Ultima ora
Publicat: marți, 03 decembrie 2013

Negocieri eşuate la Cotroceni : Ponta şi Băsescu, în dezacord. Declaraţii de presă TEXT şi VIDEO

Președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta nu au ajuns la niciun acord în privința bugetului. Preşedintele va respinge Legea proiectului de buget şi va sesiza Curtea Constituţională.

Declaraţia şefului statului:

„Bună seara. Cred că trebuie să vă spun doar câteva cuvinte despre întâlnirea pe care a solicitat-o domnul prim-ministru astăzi. Am fost de acord cu această întâlnire în speranţa că putem discuta pe tema creşterii accizei la combustibil pe care eu o consider extrem de dăunătoare, atât din perspectiva reluării creşterii consumului, cât şi din perspectiva creşterii preţurilor, atât pentru populaţie, dar şi pentru companii. Vor fi, în mod cert, afectaţi puternic cei cu veniturile cele mai mici, întreprinderile unifamiliale, întreprinderile mici şi mijlocii. Vor fi creşteri la alimente, la preţul alimentelor, vor fi creşteri la preţul de transport, ca urmare a introducerii acestei accize suplimentare, care înseamnă 52 de bani la motorină şi 53 de bani la benzină, o creştere cu 8% a preţului. Părerea mea este că, urmărind declaraţia premierului, pentru că am fost foarte interesat să văd ce declară după încheierea discuţiei, premierul nu a înţeles ce am discutat, dânsul a crezut că am discutat despre buget, iar eu am discutat despre acciză şi efectele accizei. Vreau să se înţeleagă foarte bine că eu nu pun sub semnul întrebării dreptul Guvernului de a promova un buget, al Parlamentului de a-l aproba, şi nici ei nu trebuie să pună sub semnul întrebării dreptul meu constituţional de a spune că nu sunt de acord. Ei vor proceda în consecinţă, eu voi utiliza instrumentele pe care le am pentru a atrage atenţia că această creştere de preţ la combustibil va afecta puternic şi populaţia, va afecta puternic şi companiile şi, în mod deosebit, societăţile mici. Am precizat în discuţiile pe care le-am avut că susţin fără rezerve şi sunt resurse în buget în afara creşterii accizei la combustibil şi pentru indexarea pensiilor şi pentru creşterea salariului minim pe economie. Încă punctul meu de vedere a fost că trebuia făcută creşterea la 900 de lei din primul trimestru, deci de la 1 ianuarie, şi nu în două etape pentru că acest lucru diminuează evaziunea fiscală pe forţa de muncă. De asemenea, sunt resurse şi susţin fără rezerve şi creşterea venitului minim garantat şi creşterea salariilor cadrelor didactice şi creşterea veniturilor medicilor rezidenţi. Deci bugetul are resurse pentru toate aceste lucruri. Prin renunţarea la introducerea accizei de 52 – 53 de bani pe motorină, respectiv benzină, resursele cu care se diminuează veniturile bugetului de stat trebuie taiate de la excesul de repartizare bugetară care este la Ministerul Dezvoltării, la domnul ministru Dragnea. Şi o să vă spun imediat şi de ce acolo. Şi de asemenea sunt resurse care înseamnă rezerve plantate în diverse locuri din bugetul de stat, dar, în mod deosebit, se pot găsi la capitolul serviciul datoriei, la dobânzi, unde sunt cel puţin 600 de milioane în plus. Deci 1.500 de la domnul Dragnea, sau 1,5 miliarde de la domnul Dragnea trebuie tăiate şi 600 de milioane de la serviciul datoriei, ceea ce ar reprezenta 2,1 miliarde faţă de 2,28 miliarde cât s-ar obţine prin creşterea accizei la combustibil.

De ce insist să se facă tăierile de la domnul Dragnea, de la Ministerul Dezvoltării Regionale? Pentru că aceştia sunt bani electorali, destinaţi mobilizării primarilor, cărora să li se acorde sume de bani încă de la începutul anului, pentru a fi mobilizaţi pentru alegerile europarlamentare şi pentru alegerile prezidenţiale. Se pare că mulţi primari numai așa funcţionează, dacă primesc fisele în tonomat; altfel, nu cântă la alegeri. Dar de ce mi se pare un exces nejustificat aici? Pentru că în buget sunt înscrise trei programe: modernizarea satului românesc, regenerare urbană pentru oraşe şi municipii şi infrastructura de nivel judeţean. Toate aceste programe au resursă financiară în banii de la Uniunea Europeană. În loc să facă această bătălie politică cu introducerea unei taxe suplimentare pe combustibil, care va afecta toţi cetăţenii şi toată economia României, prim-ministrul putea să-i pună pe primari să pregătească proiecte, pentru că de la 1 ianuarie intră în vigoare noul buget al Uniunii Europene, şi puteau să aibă proiecte aprobate pe care să le finanţeze cu bani europeni şi nu cu bani luaţi dintr-o taxă care afectează atât de puternic populaţia şi economia.

Deci, aceasta a fost discuţia pe care am avut-o cu prim-ministrul Victor Ponta, ideea de a renunţa la această taxă suplimentară pe combustibil. Aş vrea să mai precizez câteva lucruri: refuzul meu de a semna memorandumul prin care să aprob negocierile pe care Guvernul le-a făcut cu FMI nu are nicio semnificaţie din punct de vedere al menţinerii acordului între România şi FMI, respectiv Uniunea Europeană. Acordul este pentru perioada 2013 – 2015 şi el nu se întrerupe decât dacă programul deraiază, cum spune Fondul Monetar Internaţional, deci, dacă nu se respectă criteriile macroeconomice stabilite încă de la semnarea acordului cu Fondul şi cu Uniunea Europeană. Or, ceea ce eu propun Guvernului este reducere şi de taxă la combustibil şi, corespunzător, de cheltuieli în bugetul de stat, ceea ce înseamnă că bugetul consolidat rămâne în deficite convenite cu Fondul Monetar Internaţional. De curând, propagandiştii au mai lansat o teorie. Se pierde top-up-ul. Ce înseamnă acest top-up? Pe fondurile de coeziune, Uniunea Europeană face finanţări până la 85% din valoarea proiectului. Cu ocazia negocierii bugetului 2013 – 2020, eu am fost acela care a susţinut că ţările care rămân în acord cu Fondul şi cu Uniunea Europeană sau ţările care intră în acord cu Fondul şi cu Uniunea Europeană să mai primească 10% contribuţie europeană, deci de la 85% la 95%. Acest top-up de zece procente, care face ca la proiecte costurile să fie susţinute în procent de 95% din bani europeni, nu poate fi anulat decât dacă se anulează acordul dintre Fond şi Uniunea Europeană, pe de o parte, şi România, pe de altă parte. Dar nu se pune problema anulării acordului, pentru că nu am ieşit din parametrii stabiliţi la negocierea iniţială a acordului cu Fondul şi cu Uniunea Europeană. Rămânem în aceleaşi deficite, rămânem în aceleaşi marje de inflaţie ca şi înainte. Dimpotrivă, măsura pe care eu o propun va avea un efect de diminuare a inflaţiei şi nicidecum de creştere a inflaţiei. În aceste condiţii, punctul de vedere al premierului a rămas inflexibil, a susţinut că introduce această acciză, această taxă suplimentară la combustibil. Sigur şi eu l-am informat că îmi voi susţine punctul de vedere, prin mijloacele constituţionale legale, adică voi întoarce bugetul la Parlament, făcând propuneri precise de unde să se taie bani în aşa fel încât să rămânem în deficitul stabilit cu instituţiile internaţionale şi să nu mărim fiscalitatea pe combustibil, pe energie. Deci, o informaţie care le-a scăpat, dar dacă nu o ştiu le-o dau acum: cu ocazia negocierii bugetului noi am mai obţinut o facilitate, şi anume aceea ca TVA să fie eligibil, deci TVA adăugat la facturi de constructori va fi plătit tot din bani europeni, ca să nu mai creăm probleme constructorilor şi, în acelaşi timp, să avem un venit în bugetul de stat din bani europeni. Mă mir că domnii de la Guvern, neştiind că au şi această facilitate de la 1 ianuarie, nu au plâns că o pierd şi pe asta. Eu îi asigur că nu o pierd nici pe asta, nici top-up-ul de 10% şi ţineţi că România are un TVA de 24%, ceea ce înseamnă venituri importante în bugetul de stat prin eligibilitatea TVA. Nimic nu se pierde, este o revizie la trei luni a acordului, echipa Fondului va veni din nou, în ianuarie, în Bucureşti şi în martie se va intra în board-ul Fondului, dacă atunci este programat board-ul FMI pentru România.

Aş vrea să mai fac o precizare: eu îmi fac datoria morală, ca preşedinte, văzând că pe spinarea românilor se acumulează în bugetul de stat bani pentru clientela politică, dar nu voi putea să am decât acţiunile legale, adică trimis bugetul înapoi la Parlament şi eventual, dacă vor fi situaţii de neconstituţionalitate să-l atac şi la Curtea Constituţională. Dar atât. Eu nu pot impune prin alte mijloace Guvernului şi să renunţe la ordonanţa de urgenţă prin care a modificat Codul Fiscal sau, după trimiterea înapoi în Parlament dacă bugetul este votat în aceeaşi formă, sunt obligat să-l promulg în cazul în care nu-l atac şi la Curtea Constituţională. Cert este însă că, indiferent ce măsuri voi lua, de la 1 ianuarie se vor plăti şi salariile şi pensiile pentru că România nu rămâne fără buget, ci execută bugetul anului trecut, iar dacă să presupunem, bugetul n-ar fi gata şi Guvernul are nevoie de asistenţă, pot să-i învăţ cum să facă să plătească şi indexările şi creşterea salariului minim şi banii pentru dascăli, 10%, şi ceşterea venitului minim garantat şi creşterea indemnizaţiei pentru medicii rezidenţi. Pot să-i învăţ cum să facă acest lucru, respectând legea, fără să aibă bugetul aprobat în Parlament. Totul este să întrebe dacă nu ştiu. Dacă ştiu, s-o facă! Dacă nu, îi pot ajuta. Însă nu-mi poate cere nimeni să-mi însuşesc o măsură care eu sunt convins că va avea acelaşi efect pe care l-a avut TVA-ul, creşterea de TVA de la 19 la 24% în 2010. Atunci însă eram într-o situaţia în care nu aveam bani şi România era destabilizată. Acum, România este o ţară stabilă macroeconomic şi este păcat ca printr-o astfel de măsură să afectez şi cetăţenii şi companiile şi să reduci şi consumul, pentru că asta se va întâmpla, iar marea problemă pe care o are România este reducerea consumului. Această măsură se va aşeza pe efectele pe care continuă să le aibă creşterea TVA. Mai mult decât atât, şi preţul la benzină şi motorină va avea două influenţe: una este din celebra taxă pe stâlp, deci celebra taxă pe construcţii, care se va reflecta şi-n benzină, şi-n motorină, şi-n păcura pentru încălzire, şi peste ea vine şi această acciză. Deci, creşterea va fi mai mare de 52 sau 53 de bani la combustibil. Aceste lucruri le-am explicat primu-ministrului, era şi ministrul de Finanţe, era şi ministrul Bugetului, dacă vor să înţeleagă, bine, dacă nu, n-am ce să fac. Ei au spus: Nouă ne-a dat poporul 70%, aşa că noi introducem taxa, ca să-i putem da bani lui Dragnea, să-i servească pe baroni, baroneţi şi baronaşi.

Cam asta despre discuţia de astăzi. Vreau să ştiţi că a fost calmă, civilizată şi asta e! Eu vă mulţumesc mult, vă doresc o seară plăcută şi ce să facem cu întrebările când am reprodus tot ce era de reprodus aici? Dar reţineţi: cred că domnul premier a plecat cu o confuzie, noi n-am discutat astăzi despre buget, ci am discutat strict despre acciză. El a înţeles că am discutat despre buget. Nu! Bine, vă mulţumesc mult, vă doresc o seară plăcută. Este doar o declaraţie astăzi.”

Reacţia premierului Ponta

„Speranţa mea a fost ca aceste proceduri să le facă într-un termen rezonabil în aşa fel încât să putem garanta că până la 1 ianuarie vom avea buget. Nu mi-a garantat nici că da, nici că nu. (….). Mi-e foarte clar că preşedintele vrea să mă şicaneze destul de mult”, a spus Ponta.

„Președintele va retrimite legea bugetului în Parlament, apoi o va contesta la CCR. Speranța mea a fost să facă aceste proceduri într-un termen rezonabil ca să avem bugetul până la 1 ianurie. Nu mi-a dat niciun răspuns. Poziția sa a fost extree de inflexibilă. Vrea să ne șicaneze cât poate de mult.  Noi vom vota, i-l vom trimite, ni-l va da înapoi, îl vom trimite iar, după care el îl va trimite la CCR”, a anunțat Victor Ponta, la finalul întâlnirii.

„Nici nu trebuie să fie domnia sa de acord. De aceea oamenii ne-au votat pe noi. Dacă era lumea de acord cu politicile lui economiec, îl votau pe el. Acum eu nu pot să mă duc tot la domnul Băsescu să facă bugetul. De aia și suntem diferiți. Dacă eram la fel, nici nu mai era nevoie de alegeri”, a mai spus primul-ministru.

 

Poziţia FMI

 Fondul Monetar Internațional, într-o declarație de presă transmisă marţi de biroul reprezentantului Fondului în România, Guillermo Tolosa, precizează că a luat cunoștință de decizia președintelui Traian Băsescu privind memorandumul și că aşteaptă ca autorităţile române să decidă dacă doresc să modifice măsurile necesare pentru a atinge ţinta de deficit bugetar pe 2014 înainte de a transmite memorandumul Consiliului Executiv al instituţiei financiare internaţionale.

“În timpul unei misiuni recente, o echipă de experţi a FMI a convenit, prin consultare, cu autorităţile române asupra politicilor necesare pentru a încheia prima evaluare a acordului stand-by al României cu Fondul, inclusiv politicile necesare pentru a limita deficitul fiscal la 2,2% din PIB în 2014. Avem cunoştinţă despre dezacordul preşedintelui Traian Băsescu cu Guvernul în ceea ce priveşte măsurile concrete care ar urma să fie utilizate pentru a atinge această ţintă. Staff-ul monitorizează evoluţiile şi aşteaptă o decizie a autorităţilor dacă doresc să modifice politicile necesare pentru a asigura atingerea ţintei de deficit convenite, înainte de a depune pachetul de politici la Consiliul Executiv al FMI”, se arată în documentul citat de pesurse.ro.

Scurt istoric

Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, la Palatul Parlamentului că este dispus să meargă la Cotroceni pentru a negocia cu preşedintele Traian Băsescu aprobarea memorandumului Guvernului cu FMI.

E prima dată când președintele își folosește funcția să blocheze un proiect care nu ține de președinte. Este probabil cel mai urat lucru făcut de domnul Băsescu în functie. Sunt dispus să merg să negociez cu președintele bugetului, dar nu voi negocia suspendarea comisiei de anchetă cu semnarea bugetului
Până acum niciodată nu a fost negociat vreun acord între guvernul României și instituțiile internaționale de către președinte, întotdeauna s-a negociat de către guvern. Nu există așa ceva, nici măcar umilul Boc nu-și lua mandat

Sunt dispus să merg la preşedinte, numai să ne lase-n pace (…). Nu am crezut că preşedintele va fi atât de iresponsabil. Am crezut că mă va face-n toate felurile, că mă va înjura la televizor, dar va semna documentul.

Primul-ministru Victor Ponta i-a adresat o scrisoare preşedintelui Traian Băsescu prin care îi cere o întrevedere în care să discute modalităţile de deblocare a situaţiei generate de refuzul preşedintelui de a semna memorandumul încheiat între guvernul român şi Fondul Monetar Internaţional.

Scrisoarea premierului Victor Ponta adresată preşedintelui Traian Băsescu…

Administrația prezidențială a confirmat oficial o întalnire între Traian Băsescu și prim-ministrul Guvernului României, domnul Victor-Viorel Ponta, guvernatorul Băncii Naționale a României, domnul Mugur Isărescu, viceprim-ministrul Guvernului României, ministrul Finanţelor Publice, domnul Daniel Chiţoiu, și cu ministrul delegat pentru Buget, domnul Liviu Voinea .

Reacţia lui Crin Antonescu

Liderul PNL, Crin Antonescu, n-a dorit să intre în prea multe detalii legate de această întâlnire și s-a limitat să spună doar că este un demers normal al premierului.

”Sigur că este oportună invitația. Este un demers normal al premierului, am discutat despre acest lucru, este normal, face toate eforturile ca bugetul să intre în vigoare. Este un demers absolut normal”, a declarat Crin Antonescu.

Comments

comments

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>