Ultima ora
Publicat: luni, 20 ianuarie 2014

Parlamentul European şi piaţa muncii

Preambul

Competiția la nivel global și criza financiară au zdruncinat întreprinderile europene, multe confruntându-se cu falimentul sau fiind obligate să concedieze un număr mare de angajați.

 

Parlamentul a lucrat în sprijinul companiilor și al angajaților acestora, folosind fonduri din bugetul UE și alte măsuri destinate să le ofere companiilor europene un avantaj pe piețele mondiale și să stimuleze crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri.

 

Împreună cu guvernele naționale, Parlamentul a adoptat legi pentru sprijinirea inventatorilor prin protejarea brevetelor, pentru combaterea plăților întârziate ale facturilor prin stabilirea unui termen unic la nivel UE de 30 de zile pentru efectuarea plăților, pentru revizuirea cheltuielilor publice, astfel încât acestea să devină mai ecologice, mai sociale și mai inovatoare, precum și pentru modernizarea serviciilor de transport feroviar și aerian.

 

Deputații au acționat pentru asigurarea unui fond de investiții în valoare de 325 miliarde de euro pentru proiecte de dezvoltare regională, pentru a ajuta Europa să iasă din criză. Aceste proiecte includ formarea tinerilor și a lucrătorilor disponibilizați, sprijinirea micilor întreprinderi în căutare de noi posibilități de afaceri și stimularea conexiunilor internet în zonele îndepărtate și a cercetării internaționale.

Bani pentru creștere economică și locuri de muncă

Deputații au susținut, în cursul negocierilor privind cadrul bugetar pentru 2014-2020 al UE, să protejeze investițiile în creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Ei s-au asigurat că fiecare euro din noul buget în valoare de 960 de miliarde poate fi cheltuit acolo unde este mai mare nevoie și au reușit să obțină includerea în cadrul bugetar a unei abordări suficient de flexibile pentru a permite abordarea unor evenimente neprevăzute sau a unor noi priorități urgente care ar putea apărea până în 2020.
Parlamentul s-a asigurat, de asemenea, că UE va putea să își plătească facturile la timp, ceea ce nu s-a întâmplat în 2011 și 2012, întrucât unele state membre nu au fost pregătite să aloce suficiente fonduri.
PE a mai urmărit alocarea de fonduri suficiente în fiecare dintre bugetele anuale ale UE – puse de către Parlament și guvernele europene pe picior de egalitate din 2009 – pentru a ajuta UE să se redreseze în urma crizei, de exemplu prin sprijinul acordat tinerilor șomeri și lucrătorilor disponibilizați, și prin investiții în întreprinderi mici și mijlocii, cercetare și infrastructură și în programul de schimburi Erasmus+.

Deputații au prevăzut o revizuire a bugetului 2014-2020 în 2016 pentru a da posibilitatea Parlamentului și Comisiei rezultate în urma alegerilor din 2014 să își spună punctul de vedere, atlfel fiind imposibil, întrucât bugetul este aprobat înainte de alegeri.
Revizuirea va include examinarea posibilității de a alinia bugetul pe termen lung, care în momentul de față se întinde pe șapte ani, la durata mandatului Parlamentului European, care este de cinci ani.
Pe lângă aprobarea bugetului, Parlamentul este responsabil și de supravegherea cheltuielilor UE, ceea ce presupune aprobarea contabilității tuturor instituțiilor UE în fiecare an, colaborând cu Curtea de Conturi (instituția de supraveghere financiară a UE), prin intermediul procedurii numite „descărcare bugetară”.
Ajutorul regional pentru zonele afectate de recesiune
Aproximativ o treime din bugetul UE este alocat investițiilor în proiecte de sprijinire a dezvoltării regionale, în special în zonele afectate cel mai mult de criza economică. Deputații au aprobat noul fond de investiții în valoare de 325 miliarde euro pentru perioada 2014 – 2020. Ei au îmbunătățit propunerea originală, prin acordarea unui cuvânt mai important partenerilor locali și regionali în luarea deciziilor, prin flexibilizarea planificării tematice și prin o mai mare concentrare a politicii regionale pe chestiunile de mediu. Parlamentul a luptat împotriva încercării statelor membre de a impune tăieri de fonduri dacă o țară comite erori macro-economice, de exemplu un deficit excesiv. Deputații au susținut că această abordare ar penaliza regiunile pentru greșelile guvernelor centrale.
Stimularea inovației și cercetării
Parlamentul a adoptat diferite programe de promovare a cercetării, și inovației în perioada 2014 – 2020. Prioritățile sale au fost reguli mai simple, perioade mai scurte de așteptare și mai mult sprijin pentru companiile mici. Pentru a ajuta Europa să își revină mai repede din criza financiară, Parlamentul a convins statele membre să crească finanțarea pentru cele două programe principale (Orizont 2020 pentru cercetare și inovație și COSME – competitivitatea companiilor și a IMM-urilor) în primii ani ai perioadei bugetare 2014 – 2020.
Printre alte măsuri de susținere în viitor a companiilor se numără: un acces mai bun la informații publice, o propunere legislativă care să permită utilizarea semnăturilor electronice peste granițe, precum și posibilitatea autorităților de a crea „parteneriate de inovație” în cadrul licitațiilor publice, ceea ce oferă contractorilor și firmelor mai multă libertate de a alege soluții inovatoare.

sursa: europarl.europa.eu

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>