Ultima ora
Publicat: miercuri, 01 martie 2017

Mărțișorul – simbol și tradiție

Sărbătoarea Mărțișorului are loc în prima zi a lunii martie, prima lună a primăverii. Mărțișorul este un element simbolic reprezentat de un șnur bicolor, care adună zilele, săptămânile și lunile anului în două anotimpuri, iarnă și vară, făcut cadou la l martie, ziua Dochiei, străvechi început de an agrar.

Generalizat astăzi la sate și orașe, mărțișorul este confecționat din două fire colorate alb și roșu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit fetelor și femeilor care îl poartă agățat în piept una sau mai multe zile.

Deși nu se știe cu exactitate de când datează acest obicei, se știe că prima zi a primăverii era celebrată încă de acum aproximativ 8.000 de ani, iar mărțișorul își are originea în credințele și practicile agrare de atunci.

Romanii sărbătoreau începutul primăverii la 1 martie, lună care purta numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului și al turmelor, zeu ce personifica renașterea naturii. Deși obiceiul poartă numele acestuia, nu are nici un fel de conotație marțială. Se spune că mărțișoarele sunt purtătoare de noroc și fericire. Sunt formate dintr-o fundiță roșu cu alb, roșul semnificând iarna iar albul — primăvara. La această fundiță se adaugă alte simboluri ale norocului, cum ar fi trifoi cu patru foi, potcoavă, coșar sau inimă. Mărțișorul este purtat pe haină, la vedere, timp de câteva zile, începând cu 1 martie.

Pe vremea dacilor simbolurile primăverii erau confecționate în timpul iernii și se purtau doar după 1 martie. Mărțișoarele erau atunci pietricele albe și roșii înșirate pe o ață și se purtau la gât. Culoarea roșie, dată de foc, sânge și soare, simboliza viața, deci femeia, iar culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, era specifică înțelepciunii bărbatului. Șnurul mărțișorului reprezintă, prin urmare, împletirea armonioasă a celor două.

Potrivit altor surse, mărțișoarele constau în monede care erau atârnate de fire subțiri de lână, negru cu alb. Alegerea monedei, din aur, argint sau bronz, indica statutul social. Dacii credeau că aceste amulete aduc fertilitate, frumusețe și previn arsurile din cauza soarelui. Erau purtate până când înfloreau copacii, apoi erau atârnate de crengile acestora.

După unele tradiții, firul Mărțișorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieții copilului la naștere, Dochia toarce firul primăvara, la nașterea anului agrar.

Astfel, întrucât Mărțișorul este inseparabil de tradiția Dochiei carpatice, se poate spune cu certitudine că acesta este un obicei vechi românesc, atestat în toate zonele locuite de români și aromâni, preluat apoi de alte popoare din centrul și sud-estul Europei.

Agenția americană de presă Associated Press explică faptul că marțișoarele, așa cum se numesc în România și în Republica Moldova, sau „martenitsi”, cum sunt numite în Bulgaria, sunt un fel de talismane menite să aducă noroc și sunt însoțite de un șnuruleț alb cu roșu ce simbolizează dragostea, sănătatea și fertilitatea. De asemenea, agenția americană explică faptul că denumirea mărțișor este derivată din numele lunii martie.

Aceste mărțișoare sunt oferite în special de către bărbați femeilor în România, dar sunt oferite și bărbaților și femeilor în provincia istorică Moldova și în Republica Moldova, și chiar și animalelor în Bulgaria. Aceste mărțișoare sunt prinse de haine cu ace, agățate de poarta caselor sau chiar de zgărzile animalelor sau împodobesc coarnele vitelor. Credința populară, explică AP, este că aceste mărțișoare îi apără pe cei ce le poartă de boală, de deochi și de ghinion, asigurând în același timp fertilitatea animalelor din gospodărie și o recoltă îndestulătoare. Tinerele nemăritate își pun în unele părți mărțișorul sub cât o piatră pentru a avea noroc în a-și găsi alesul.

Culoarea albă a șnurului simbolizează puterea bărbaților din aceste locuri, pe când roșul simbolizează spiritul feminin.

În Bulgaria, mărțișorul cel mai la modă în acest an este o copie a măștii zâmbitoare reprezentându-l pe Guy Fawkes, unul dintre conspiratorii catolici care a încercat să arunce în aer parlamentul britanic în 1605, mască devenită între timp simbolul Anonymus, adoptat de cei care luptă împotriva abuzurilor guvernelor și marilor corporații. De asemenea, în Bulgaria mărțișorul trebuie purtat până la 22 martie sau până când vezi o barză sau un copac înflorit. Apoi mărțișorul este agățat de un copac, iar cel care l-a purtat își pune o dorință.

În Albania copiii poartă „lidhka”, începând cu 14 martie, echivalentul mărțișorului, până când apar primele rândunici, iar apoi acest talisman este agățat într-un copac pentru a alunga spiritele rele.

Însă chiar și aceste tradiții seculare est-europene sunt amenințate de mărțișoarele produse în China, notează agenția americană de presă. „Sunt foarte multe mărțișoare aduse din China sau din alte țări unde nu există această tradiție și sunt făcute din plastic. Așa se pierde tradiția”, explică Monica Petre, o vânzătoare de mărțișoare pe care le realizează singură din materiale biodegradabile — hârtie, lemn și plante uscate, mai notează AP.

Sursa: AGERPRES

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>