Ultima ora
Publicat: miercuri, 02 august 2017

Margarină cu aromă de unt și conservanți!

Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România) membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat 30 de sortimente de margarină fabricate/distribuite de către: Orkla Foods România, Unilever, Auchan, Cora, Carrefour, Mega Image, Lidl și Kaufland. Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceştia să facă achiziții în cunoștință de cauză.

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

 La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:

  1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
  2. Analiza informațiilor nutriționale.
  3. Analiza mențiunilor care îi induc în eroare pe consumatori.

1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

Ingredientele regăsite în compoziția sortimentelor de margarină analizate sunt următoarele: apă, grăsimi vegetale hidrogenate de palmier și cocos, lapte bătut, semințe de rapiță, ulei de palmier, ulei de cocos, ulei de floarea soarelui, sare, fibre vegetale din cicoare, suc de lămâie, extract de morcovi, zer pudră,   EDTA, lecitină de floarea soarelui, mono și digliceride ale acizilor grași, poliricinoleat de poliglicerol, acid citric, acid lactic, sorbat de potasiu, acid sorbic, beta-caroten, arome naturale, arome, aromă de unt, vitamina A, D și E.

Legislația în vigoare precizează faptul că pe etichetă ingredientele se menționează în ordine descrescătoare din punct de vedere al cantității regăsite în alimentul respectiv, adică primul ingredient se regăsește în produsul respectiv în cantitatea cea mai mare, cel de-al doilea ingredient se regăsește într-o cantitate mai mică decât primul ș.a.m.d.

Având în vedere acest aspect, s-a realizat o analiză a primelor două ingrediente din toate cele 30 de sortimente și s-au constatat următoarele:

–  La 43% dintre sortimentele de margarină analizate, primul ingredient este reprezentat de apă.

–  La 43% dintre sortimentele de margarină analizate, primul ingredient este reprezentat de uleiuri vegetale (palmier, rapiță, cocos, floarea soarelui) în proporții variabile.

– La 10% dintre sortimentele de margarină analizate, primul ingredient este reprezentat de uleiuri și grăsimi vegetale în proporții variabile.

– La 4% dintre sortimentele de margarină analizate, primul ingredient este reprezentat de grăsimi vegetale hidrogenate.

În privința aditivilor alimentari și a aromelor identificate în compoziția sortimentelor de margarină analizate s-au constatat următoarele:

– 93% din margarinele analizate conțin mono și digliceride ale acizilor grași, aditiv folosit ca emulsifiant care conține amestecuri de mono- di-esteri de glicerină ai acizilor grași prezenți în uleiuri și grăsimile alimentare. Mai pot conține și mici cantități de acizi grași liberi și glicerină. Aditivul este un emulgator, deci rolul său principal este de a forma și de a stabiliza emulsiile, prin scăderea tensiunii superficiale dintre cele două faze lichide nemiscibile.

– 93% din margarinele analizate conțin beta caroten, folosit drept colorant.

– 77% din margarinele analizate conțin acid citric, aditiv folosit ca acidifiant.Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor. Nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

– 60% din margarinele analizate conțin arome artificiale, acestea sunt folosite pentru a potența gustul și aroma.

– 60% din margarinele analizate conțin conservanți, sorbat de potasiu și acid sorbic.  Sorbatul de potasiu este un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman. Acidul sorbic este un conservant obținut dintr-un gaz iritant, toxic, incolor denumit keten. Poate produce reacții alergice la nivelul pielii și tulburări respiratorii.

– 37% din margarinele analizate conțin lecitină de floarea soarelui, folosită ca emulsifiant.

– 30% din margarinele analizate conțin poliricinoleat de poliglicerol, folosit ca emulsifiant.

– 27% din margarinele analizate conțin arome naturale, fără a se preciza tipul aromei.

– 7% din margarinele analizate conțin acid lactic, folosit ca acidifiant.Poate produce reacţii alergice ca mâncărimi, inflamarea limbii şi a mucoaselor, respiraţie greoaie, secreţii nazale, favorizează subţierea smalţului dentar şi apariţia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producând diverse afecţiuni digestive. Alimentele ce conţin E270 nu trebuie consumate de bebeluşi şi copii mici pentru că ei nu deţin echipamentul enzimatic necesar metabolizării acestuia.

– 7% din margarinele analizate conțin aromă de unt pentru a intensifica gustul de unt din acele margarine.

– 3% din margarinele analizate conțin EDTA, aditiv folosit pentru menţinerea culorii. Studiile arată că acest aditiv alimentar poate induce modificări metabolice, dezechilibre privind mineralele, inhibă enzimele, generează tulburări gastrointestinale şi crampe musculare, poate da reacţii alergice. Este interzisă folosirea acestuia în alimentele destinate copiilor.

2. Analiza informațiilor nutriționale.

Valoarea energetică per 100 grame produs variază între 172 kcal și 720 kcal. Cantitatea de grăsimi per 100 grame produs variază între 18 grame şi 80 grame din care grăsimi saturate între 4 grame şi 37 grame per 100 grame produs. Numeroase studii realizate în instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer şi Parkinson, cancerele de colon și sân, determină rezistenţa la insulină, favorizând apariţia diabetului de tip 2 şi determină deficienţe de învăţare la tineri.

În conformitate cu Ordinul nr. 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii, sortimentele de margarină, având un conținut ridicat de grăsimi, respectiv grăsimi saturate (mai mult de 5 grame per 100 grame produs) și o valoare energetică mare per 100 grame produs nu sunt recomandate copiilor.

3. Analiza mențiunilor care îi induc în eroare pe consumatori.

Experților APC le-a atras atenția modul în care agentul economic „Orkla Foods România” a realizat etichetarea produsului „Margarină Linco cu unt”.

Aşa cum este specificat pe etichetă, proporţia untului este de 0,5%. Însă tot aici este indicată şi proporţia de sare, de 0,7%, aşa încât ne putem întreba retoric de ce acest produs nu s-a numit „Margarină Linco cu sare și unt”.

Apreciem că este extrem de improbabilă sesizarea olfactivă a unei cantităţi de 2,5 grame unt într-o caserolă de 500 grame, probabil aroma de unt din compoziția produsului creează anumite impresii olfactive! Un alt produs care le-a atras atenția experților APC este „Margarină Delma cu savoare de unt și de pâine pe vatră”, distribuită de Unilever. În acest produs nu există unt, nici măcar sub formă de urme, respectiva savoare fiind dată de aromele artificiale din compoziția produsului!

Normele metodologice privind etichetarea alimentelor, adoptate prin Hotărârea Guvernului nr. 106/2002, cu modificările şi completările ulterioare, la art. 4 prevăd următoarele: „(1) Informaţiile înscrise pe etichetă nu trebuie să inducă în eroare consumatorii, la achiziţionarea produselor, în privinţa: a) caracteristicilor alimentului şi în special a naturii, identităţii, proprietăţilor, compoziţiei, cantităţii, durabilităţii, originii sau provenienţei sale, precum şi a metodelor de fabricaţie sau de producţie […]”.

Asociaţia Pro Consumatori solicită celor doi agenți economici să respecte prevederile legale în materie şi să informeze corect consumatorii asupra produsului menţionat.

“Margarina a fost produsă începând cu anul 1870 de către francezul Hippolyte Mege-Mouriez în regiunea Provence, la solicitarea lui Louis Napoleon al III-lea, în încercarea de a identifica un substitut convenabil al untului. Timp de câteva decenii, consumul margarinei a fost încurajat foarte mult de către industria media, dar şi de către specialiştii de la vremea respectivă, întărind ideea că este mai puţin costisitoare decât untul şi mai sănătoasă, întrucât nu conţine la fel de multe grăsimi saturate. Cu alte cuvinte, consumul acestui aliment reprezintă varianta ideală pentru lozinca marketingului sălbatic, mânat în primul rând de maximizarea profiturilor. Timpul a trecut şi iată că în ultimii ani, munca de cercetare întreprinsă de către cei mai reputaţi medici şi specialişti în domeniu dovedeşte la unison un singur lucru: “untul a fost, este şi va fi întotdeauna mai sănătos decât margarina”. Cert este că majoritatea specialiştilor care au activat în zona nutriţională în urmă cu câteva decenii s-au focusat prea mult pe ideea care sugera în mod clar că margarina ar conţine mai puţine grăsimi saturate comparativ cu untul, raţionament validat chiar şi în prezent. Este foarte adevărat acest lucru, însă nu trebuie să pierdem din vedere “grăsimile trans” care se regăsesc în margarină. Tocmai aceste grăsimi nesănătoase sunt şi cele asociate cu declanşarea bolilor cronice, iar studiul efectuat în anul 1993 de către Harvard School of Public Health concluzionează că ingestia uleiurilor vegetale parţial hidrogenate creşte incidenţa infarctului miocardic. În acel studiu, cercetătorii au demonstrat că reducerea cu numai 2% a energiei provenite din grăsimile trans, susţinută de înlocuirea acestora cu grăsimile nesaturate sănătoase ar reduce cu o treime numărul afecţiunilor cardiovasculare. Totuşi, cred că ne întrebăm cu toţii de ce margarina s-a impus pe piaţă atât de mult timp. În primul rând, trebuie să ştim că margarina a fost intens promovată în societaţile occidentale începând cu Primul Război Mondial, întrucat era mai ieftină decât untul, iar acest lucru a înclinat definitiv balanţa în favoarea promovării acestui aliment, pe fondul înregistrării unui cost ridicat al vieţii la vremea respectivă. În al doilea rând, marketingul margarinei a funcţionat precum o fac ceasurile elveţiene, producătorii profitând de o masă a consumatorilor neinformaţi. Analizând etichetele margarinelor comercializate pe piaţa noastră, am constatat că raportul dintre grăsimile sănătoase Omega 3 şi grăsimile pro-inflamatoare Omega 6 este de 1 la 3, atrăgând atenţia în mod deosebit asupra acestui fapt. În acelaşi studiu, consumul untului nu a fost legat de apariţia bolilor alergologice pediatrice. De aceea, trebuie să fim foarte atenţi atunci când alegem margarina în detrimentul grăsimilor antiinflamatoare precum untul ecologic, uleiul de măsline extravirgin obţinut prin presarea la rece, uleiul de in, uleiul de cânepă, uleiul de nucă de cocos presat la rece, aceste grăsimi din urmă fiind considerate în acest moment ca fiind cele mai benefice pentru sănătatea noastră. Este esenţial să boicotăm toate produsele de patiserie, precum şi alimentele prăjite în restaurantele pe care le frecventăm, întrucât sunt şanse foarte mari ca acestea să conţină cantităţi ridicate de grăsimi vegetale parţial hidrogenate. Sunt foarte puţine restaurante care îşi permit să utilizeze grăsimi sănătoase în preparatele oferite clienţilor, de aceea lansez un semnal de alarmă în acest sens. Sunt de părere că un popor informat va ajunge să se orienteze altfel, atunci când va fi nevoit să scoată portofelul din buzunar, focusându-se întai pe prevenţie şi nu doar pe tratarea bolii. Nu trebuie să uităm că suntem ceea ce mâncăm în esenţă şi că în viață suntem liberi să alegem, însă nimeni nu ne absolvă de consecinţele acţiunilor noastre. În fond, alimentele vii au fost şi vor rămâne în continuare cele mai eficiente medicamente.”Nutriţionist Dumitru Bălan

“Astăzi, cunoaştem că grăsimile trans conţinute în margarină cresc nivelul colesterolului LDL (colesterolul “rău”), particulele mici şi dense ale acestui colesterol afectând arterele şi promovând inflamaţia în organism. Acest fenomen produce o hiperactivitate a sistemului imunitar, putând fi asociat cu declanşarea afecţiunilor cardiovasculare, atacului vascular cerebral, dar şi cu diabetul sau cu alte afecţiuni cronice. În acelaşi timp, studiile efectuate pe animale au demonstrat că ingestia grăsimilor trans stă la baza obezităţii şi a rezistenţei la insulină, precursoare a diabetului de tip 2. În timpul cercetărilor întreprinse de către dr. Mary Enig, dumneaei a identificat că studiile care asociau o relaţie de cauzalitate directă între declanşarea afecţiunilor cardiovasculare şi ingestia grăsimilor saturate au fost concepute greşit. În acest sens, grăsimile saturate au fost grupate împreună cu grăsimile trans (grăsimi parţial hidrogenate), întrucât acestea au o structură chimică similară. Această “mică” greşeală a fost şi cea care a propulsat în cele din urmă margarina în topul preferinţelor consumatorilor, ajungând să boicoteze untul. Totuşi, în momentul în care dr. Enig a separat aceste grăsimi în două categorii, a descoperit că nu există nicio legatură directă între afecţiunile cardiovasculare şi consumul grăsimilor saturate, în timp ce grăsimile trans sunt asociate cu declanşarea acestor boli cronice. În altă ordine de idei, îmi permit să mă folosesc de know-how-ul acumulat în zona afecţiunilor DAI (dermatita atopică- alergii- intoleranţe alimentare), validând în studiul intitulat “Margarine and butter consumption, eczema and allergic sensitization in children. The LISA birth cohort study” o legatură evidentă între declanşarea atopiei în rândul copiilor şi consumul grăsimilor trans. Acest studiu s-a publicat în anul 2006 şi a luat în calcul informaţiile a 2582 copii cu vârstă de 2 ani, concluzionând că ingestia margarinei este asociată cu declanşarea afecţiunilor de natură alergologică. Acest fapt se datorează existenţei unei cantităţi semnificative de acizi graşi Omega 6 care se regăsesc în margarină, crescând inflamaţia la nivelul organismului. De aceea, mă văd în poziţia de a nu recomanda consumul de margarină mamelor însărcinate sau a celor care alăptează, considerând că aduce un aport inflamator în organism, numeroase studii stiinţifice demonstrând că aceste grăsimi trans pot afecta în mod negativ dezvoltarea copilului, crescând în acelaşi timp incidenţa problemelor neurologice. Totodată, majoritatea brandurilor de margarină de pe piaţa noastră conţin Vitaminele A și D adăugate în mod artificial, fără a se specifica dacă Vitamina A este preformată (retinol) sau cea din carotenoizi (betacaroten). Nu trebuie să uităm că excesul de Vitamina A poate fi toxic la persoanele care au primit recomandarea de a administra suplimentar Vitamina A preformată. În plus, de multe ori nu se menţionează dacă este introdusă în margarină forma naturală a Vitaminei D3 (colecalciferol), şi nu varianta sintetică (D2-ergocalciferol). Nedozată în mod corespunzător, Vitamina D3 nu mai este chiar atât de protectoare, întrucât un nivel ridicat poate produce hipercalcemie, o afecţiune în care nivelul de calciu din sânge este mai mare decât în mod normal. Pe de altă parte, unele branduri de margarină conţin în mod suplimentar şi un amestec de conservanţi şi aditivi alimentari nocivi pentru sănătatea noastră, perturbând echilibrul florei intestinale şi intoxicându-ne la propriu. Prezenţa acestor aditivi nu este menită să confere un plus de sănătate margarinei, făcând exact contrariul, întrucât alimentează inflamaţia în organism. Trăgând o linie, aş recomanda părinţilor să evite consumul margarinei, putând opta pentru grăsimile sănătoase care aduc nenumărate beneficii în dezvoltarea armonioasă a copiilor. Este adevărat că în ultimul timp, au apărut pe piaţă şi sortimente de margarină care nu conţin grăsimi parţial hidrogenate, însă rămân la părerea că untul ecologic şi uleiurile vegetale care conţin acizii graşi Omega 3 în mod natural reprezintă alternative net superioare.” Medic specialist pediatru Ingrid Ada Bălan, Cabinet www.vindecadai.ro.

„Suntem bombardaţi cu informaţii despre sănătate, ce este bun şi ce nu, ce putem mânca şi ce trebuie să evităm. Informaţiile sunt mai mult sau mai puţin fundamentate ştiinţific şi, de obicei, cel care strigă cel mai tare câștigă. Atunci când vorbim despre sănătate, acest principiu şi ofertă „2 în 1” nu trebuie să existe. Mulţi oameni atenţi la sănătatea lor preferă grăsimile vegetale, în defavoarea celor animale, crezând că acestea sunt mai sănătoase. Adevărul este că excesul de grăsime vegetală este la fel de dăunator ca şi cel de grăsime animală. Atunci când vorbim despre margarină, atingem de fapt un vechi mit, de la care a pornit întrebarea „margarină sau unt?”, „grăsime vegetală sau animală?”. Grăsimea vegetală este lichidă şi trebuie să sufere un proces chimic, de hidrogenare, pentru a deveni solidă şi deci tartinabilă, sau să fie amestecată cu grăsime animală. Reclamele interminabile care promovează margarina curativă pentru bolile de inimă, nu cred că trebuie să ne păcălească. Margarina este un produs ieftin, folosit de oameni din economie, dar fără niciun efect tămăduitor. Untul în schimb are o cantitate mare de grăsime şi zahăr, iar eu recomand pacienţilor mei consumul moderat. Dacă ar fi să aleg între margarină şi unt, ambele din comerţ, nu aş alege niciunul. Prefer să prepar în casă pasta de brânză slabă cu mărar sau ceapă verde, este sănătoasă, conţine puţine grăsimi şi multe proteine. Dacă însă, suntem iubitori de brânzeturi grase, putem consuma cu moderaţie, în prima parte a zilei şi dacă facem multă mişcare, unt bio sau produs în casă. Margarina nu reprezintă o soluţie nici pentru oamenii aparent sănătoşi şi nici pentru cei cu boli cardiovasculare. Mâncaţi simplu şi curat, faceţi mişcare, trăiţi în armonie şi integraţi social. Suntem celule sociale aparţinând organismului numit „Socientate”!” Dr. Florin Ioan Bălănică, Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, Fondator al „Școlii pentru Sănătate și Longevitate”, Membru al „Academiei Americane de Nutriție și Dietetică”, Reprezentant pentru România al „Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață” (ELMO).

“Dacă dăm o căutare pe net cu cuvântul „margarină” vom vedea că primele pagini afişate de Google sunt pline de referinţe negative privind acest produs. Dar dacă am avea acces la statistici oficiale privind consumul de margarină, am afla că mulţi români consumă margarină, că acest produs se vinde bine în magazine şi că industria nu este nicidecum în pierdere. Încă nu am auzit nicio fabrică de margarină în faliment. Ce este margarina? Este vorba de o emulsie de lipide şi apă care poate să conţină sare şi aditivi alimentari. Consistenţa acesteia derivă din procentul de grăsimi saturate conţinute. Margarina a fost inventată de Hippolyte Megè în urma unui concurs propus de Napoleon al III -lea pentru obţinerea unui surogat de unt mai economic şi care să aibă o perioadă de conservare mai lungă. Iniţial nu era o grăsime obţinută prin hidrogenare ci prin cristalizare fracţionată dintr-un amestec de grăsimi vegetale şi lapte acid. Din nefericire ulterior s-a văzut că poate fi obţinută prin hidrogenare, un proces care o face mai solidă şi creşte timpul de conservare introducând în acelaşi timp o importantă cantitate de grăsimi trans nocive pentru sănătate. Margarina şi sănătatea pe etichete puteţi găsi scris: grăsimi vegetale, ceea ce vă poate duce în eroare. Grăsime vegetală = mai bună decît untul. Aşa a şi fost propusă margarina. Pentru cei cu probleme de colesterol, cardiace, o alternativă sănătoasă la unt. Amintiţi-vă că margarina înseamnă hidrogenare. O realitate înspăimîntătoare. Crescătorii de porci nu folosesc grăsimile hidrogenate în hrana animalelor (deşi aceste grăsimi sunt la preţuri foarte scăzute) deoarece dăunează sănătăţii animalelor. În procesul de obţinere a margarinei prin hidrogenare se folosesc de regulă: 20% stearină de palmier şi 80% ulei de floarea soarelui sau 20% stearină de palmier, 10% ulei din seminţe de palmier şi 70% ulei de floarea soarelui. Există şi margarine vegetale non hidrogenate. Acestea sunt obţinute prin fracţionare din grăsimi vegetale rafinate. Exemplu: un ulei (palmier, floarea soarelui, etc) este un mixt de acizi graşi în care prevalenţa acizilor mononesaturaţi şi polinesaturaţi îi dau starea lichidă. Untul care are 51% grăsimi saturate LCT (cu catenă lungă) este solid dar conţine şi grăsimi saturate cu catenă medie, acizi mono şi polinesaturaţi. Prin procesul de fracţionare a grăsimilor vegetale se înlătură partea lejeră obţinând un produs plin de grăsimi saturate. Singurul avantaj al acestui produs e că nu conţine grăsimi trans. Acest tip de margarină este larg utilizat în preparatele Bio. De ce sunt periculoase grăsimile trans? În primul rând reduc valorile colesterolului bun HDL şi le cresc pe cele ale colesterolului rău, LDL, cu repercursiuni negative asupra aparatului cardiovascular. Vestea rea? Lista produselor cu margarină este lungă, foarte lungă: grisine, crackers, ciocolată umplută, îngheţată, cozonaci de la supermarket sau cofetărie, prăjituri, foietaje, biscuiţi, creme de întins pe pâine, creme de umplutură…etc. Efectele margarinei la copii? Un studiu condus în Noua Zeelandă de către cercetătorii de la Universitatea din Aukland şi publicat în revista ”Intelligence” arată: copii de 3 ani care consumau zilnic margarină au obţinut un punctaj inferior de 3 cifre la testul de inteligenţă comparativ cu cei care nu consumau acest produs. Ajunşi la vîrsta de 7 ani aceştia aveau 6 puncte mai puţin la testul de inteligenţă. Cert este că margarina reducea coeficientul de inteligenţă la copiii care o consumau zilnic. Legătura dintre consumul de margarină şi reducerea coeficientului de inteligenţă nu este pe deplin elucidată în sensul mecanismelor care o declanşează. Cercetările continuă. Margarine tartinabile de ultimă generaţie se vor a fi mai bune şi mai sănătoase, se face caz de faptul că nu sunt obţinute prin hidrogenare ci prin interesterificare şi reprezintă o sursă de omega 3 si 6 precum şi vitamine liposolubile. Cantităţile de astfel de substanţe, infime, nu pot compensa efectul proinflamator al acestor margarine. În compoziţia acestora intră ulei de floarea soarelui, grăsime de palmier care ştim că este de fapt o grăsime saturată puternic aterogenă. Deci de veche sau nouă generaţie, mâncăm margarină? Din punctul meu de vedere NU. Grăsimile, atât saturate cât şi nesaturate sunt foarte importante pentru organism, dar ca surse sunt multe altele mai sănătoase. Din păcate încă mai există specialişti sau aşa zis specialişti care atraşi de câştigurile propuse de producătorii de margarine postează articole despre cât de sănătoase sunt acestea şi cum ne ţin colesterolul în limite normale. Asta în condiţiile în care cei din vest s-au bătut până au forţat mâna producătorilor care au scos uleiul de palmier din produsele lor. Alegeţi uleiul de măsline ca sursă excelentă de grăsimi nesaturate şi antioxidanţi, alimente precum avocado cu grăsimi excelente şi bogat în folați, nuci, migdale şi de 2 ori pe săptamană puteţi consuma și cantităţi mici de unt. Alte surse bune de grăsimi, peşte gras, ouă, iaurt integral, etc. Soluţia: consumaţi cît mai multe alimente naturale şi învăţaţi-i pe copii să mănânce natural.” Marie Vrânceanu Nutriţionist specializat în nutrigenomică. Membru Espen (The European Society for Clinical Nutrition and Metabolism), Membru ASN (American Society for Nutrition), Membru TOS ( The Obesity Society,USA), Membru ASMBS (American Society for Metabolic and Bariatric Surgery), Membru ELMO (European Lifestyle Medicine), Membru AMIA (Associazione medici italiani antiaging).

 „Margarina, în cele mai multe situaţii, este un amestec alcătuit din apă, uleiuri şi grăsimi vegetale exotice, emulsifianţi, acid citric, conservanți și arome artificiale. Multe sortimente de margarină conţin acizi graşi trans, responsabili de apariţia unor boli ca: obezitate, boli de inimă, diabet, boli degenerative ale articulaţiilor, depresie şi modificări comportamentale. În unele ţări s-a legiferat cantitatea de astfel de grăsimi din alimente, pentru a limita îmbolnăvirile generate de consumul de alimente cu grăsimi trans. Danemarca a instituit sancţiunea, încă din anul 2004, că orice aliment care conţine mai mult de 2% grăsimi trans este ilegal. Administraţia pentru Produse Alimentare şi Medicamente din Statele Unite ale Americii (FDA) a impus producătorilor, încă din anul 2006, ca pe eticheta produselor care conţine grăsimi trans, să se precizeze cantitatea de astfel de grăsimi per porţie. Totodată, cunoscând faptul că multe gospodine au un obicei nesănatos şi folosesc acest produs la realizarea unor prăjituri, le atrag atenţia că nu toate margarinele pot fi folosite ca ingredient în compozitia unor prăjituri şi le recomand să verifice pe ambalaj existenţa unei menţiuni de tipul „Recomandată pentru creme, aluaturi și gătit”. De regulă, în această categorie, a margarinei pentru gătit, intră acele margarine cu un conţinut în grăsimi mai mare de 60%. Având în vedere compoziția acestui tip de produs, valoarea sa calorică ridicată şi cantitatea mare de grăsimi saturate, respectiv de grăsimi trans, nu recomandăm folosirea ei în alimentația destinată copiilor, femeilor gravide și a persoanelor cu probleme grave de sănătate. ” conf. univ. dr. Costel Stanciu, Președinte APC.

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>