Ultima ora
Publicat: joi, 27 iulie 2017

O poetă a cîntecului de iubire

      Cum am mulți prieteni în Tulcea, auzisem de doctorița-muzician Corina Elena Badea, calde recomandări făcîndu-i interpreta Alexandra Canareica, alături de care apar adesea în concerte. Și iată că acest album al casei de discuri Eurostar, cu care colaborez fructuos de mulți ani, îmi oferă ocazia să pătrund în universul său muzical-poetic, descoperind adevărate bijuterii.  Îi felicit pe Venera și Paul Stîngă (acesta din urmă, muzician, este un producător cu gust ales) pentru includerea artistei în catalogul Eurostar, alături de numele prestigioase ale muzicii. Dar să facem cunoștință cu delicata cantautoare.

        S-a născut la Iași, unde părinții săi erau la facultate. Mama sa, de origine armână, studia medicina, părinții ei, fârșiroți, Hristu și Urania Petra, fiind născuți în nordul Greciei de azi, în ținutul Macedoniei, în localitatea Gramaticova. Au părăsit Grecia de mici, stabilindu-se la Bazaurt, în Bulgaria, și apoi în România, în com. Mihail Kogălniceanu (jud. Tulcea), Mihai Viteazul (jud. Constanța) și în final la Cogealac, jud. Constanța, unde au și decedat. De altfel, unchiul și mătușa interpretei sînt născuți în Bulgaria, iar mama ei (medic, 73 de ani) – în România. Tot la Iași a devenit inginer tatăl Corinei Badea; acesta, dintr-o familie de haholi (numele său este Ivanov), a studiat chitara și acordeonul, fiind bun prieten cu Filip Merca, basistul formației Mondial, cu care de altfel a cîntat în liceu. Așa încît, firesc, tatăl și-a îndrumat fiica spre școala de muzică, la clasa de pian, bunicul din partea tatălui cumpărîndu-i prima pianină în 1976. A studiat pianul timp de 8 ani cu profesoarele Gabriela Tănase și Cristina Joițoiu, tainele chitarei deprinzîndu-le de la tatăl său. Corina Elena Badea a absolvit Colegiul Dobrogean ”Spiru Haret” din Tulcea în 1988 (matematică-fizică) și, în 1996, Facultatea de Medicină din Constanța. Actualmente este medic primar medicină internă, șef de secție pe secția medicală 1 a Spitalului județean de urgență din Tulcea, dar lucrează și în mediul privat, la clinica sa, ”Elena” – centru medical de medicină internă, diagnostic, laborator și ecografie, realizată printr-un proiect cu fonduri europene. Fiica sa are 24 de ani și-i calcă pe urme doar profesional (este studentă în anul V la Medicină), în plan muzical fiind doar…o ferventă susținătoare.

      Aceste date biografice se impuneau, pentru că albumul Eurostar pe care-l țineți acum în mînă va ajunge în toată țara, dar și peste hotare, iar ascultătorii vor dori să știe cît mai multe despre frumoasa și talentata interpretă, mai ales că există aici și 3 melodii cîntate în limba armânească, învățată de la bunicii materni, în vacanțele de vară petrecute la ei pînă la terminarea liceului. Din păcate eu n-am avut această șansă, bunicul meu dinspre mamă, Cantili, originar din Albania, prăpădindu-se înainte ca eu să mă nasc, dar sînt în permanență foarte apropiat de comunitatea armână, nelipsit de la spectacolele unde mă invită componenții grupului ”Vocea Pindului”, chiar dacă bunul prieten Stila Beca nu mai este. Am prezentat de altfel cu ani în urmă un festival internațional al armânilor la Eforie-Sud și nu voi uita niciodată cum lăcrima Nicu Constantin lîngă mine, cu mîna la inimă, cîntînd împreună cu sutele de spectatori ”Părinteasca dimândare”…Corina Elena Badea a compus prima melodie armânească în 1992, ”Prota vreari” (Prima dragoste), lucrare ce a fost preluată și cîntată 20 de ani fără să se cunoască autorul. Succesul a stimulat-o să lanseze, cu sprijinul comunității armâne din Tulcea, în septembrie 2012, primul album de cantautoare, sub pseudonimul artistic ”Elena di vreari” (Elena de dragoste), album purtînd titlul succesului amintit și conținînd 15 compoziții proprii, muzică și versuri, atît cu ritmuri tradiționale, cît și moderne. Primirea foarte călduroasă a celui dintâi disc a decis-o să recidiveze după mai puțin de 2 ani cu albumul produs cu resurse proprii ”Casa noastă armânească”, lansat ca și cel de față la Teatrul ”Jean Bart” din Tulcea și incluzînd de această dată 21 de cîntece de joc. Este o realizare muzicală complexă, ambițioasă, cu colaboratori prestigioși. Astfel, găsim acolo o melodie cu muzică și text de Pero Tsatsa, cîntăreț, regizor, actor și rapsod armân din Republica Macedonia, alături de o alta compusă de același Tsatsa pe versurile poetului Tome Mushi Nikolovski, armân din SUA. De asemenea a participat ”live” și i-a orchestrat Elenei una din compoziții cunoscutul Petros Parashoydis din Salonic, maestru al buzuki-ului, care a trăit 15 ani la Hollywood, unde a cîntat și alături de Julio Iglesias. O altă compoziție specială este cea cîntată în duet cu solistul tulcean Costel Atanasof. Aceste prime două albume au fost realizate cu sprijinul asistentului medical de chirurgie (nu degeaba medicii au și o redutabilă orchestră simfonică, pasiunea pentru muzică este un numitor comun în breaslă) Liviu Ionuț Iorga, în studioul ”Dinamic Records” din Tulcea, acesta semnînd și orcehstrațiile, alături de fratele lui Nicu Iorga (flaut, saxofon) și de profesorul Ștefan Rollan Chiriță (sax). Și, ca să nu omitem nici un nume (așa e frumos), pe al doilea album protagonista a cîntat o melodie în duet cu constănțeanul Sorin Lupci, cel care a și orchestrat-o. Al treilea album al Corinei Elena Badea a fost lansat tot la Teatrul ”Jean Bart”, într-un spectacol ”live” susținut alături de Ansamblul artistic profesionist ”Baladele Deltei” din Tulcea (care a și orchestrat toate cîntecele), director Ștefan Coman, dirijor Aurelian Croitoru, masterizare și sonorizare Coman Ionică. Discul conține 13 melodii – 4 din folclor, 8 compuse de Pero Tsatsa și una aparținîndu-i, muzică și versuri, protagonistei. Cofinanțat de Consiliul județean Tulcea, printr-un proiect al artistei, albumul a fost prezentat pe larg la Favorit TV, într-o ediție specială a emisiunii ”M-am dus cu doruțu-n lume” (producătoare Antoanela Mardar, prezentator Ioan Chirilă).

       Pînă la a junge la albumul de față, al 4-lea din discografia interpretei, să notăm că nu s-a mărginit să înregistreze și să lanseze discuri, ci este o prezență activă pe scenele din țară. Astfel, a cîntat pe scena Filarmonicii din Timișoara în cadrul festivalului de folclor balcanic ”Casa noastră armânească”, organizator Steryiu Toza; la Cîmpulung-Muscel, la invitația familiei Emil Hagi, în cadrul festivităților bi-anuale legate de transhumanță organizate de Fundația ”Nicu Hagi”, ”Civilizații montane – dialog muscelean-armânesc”; la Gala premiilor ”Omul anului la armâni”, organizată de dr. Dumitru Piceava și de revista ”Bana armânească” (Viața armânească). Peste hotare vocea sa originală a fost auzită la ”Zilele culturale ale orașului Știp” din Macedonia, alături de baritonul Kirju Lijakovski, la invitația profesoarei Vanghea Kuzmanoska, designer vestimentar de costume tradiționale armânești; la festivalul ”Lumina adusă de Maica Tereza” de la Skopje, organizat de Uniunea scriitorilor și poeților din Macedonia, la invitația profesoarei și poetei Vanghea Steryiu, președinta organizației; la festivalul-concurs de poezie armânească ”Constantin Belimace”, tot de la Skopje, și multe altele. Înafară de Favorit TV, Corina Elena Badea a apărut la Etno TV, Litoral TV, Antena 1 Constanța, Radio Constanța, Radio Enigma România. La acest din urmă post, emisiunea lui Sorin Andrei, care a sărbătorit 6 ani, este deschisă de fiecare dată de melodia titulară, ”Hai-hui prin sufletul folkului”, muzică, versuri și interpretare Corina Elena Badea. Veți descoperi în albumul de față nu numai o compozitoare, instrumentistă și interpretă remarcabilă, dar și o poetă de mare vocație și sensibilitate. De altfel, a fost distinsă, la Skopje, cu Trofeul ”Constantin Belimace” pentru poezia ”Di vreari armânească” (Dragoste armânească). Alte recunoașteri: premiul ”Omul anului la armâni”, pentru întreaga activitate, precum și premiul oferit, la Radio România Internațional, redacția în limba armânească, tot pentru întreaga activitate, de valorosul regizor Toma Enache, realizatorul primului film armânesc, ”Nu hiu faimos, ama hiu armân” (Nu sunt faimos, dar sunt armân). Îl cunosc bine pe Toma Enache, e un regizor remarcabil, de curînd l-am reîntîlnit, ca prezentator, la marele Festival internațional de film etnografic, FIFE, de la Zlatna, jud. Alba, unde a fost laureat.

       Ampla prezentare din rîndurile anterioare se impunea, cum am spus, fiindcă albumul va ajunge și în mîna care nu locuiesc în Tulcea sau care nu fac parte din nobila comunitate armână, de aceea și traducerile. Albumul de față, al 4-lea în discografia artistei, este un ”autograf de cantautoare” Corina Elena Badea, toate cele 15 cîntece aparținîndu-i, muzică și versuri, în română sau în armânește. Cele din ultima categorie sînt 3 la număr, în două protagonista acompaniindu-se cu chitara, cealaltă, orchestrată, nefiind, așa cum probabil mulți s-ar fi așteptat, pe un ritm tradițional. Este vorba de ”Lilici albâ dafină” (Floare albă de dafin), melodie compusă special pentru festivalul ”Fântâna di malâmă” (Fântâna de aur) de la Skopje, fiind selecționată între cele 12 piese finaliste la secțiunea muzică modernă. Iată primele versuri, cu traducerea respectivă: ”Pitreatsi-nji un doru/ S-treamburu lishoru/ Tută/ Shi-nji ti plâcârsescu/ S-nu-nji mi-alashi ta s-ti agârshescu/ Di tini, voi!/ S-mi mâyipsescu!/ Vrearea cu tini-i/ Harauâ, ti mi!/ Mi tuchescu!/ Cafi oară voi s-mi ashteptsâ/ Shi cara va-s amânu, sâ-mi ljiertsâ/ Câtu ti voiu! Nu potu s-tsâ grescu!”. Adică: ”Trimite-mi un dor/ Să tremur ușor/ Toată…/Și te rog să nu mă lași să te uit!/ De tine vreau să rămîn fermecată!/ Iubirea mea cu tine/ Este o binecuvîntare pentru mine/ Mă topesc/ De fiecare dată te rog să mă aștepți/ Și dacă voi amîna, te rog să mă ierți/ Nu am cuvinte să-ți pot spune cît te iubesc!”. Ce versuri minunate: ”Trimite-mi un dor/ Să tremur ușor/ Toată…”! Stilul modern al compozițiilor de pe acest album o caracterizează pe Corina Elena Badea, datorită și vîrstei, dar și mediului în care a crescut și educației primite, îmbogățind și actualizînd tezaurul patrimonial al muzicii armânești, care, și ea, evoluează odată cu vremurile. Un alt superb cîntec de dragoste este gîndit ca un imn al iubirii unui tînăr pentru aleasa inimii lui, ”Ti tini mi tuchescu” (Mă topesc după tine): ”Câtu ti voiu…lea vrută…câtu ti voiu, lilicea mea!/ Voi ta-s hiu ilii…ta-s dukescu hârsearea ta!/ Voi ta-s hiu nâ punti, cara-s potu, s-ti dânâsescu…/VRUTA MEA ARMÂNĂ, mashi ti tini va mi tuchescu!”. E atîta muzicalitate aici și atîta asemănare cu limba română, încît aproape ați înțeles înflăcărata declarație de dragoste: ”Cât te iubesc, draga mea…cât te iubesc, floarea mea!/ Aș vrea să fiu o oglindă…să simt mângâierea ta!/ Aș vrea să fiu o punte…în drumul tău să te opresc/ IUBITA MEA ARMÂNĂ, doar pentru tine mă topesc!”. Cînd vorbim de armâni și de tradițiile lor seculare, transhumanța apare mereu în prim plan. Cînd reușesc, joia seara merg la Centrul cultural armânesc de pe strada Italiană, lîngă Liceul ”Spiru Haret”, unde admir pe pereți expoziția de fotografii istorice, iar în interior exponatele cu costume și unelte tradiționale, multe legate de viața la stînă. Sînt acolo invitat de membrii grupului bărbătesc ”Boatsea Pindului” (Vocea Pindului), condus de dl. Topa, păstrători ai comorilor de limbă și cîntec. Corina Elena Badea a scris o poezie dedicată celor din acest grup, care cîntă polifonic, și domnului Emil Hagi, ”celnic mare”, din Cîmpulung-Muscel: ”Primuveara la cutari/ Njiurizmă di lilici shi di albi njiali!/ Nji avdu gaida tsi nâ greashti/ Shi fluiara al palu, cântâ AEMÂNEASHTI!/ Primuveara la cutari/ Cu mânji di malmâ, veaglji un CELNIC MARI!/AYIU YORYI va lu agiută/ S-aibâ angâtan/ S-andreagâ arădzili tuti!/ Aclo, pi dzeana a CÂMPULUNGULUI/ Nâ cântâ dultsi BOATSEA PINDULUI/ Iholu a loru di malmâ nâ hârseashti/ Shi nâ ETĂ va nâ cântâ ARMÂNEASHTI!”.Comunitatea armână își datorează unitatea, forța, rezistența în timp, identitatea, la urma urmei, tocmai acestei păstrări a tradițiilor, și n-ar fi rău deloc dacă ar învăța și românii ceva din asta, în această epocă a globalizării cumplite. Dacă în ziua de azi un poet român din generația tînără ar propune asemena versuri bucolice ar fi luat peste picior: ”Primăvara la stînă, cu miros de flori și de miei albi/ Aud cimpoiul care ne cheamă și fluierul bunicului cântând armânește/ Primăvara la stînă, cu mâini de aur veghează un CELNIC MARE!/ SFÂNTUL GHEORGHE îl va ajuta să rânduiască toate cele așa cum se cuvine/ Acolo, pe culmea Cîmpulungului, ne cîntă dulce VOCEA PINDULUI/ Cântecul lor de aur ne bucură sufletul, căci de o veșnicie ne cîntă armânește!”. Ei, nu chiar de o veșnicie, să sperăm că mai au pînă acolo (deși pe bietul Stila Beca aceasta l-a găsit mult prea devreme…), chiar dacă au în grup un veteran octogenar – asta ca să glumim un pic.

         Melodiile în limba română au o simplitate aparentă, o delicatețe a îngemănării muzicii cu poezia ce ne trimite la genul folk, mai ales că interpreta se acompaniază cu chitara. Tema predilectă este iubirea (”Hai-hui prin iubire”!), pentru că să nu uităm care a fost primul pseudonim artistic al protagonistei: ”Elena di vreari” – o Elenă a dragostei, a sentimentelor curate, tot mai rar abordate în această manieră delicată în ziua de azi, cînd predomină agresivitatea și vulgaritatea. Într-un peisaj (ei îi spun ”show-business” – și chiar că a devenit doar o afacere) dominat de veleitari și tupeiști fără pic de talent și cunoștințe muzicale, apariția Elenei Corina Badea este reconfortantă, ca o adiere de aer proaspăt de pe faleza Dunării. S-o salutăm ca atare și să-i omagiem și generozitatea, fiincă lansarea albumului de față are loc în cadrul unui eveniment caritabil. Rețineți acest nume, Corina Elena Badea, o artistă minunată care nu întîmplător este și medic, fiindcă toate melodiile ei sînt ca un leac magic ce vindecă suferințele din iubire, deci…bolile de inimă! Iubiți, fiți fericiți, bucurați-vă de viață – acesta este mesajul transmis de artistă prin albumul de față.

Octavian URSULESCU

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>