Ultima ora
Publicat: marți, 11 aprilie 2017

Noua lege a salarizării: Perdanți și premianți

Cercetarea & Dezvoltarea, vitale pentru creșterea economică, este domeniul cel mai afectat de salarizarea unitară în viziunea proiectului anunțat luni seară de liderul PSD.

Cercetătorii nu doar că nu beneficiază de nicio creștere, dar pierd și ceea ce au câștigat în 2016 prin scutirea de impozit pe care le-o acordase guvernul tehniocrat. Și nu pierd puțin: pierd dublul facilității de anul trecut.

Proiectul legii semnat de Liviu Dragnea și prezentat luni le taie cercetătorilor sume care depășesc ce au câștigat anul trecut prin facilitatea fiscală acordată de Guvernul Dacian Cioloș – eliminarea impozitului pe venit.

Anul trecut, Dacian Cioloș a extins și la angajații din domeniul cercetării aplicative scutirea de impozit existentă deja în cazul IT-iștilor.

Măsura fusese luată pentru a impulsiona domeniul și pentru a opri în țară talentele atât de căutate în toată lumea, mai ales că România nu are bugete care să-i permită alocări importante pentru acest sector. În România se cheltuiește pentru acest domeniu, pe cap de locuitor, o sumă de aproape 20 de ori sub media europeană.

Cum explica Dacian Cioloș scutirea introdusă în 2016:

“În felul acesta, vrem în acelaşi timp, să atragem tineri în acest domeniu al cercetării-dezvoltării, unde România are potenţial, dar şi să reducem pe cât posibil migraţia forţei de muncă calificate a inginerilor, a specialiştilor care, de multe ori, după o experienţă de câţiva ani în astfel de centre de cercetare-dezvoltare tehnologică din România plecau în altă parte pentru că salariile sunt mai mari.

Sigur că această creştere proporţională cu reducerea taxelor, impozitelor nu este o creştere foarte mare, dar este un semn că pentru stat, pentru guvern acest domeniu este important şi vom căuta în continuare şi alte facilităţi pentru a stimula acest sector, pentru că România poate nu doar să ofere forţă de muncă calificată la costuri competive, dar poate să ofere şi materie cenuşie foarte competitivă, bine calificată”, spunea fostul premier.

La mai puțin de un an distanță, prin noua Lege a salarizării anunțată luni de dl. Liviu Dragnea,  cercetătorii din institutele de stat pierd mai mult decât au câștigat prin scutirea de impozit.

Cum a ajunge Cercetarea Cenunșăreasa noii Legi a salarizării

Comparativ cu ierarhizarea din Legea 248 din 2010 (Legea salarizării unitare elaborată și asumată de Guvernul Emil Boc), cercetătorii sunt marii pierzători din proiectul lui Liviu Dragnea, încă un semn că PSD-ALDE consideră periferic domeniul.

Citiți și: Ad Astra: PSD nu-și respectă programul de guvernare – Cercetarea primește mai puțin, nu cu cei 30% în plus, cum s-a promis în campania electorală

Angajații din unităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi proiectare sunt retrogradați cu câteva clase bune.

Astfel, potrivit proiectului de acum, un cercetător științific I (cea mai importantă funcție de execuție) din astfel de unități va avea în 2022 un salariu de 7.546 lei, adică un coeficient de 3,02.

Reamintim că salariul minim estimat de PSD pentru 2022 este de 2.500 de lei, conform proiectul salarizării. În programul de guvernare al PSD, însă, salariul minim apare cu o valoarea de 1.750 lei în 2020.

Salarizarea cercetătorilor în varianta coaliției PSD-ALDE, la valoarea din 2022:

Dacă noua lege anunțară de PSD nu le-ar fi modificat coeficitnții actuali (din Legea 248 din 2010), atunci, salariile cercetătorilor ar fi arătat, în anul 2022, ca în tabelul de mai jos.

Cu precizările: în actuala lege cercetătorul științific I avea un coeficient de 5,1, adică ar fi trebuit să câștige acum, în 2017 ( la un salariu minim pe economie de 1.450 de lei)  7.395 lei, iar în 2022, de 14.425 lei (la un salariu minim de 2.500 de lei).

Adică, avem de-a face cu aproape o înjumătățire a salariului de bază al cercetătorul științific I.

Salarizarea cercetătorilor, conform Legii 248:

Săderea preconizată de noua lege depășește cu mult ce au câștigat cercetătorii prin eliminarea impozitului de 16% din salariu operată în 2016.

Lor li se acordă o compensație măruntă pentru această pierdere mare: cei care dețin titlul de doctor primesc o indmenizație lunară de 50% din salariul minim brut (1.450 lei, acum), dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care au primit titlul.

Această nouă măsură este valabilă pentru toți bugetarii.

Premianții

Câștigătorii legii sunt cei din sănătate (personalul medical) și demnitarii.

Medicii și asistentele vor primi, de la 1 ianuarie 2018, salariile ce le-ar reveni în 2022, pentru că li se vor calcula coeficienții din grilă la valoarea salariului minim din 2022, care nu știm dacă va fi sau nu acesta.

De asemenea, tot de la 1 ianuarie 2018, demnitarii (aleșii – parlamentari, primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene- și cei numiți în fruntea unor instituții importante), deoarece coeficienții li se vor aplica la salariul minim în vigoare (1.450 acum, 1.510 lei anul viitor, 1.750 de lei în 2020 etc.)

Restul salariaților din sistemul public vor ajunge în poziția din grilă abia în 2022, după creșteri anuale treptate.

Sursa: cursdeguvernare.ro

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>