Ultima ora
Publicat: vineri, 27 octombrie 2017

Măsurile guvernanților pentru ”stimularea” mediului de afaceri și ”reducerea” poverii fiscale

O serie de măsuri benefice pentru mediul de afaceri spun guvernaníi apar într-un proiect de Ordonanță de Urgență pentru modificarea Codului Fiscal, analizat, în primă lectură, în ultima ședință de Guvern, se arată într-un comunicat de presă al înstituției menționate.

Prin proiectul de ordonanță, Guvernul are în vedere reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10%. Astfel, cota de impozitare scade pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, din activități independente, din cedarea folosinței bunurilor, din investiţii, (mai puțin veniturile din dividende, pentru care se menține cota de impozit de 5%), din pensii, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din premii și din alte surse. Măsura are scopul să reducă presiunea fiscală asupra veniturilor populației și, implicit să contribuie la creșterea nivelului de trai, precum și să încurajeze mediul de afaceri, îndeosebi în ceea ce privește creșterea investițiilor.

Alte modificări aduse Codului fiscal vizează:

 Majorarea nivelului salariului lunar brut în funcție de care se acordă deducerea personală, după cum urmează:

  • de la 1500 lei (în prezent) la 1950 lei – limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere,
  •  de la 3000 lei (în prezent) la 3600 lei – limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv.

Pentru salariații care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deduceri personale.

Scopul măsurii este să fie menținut numărul persoanelor care beneficiază de aceste deductibilități în condițiile majorării salariului minim brut pe țară și al transferului sarcinii fiscale de la angajator la angajat.

  • Reducerea cotei totale a contribuțiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%;
  • Reducerea numărului contribuțiilor sociale de la 6 la 3, respectiv contribuția de asigurări sociale (CAS), contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) și contribuția asiguratorie pentru muncă;

Astfel, contribuțiile sociale obligatorii vor fi:

  • contribuția de asigurări sociale (CAS) în cotă de:

    a) 25 % datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați și de către persoanele fizice pentru care există obligația plății contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal;

    b) 4 % datorată în cazul condițiilor deosebite de muncă, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;

    c) 8 % datorată în cazul condiţiilor speciale de muncă şi altor condiţii de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.

  • contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) în cotă de 10% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.
  • contribuţia asiguratorie pentru muncă în cotă de 2,25% datorată de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.

Transferul sarcinii fiscale a obligațiilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, astfel:

  • CAS și CASS se datorează de către persoanele fizice, respectiv de către angajați, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru care CAS și CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuţiilor sociale aferente salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ;
  • o cotă suplimentară de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă definite potrivit legii.

Se introduce „Contribuția asiguratorie pentru muncă” în cotă de 2,25% din veniturile din salarii – datorată de  angajatori. Contribuţia asiguratorie pentru muncă  este destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, respectiv indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Modificarea modului de stabilire a CAS și a CASS, în sensul că persoanele fizice care realizează venituri din activități independente [de exemplu: consultanți, experți contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocați (numai CASS), notari (numai CASS)] sau alte categorii de venituri, nu mai datorează contribuțiile sociale asupra venitului realizat. Astfel, baza de calcul a CAS va fi venitul ales, care este cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară, iar baza de calcul al CASS va fi salariul minim brut pe țară.

Exceptarea de la plata CAS a persoanelor fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai pentru veniturile realizate din activități pentru care, potrivit legii, există obligaţia asigurării în aceste sisteme (ex: avocații, notarii, personalul monahal), inclusiv pentru veniturile de natură salarială realizate în domeniile respective (ex. avocații salarizați, etc.). În prezent, excepția se aplică pentru orice venit din salariu și asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au și calitatea de pensionari al unui sistem propriu de asigurări sociale,  ceea ce generează inechități față de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii.

În contextul majorării cotei CASS datorată pentru persoanele fizice asigurate în sistemul de sănătate, de la 5,5% la 10%, pentru care, în prezent, contribuția se suportă de la bugetul de stat, se modifică modalitatea de asigurare în sistemul public de sănătate a persoanelor care au calitatea de pensionari, șomeri, persoane aflate în concedii pentru creșterea copiilor, persoane care obțin ajutoare sociale și alte categorii de persoane aflate sub protecţia sau în custodia statului. Aceste persoane vor fi asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuţiei, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

 Ionuț Mișa: Una dintre cele mai importante măsuri: scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%, nu doar pentru veniturile din salarii, ci și pentru alte venituri cum ar fi cele din pensii, chirii, dobânzi, activități agricole. Astfel, avem astăzi 4,85 de milioane de salariați care vor plăti un impozit mai mic pe veniturile din salarii. Sunt zece milioane de români care au depozite bancare și care vor plăti astfel un impozit mai mic pe dobânzi. Sunt peste 250 de mii de pensionari care au pensii mai mari de 2000 de lei și care vor plăti, după această modificare, un impozit redus pe suma care depășește acest prag de 2000 de lei. Sunt peste 500 de mii de cetățeni care vor plăti un impozit mai mic pe veniturile din activitățile independente sau din drepturi de autor, inclusiv o mare parte dintre jurnaliști. Toți românii care au închiriat o locuință, un teren sau alte bunuri vor plăti, de asemenea, un impozit redus pe chiria primită. De asemenea, toți românii și firmele care desfășoară activități agricole vor plăti un impozit redus de 10% pentru veniturile obținute. De asemenea, se prevede creșterea cu 60% a deducerilor personale pentru românii cu salarii mici, ceea ce înseamnă că aceștia vor rămâne cu mai mulți bani în mână după aplicarea taxelor și impozitelor. Astfel, pentru cei cu salariu minim, suma scutită de impozit va crește de la 300 de lei la 510 de lei, iar în cazul celor care au copii sau au alte persoane în întreținere se mai adaugă o sumă de 160 de lei pentru fiecare copil, față de 100 de lei în prezent.

O altă măsură: reducerea contribuțiilor sociale și trecerea acestora în dreptul salariaților. Contribuțiile scad cu două puncte procentuale; din totalul contribuțiilor de la 39,25 plătite astăzi la un salariu brut, ele se vor reduce și vor ajunge la 37,25%. Asta înseamnă mai multe contribuții în beneficiul salariatului. Din totalul de 22,75% contribuții plătite în dreptul firmei, 20 de puncte procentuale trec în dreptul salariatului. În totalul din salariul brut, 35% vor fi contribuții plătite de angajator în numele salariatului. Deci, vor fi mai mulți bani pentru pensie și sănătate pentru fiecare angajat. Contribuțiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% după transferul de 20 de puncte la salariat, scad de asemenea la 2,25% și vor acoperi riscurile de șomaj, accidente, concediu medical, creanțe salariale. Toate acestea vor fi cuprinse într-o singură contribuție care se va numi contribuție asiguratoare pentru muncă.

O altă simplificare este legată de reducerea numărului de contribuții plătite în prezent de salariat și angajator, acestea reducându-se de la nouă la trei: contribuția pentru pensie, CAS-ul, plătită pentru salariat, contribuția pentru sănătate, CASS-ul, plătită pentru salariat, contribuția asiguratoare pentru muncă, suportată de către angajator. Scad contribuțiile pentru condițiile de pensie, pentru condiții deosebite sau speciale de muncă. Astfel CAS-ul pentru condiții deosebite de muncă scade de la 31,3% la 29%, cu minus 2,3 puncte procentuale. CAS-ul pentru condiții speciale de muncă scade de la 36,3% la 33%, cu 3,3 puncte procentuale.

O altă măsură din Codul Fiscal: românii care desfășoară activități independente, de exemplu medicii, avocații, notarii, jurnaliștii, scriitorii, artiștii etc. nu vor mai plăti contribuții sociale raportate la sumele obținute din aceste activități. Aceste contribuții se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie.

Tot în cadrul ultimei ședințe, Guvernul a analizat  un proiect de Ordonanță de Urgență și un proiect de Hotărâre de Guvern ce includ măsuri sociale importante.
Astfel, salariul minim brut pe tara va crește de la 1.450 de lei la 1.900 de lei, începând cu 1 ianuarie 2018, potrivit proiectului de Hotărâre  discutat în primă lectură.

Potrivit aceluiași proiect de act normativ, pensia minimă va crește, de la 1 iulie 2018, la 640 de lei, iar punctul de pensie va ajunge la 1.100 de lei.

Totodată, printr-un proiect de Ordonanță de Urgență, Guvernul are în vedere majorarea indemnizației minime de creștere a copilului, tot de la 1 ianuarie 2018, la 1.250 de lei, față de 1.233 de lei cât este în prezent. Pentru asigurarea acestei creșteri, indemnizația de creștere a copilului nu va mai fi raportată, pe viitor, la salariul minim, ci la Indicele Social de Referință (ISC), care este astăzi de 500 de lei, iar indemnizația va fi de două ori și jumătate ISC.

Aplicarea Venitului Minim de Incluziune (VMI) va fi amânată cu un an, potrivit proeictului de OUG, până la 1 aprilie 2019, având în vedere că sistemul informatic nu este, încă, pregătit.

Lia Olguța Vasilescu: Aem o hotărâre de guvern prin care salariul minim brut pe țară să crească la 1900 de lei de la 1 ianuarie 2018, astfel încât salariile românilor să nu fie afectate de întoarcerea sarcinii fiscale. Suma este aferentă salariului prevăzut în programul de guvernare, care era de 1550 de lei de la 1 ianuarie 2018.

Tot astăzi, vreau să vă prezint în primă lectură un proiect de ordonanță de urgență prin care indemnizația minimă de creștere a copilului va creste, tot de la 1 ianuarie 2018, la 1250 de lei față de 1233 cât este în prezent. Pentru asigurarea acestei creșteri indemnizația de creștere a copilului nu va mai fi raportată pe viitor la salariul minim, ci la Indicele Social de Referință, care este astăzi 500 de lei, iar indemnizația minimă va fi de două ori și jumătate ISR.

În același timp propunem amânarea venitului minim de incluziune cu un an, până la data de 1 aprilie 2019, din motive tehnice, fiindcă sistemul informatic nu este încă pregătit și de asemenea avem foarte multe solicitări de la autoritățile locale care, de asemenea, ne-au informat că își doresc prorogarea acestui termen de punere în aplicare a legii și, nu în ultimul rând, proiectul de ordonanță prevede creșterea pensiei minime la 640 de lei şi a punctului de pensie la 1100 de lei de la 1 iulie 2018.

Aceste măsuri vin la pachet cu reducerea procentului de plată către pilonul II de pensii de la 5,1 la 3,7%, dar, atenție! fără a fi afectată valoarea nominală din prezent. Mai precis, suma care este achitată astăzi către administratorii pilonului II va fi cel puțin aceeași la anul, dar scăderea procentului este necesară ca urmare a creșterii salariului brut cu 20%.

Totodată, Executivul are în vedere majorarea numărului microîntreprinderilor care să beneficieze de impozit de 1% pe veniturile realizate, prin creșterea plafonului de încadrare ca microîntreprindere de la 500.000 de euro la 1 milion de euro. În prezent, IMM-urile care realizează cifra de afaceri între 500.000 de euro și 1 milion de euro plătesc impozit de 16% pe profit.

Mai exact, modificările vizează:

  • majorarea  limitei de încadrare în acest sistem de impunere  de la 500.000 euro la 1.000.000 euro;
  • includerea, în acest sistem, a tuturor firmelor care realizează venituri din consultanță și management, față de condiția care există în prezent de a nu aplica acest sistem dacă realizează mai mult de 20% din aceste tipuri de venituri;
  • includerea în acest sistem și a persoanelor juridice, care nu intrau sub incidența acestui impozit (persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieței de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc și din domeniul extracției resurselor naturale);

Măsura este benefică mediului de afaceri având în vedere scăderea sarcinii fiscale și reducerea costurilor aferente calcului și administrării impozitului.

 

O altă modificare stabilește  că sancționarea unui agent economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA este posibilă doar dacă există probe că acesta avea informații certe despre activitatea firmelor  evazioniste cu care a intrat în relații comerciale.

Totodată, ordonanța transpune în legislația națională prevederile Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaționale, prin:

  • limitarea deductibilității dobânzilor;
  • introducerea impozitării la ieșire – previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României;
  • introducerea regulii antiabuz, ce va permite autorităților române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obținute din aranjamente abuzive;
  • introducerea normelor privind societățile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plații impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.

 

De asemenea, se propune extinderea confiscării și asupra mijlocului de transport pentru cei ce fac evaziune comercializând produse accizabile nemarcate – alcool și produse din tutun.

 

Ionuț Mișa: De asemenea avem şi modificări care, spunem noi, vor încuraja mediul de afaceri. Pentru 450 de mii de firme care au o cifră de afaceri de sub un milion de euro se va institui un impozit de doar 1% pe cifra de afaceri față de impozitul de 16% pe profit, cât se plătește în prezent.

De asemenea, firmele corecte nu vor mai avea de suferit din cauza celor care fac evaziune. Agenții economici nu vor mai putea fi cercetați penal în cazul unei fraude pe lanțul de TVA decât dacă există probe materiale că respectivul agent economic a intrat în contact cu firmele evazioniste. În prezent, punerea sub urmărire se putea face doar pe baza unei simple suspiciuni. Se elimină astfel situațiile în care nu se acorda deductibilitate TVA pentru că o companie avusese o relație comercială cu o a patra sau a cincea companie pe lanț care crease un act de evaziune.

Avem de asemenea măsuri pentru combaterea evaziunii și pentru evitarea taxelor și aici aș menționa că se introduce directiva europeană pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaționale, este vorba bineînțeles de Directiva UE 1164 din 2016. Astfel multinaționalele care evitau până acum plata taxelor în România nu vor mai putea face acest lucru. Se vor acorda astfel deducerea limitată a dobânzilor, se va introduce un impozit pentru sumele transferate în afara țării de multinaționale în încercarea de a-și reduce baza de impozitare, vor fi împiedicate transferurile unor grupuri de firme către filialele lor din paradisurile fiscale și de asemenea nu vor mai fi oferite beneficii fiscale obținute prin aranjamente abuzive între firme.

O altă măsură în combaterea evaziunii fiscale vizează confiscarea mijlocului de transport – și aici, menționez, e vorba de toate mijloacele de transport mașină, camion, vapor, avion, tren – utilizat de către cei care fac evaziune cu bunuri accizabile, în plus față de confiscarea mărfurilor implicate în evaziune.

 

Sursa: gov.ro

 

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>