rândul său, o istorisește altor personaje sau cititorului; naratorul poate fi, uneori, și mesager, transmițând mai departe auditoriului din text povestirea, întâmplările, evenimentele pe care le-a aflat el și le știe din alte surse…” (fragment din prefața antologiei, Al.Florin Țene).

Astfel, în secțiunea poezie sunt încadrați poeți români de pretutindeni, precum: Mariana Popa (Brasov), Florin Roman (Arad), Virginia Vini Popescu (Alexandria), Rodica Calota (Tg. Jiu), Melania Rusu Caragioiu (Montreal), Ovidiu Jucan (Cluj), Olimpia Sava (Galati), Maria Filipoiu (Bucuresti), Victor Burde (Alba Iulia), Ionela Flood (Londra), Elena Jucan (Cluj), Persida Rugu (Cluj),  Titina Nica Țene (Cluj), Victoria Fatu Nalatiu (Bistriţa), Francisc Pal (Toronto), Michaela Orescu (Bucuresti), Carina Ienasel (Arad), Geanina Iovanescu (Lipova/Arad), Constantin Neacșu  Predescu (Lungulețu-Dâmbovița), Maria Chirtoaca (Câmpulung-Muscel), Constantin  Bidulescu (Ploieşti), Antonia Bodea (Cluj Napoca), Elena Buldum (Barcelona), Petruța Freund (Aschaffenburg, Germania), Mariana Cardei (Arad), Stan Aurel (Galați), Claudia Bota (Bucureşti), Magdalena Harabor (Braşov), Camelia Ardelean (Deva), Ioan Crăciun Petrișan (Timişoara), Camelia Florescu (București), Cristian Marinescu (București), Galina Martea (Olanda), Ghe Oprea Holbavianu (Braşov), Aneta Pioara (Rm. Sărat), Ioan Marin Almajan (Timișoara), Maria Giurgiu (Italia-Pordenone), Rodica Ghinea (Brașov), Victor Constantin   Marutoiu (Cluj-Napoca), Ligya Diaconescu (Rm.Vâlcea-România & Toronto-Canada), Al.FlorinȚene (Cluj-Napoca).

Iar la secțiunea proză sunt prezenți următorii scriitori: Nadia Urian (Cristeştii-Ciceului, Bistriţa–Năsăud), Gh-Opre Holbavianu (Braşov), Teresia Bolchiș Tataru (Ausburg-Germania), Gina Agapie (Buzău), Vasile Szolga (Bucuresti), Elena Buica (Toronto), Pr. Ilie Bucur  Sarmasan (Sărmaşu-Mureş), Magdalena Albu (Rm-Sărat/Buzău), Teodora Stanciu (Vicența-Italia), Tudosia Lazar (Iveşti, Galaţi), Galina Martea (Olanda), Pr. C-tin Manescu (Horezu-Vâlcea), Ionela  Flood (Londra), Smaranda Livescu Cazan (Atlanta), Vasile Ruseti (Oneşti), Voichița  Tulcan  Macovei (Arad), Andrei Pogany (Timişoara), Antoneta Radoi (Focşani-Vrancea), Stan Andrei (Galați), Maria Teodirescu Bahnareanu (Iași), Milena Munteanu (Toronto), Nicolae Tudor (Buzău).

În încheiere, în prefața lucrării, Al.Florin Țene argumentează: „toate antologiile editate de scriitoarea Ligya Diaconescu formează o istorie a literaturii române ce se scrie din mers sub ochii cititorilor, un omagiu adus graiului românesc, dulce ca mierea sau ca laptele mamei, iar literatura noastră este melodia bătăii inimii pe care o ascultă iubirea ce se numește suflet”. La rândul meu, aș menționa: „Cele relatate de Al.Florin Țene este o argumentare foarte demnă de apreciere și, totodată, este o descriere nespus de frumoasă cu referire la neamul românesc, la cultura română, la Limba Noastră cea Română!”.

Așadar, mulțumiri enorme dnei Ligya Diaconescu pentru aparițiile editoriale de valoare, în mod aparte, pentru antologia „Limba noastră cea română”! Iar scriitorilor prezenți în lucrările respective le dorim succese cât mai frumoase în realizarea  creațiilor literare de calitate!

Sărbători fericite tuturor românilor din întreaga lume cu evenimentului național „Ziua Limbii Române” din 31 august!

Galina MARTEA

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>