Ultima ora
Publicat: duminică, 12 ianuarie 2014

Plasamentele cu un grad de risc mai ridicat, randamente de până la 480% în 2013

 

Un depozit în lei cu scadenţa la 12 luni, plasat la începutul anului 2013 la una dintre băncile de top (după active), ar fi adus, la maturitate, un randament mediu de 5%. Prin comparaţie, investiția diversificată în acțiuni sau unități de fond care să replice evoluția indicelui BET de la București ar fi determinat un câştig de 30,9% anul trecut.

Opțiunile de investiţii ”fără risc” au continuat şi în 2013 să genereze randamente mult reduse faţă de cele care implică anumite grade de risc. Astfel, spiritul întreprinzător al celor care ar fi fost dispuşi să își asume riscuri mai ridicate, în piețele de acțiuni sau cele valutare, ar fi fost recompensat abundent.

Spre exemplu, randamentul titlurilor de stat, instrumente cu risc aproape inexistent, se situa în jurul nivelului de 5,71% în ianuarie, în timp ce indicii bursieri ai pieţelor dezvoltate au adus câştiguri de circa 30%. Astfel, indicele „vedetă” a fost cel din Germania, cu 31,11% plus, urmat de piața din SUA, cu o creştere de 29,6% pentru S&P500.

Performanţele indicilor sunt urmarea revenirii economiei reale și a politicilor monetare, care au ținut banii în zona ieftină, încurajând în 2013 asumarea de riscuri în piețele de capital. Rezultatul a fost cel mai vizibil pe pieţele emergente – între piețele de capital din întreaga lume, Venezuela a dat o lecție de profit, oferind un randament de 296,2% în valori exprimate în USD (și un fabulos 480,48% în moneda locală). Pe locul doi, cu un avans deloc neglijabil, piața din Dubai a lăsat în urmă amintirea crizei și a sărit cu 107,69% în valori transpuse în dolari americani.

La polul opus se află investiţiile din zona mărfurilor, care au înregistrat, preponderent, scăderi. Excepţia o reprezintă gazele naturale din SUA, care au avut un parcurs spectaculos anul acesta, după o tendință îndelungată de scădere în anii anteriori. Oferta a început să se apropie de cererea aflată în creștere în SUA pe baza tehnologiilor noi care utilizează resurse mai curate pentru energie, a utilizării pe scară largă în transport și a vremii reci în iarnă. Gazul natural a avansat cu 26,23% și își rezervă poziția de top în segmentul mărfurilor în 2013.

Prețurile în agricultură au scăzut, însă, în general, pe seama ofertei mult peste nivelul cerut de piață, porumbul având cea mai proastă performanță din ultimii ani, și încheind topul (sau deschizându-l pe cel al scăderilor) cu un minus de 39,56% anul trecut.

Şi aurul și argintul au avut un an ”prost” – deși nu la fel de slab ca porumbul. Scăderea a întrerupt șirul de 12 creșteri anuale consecutive, cel mai lung de după 1920. Încrederea în revenirea economiei americane, care pune Fed în poziția de a întrerupe în viitor tipărirea de monedă, alături de închiderea unor poziții mai vechi foarte profitabile și a reducerii cererii de aur pentru investiție au condus la un minus de 28,26% pentru aur și 39,56% pentru argint, cu o volatilitate ridicată.

Investiţiile pe piaţa valutară ar fi putut genera, de asemenea, câştiguri semnificative, însă acestea sunt preferate de persoanele cu apetit ridicat pentru risc. Cele mai puternice monede din țări dezvoltate au fost în 2013 coroana daneză și Euro, câștigând 4,33% respectiv 4,25% în fața USD, dar performanțe bune au avut și francul elvețian și lira sterlină (+2,69%, +1,67%).

Între cele mai slabe valute din liga valutelor cele mai tranzacționate, yenul japonez a pierdut -17,69%, o contraperformanță notabilă, pe seama politicii ultra-relaxate a Băncii Japoniei, care vizează dublarea masei monetare în mai puțin de doi ani. Dolarul australian a fost puternic afectat de încetinirea Chinei și reducerile de dobândă operate de banca centrală, pierzând 14,5%. Dar ”zmeura de aur” revine randului sud-african, care s-a ieftinit cu aproape 20% în raport cu dolarul. O miză excelentă în anul 2013 ar fi fost poziția long pe EURZAR (cumpărare de Euro și vânzare de rand sud-african) – beneficiul fiind de 22,6%, fără efect de levier. Luând în calcul o amplificare conservatoare generată de un efect de levier de 5 la 1 (se întâlnește uzual în cazul monedelor emergente și un efect de 50 la 1) randamentul ar fi fost de 113%.

Șilingul din Somalia a fost câștigătorul surprinzător al poziției globale celei mai profitabile în raport cu dolarul american, cu un avans de 44,31%. Rial-ul iranian, la polul opus, a pierdut însă 50,33% pe seama destabilizării produse de sancțiunile economice impuse de Vest.

În secțiunea emergentă, leul românesc se mândrește cu un onorabil loc 2 în fața dolarului, obținut în urma aprecierii de 3,65% în 2013. Leul e depășit de vecinii noștri din sud: leva a crescut cu 4,11% între 1 ianuarie 2013 și 1 ianuarie 2014 față de dolar. De fapt, ambele performanțe se datorează parcursului pozitiv al Euro. În raport cu moneda unică, leva și leul nu mai arată așa de bine: – 0,13% respectiv -0,57%.

Un randament spectaculos ar fi adus inovația financiară numită ”bitcoin”, o monedă virtuală susținută de cooperarea unor calculatoare din întreaga lume, pe baza unui algoritm criptografic. În raport cu dolarul american, BTC a devenit de 59,6 ori mai scump, crescând de la 13,51 la 806,01 USD pe ”bursa” principală. Interesul fabulos a fost încurajat de opiniile moderat favorabile din Congresul american în noiembrie 2013 cu privire la această monedă.

De asemenea din categoria investiţiilor „exotice”, între fondurile de hedging la nivel mondial, Kazimir Total Return Fund, din categoria instrumentelor cu venit fix, a reușit un câștig de 986,69%.

Anul 2014 ar urma să aducă o volatilitate mai ridicată în majoritatea piețelor, odată cu retragerea treptată a stimulului oferit de Rezerva Federală. Euro ar putea pierde în fața dolarului american și monedele emergente ar avea de suferit. Aurul ar cunoaște fluctuații, dar, în cele din urmă, are șanse să încheie anul în teritoriu pozitiv, din moment ce piețele au integrat în bună parte deciziile actuale ale Fed, în timp ce Japonia și probabil în curând Europa vor urma relaxarea monetară agresivă. Piețele de capital dezvoltate, și cu atât mai mult cele din Europa emergentă, ar putea suferi unde de șoc ale recalibrării apetitului pentru risc. Traderii activi, dispuși la riscuri bine calculate, ar putea avea de câștigat în 2014.

X-Trade Brokers Dom Maklerski este lider pe piaţa de brokeraj în Europa Centrală şi de Est. Înfiinţată în 2002, în Polonia, compania are peste 20 de sucursale în Europa, Asia şi America de Sud. În România, X-Trade Brokers Dom Maklerski Varsovia Sucursala Bucureşti S.A. (XTB România) este activă pe piață din 2008. Compania oferă acces la pieţele valutare (forex), de mărfuri şi de capital (acţiuni şi indici bursieri în piețele majore și cele emergente). XTB România oferă tehnologie de vârf clienţilor săi prin intermediul platformelor de tranzacţionare în versiune desktop și mobilă. Compania se implică activ în programe de educare pe teme de analiză tehnică şi fundamentală, psihologia investitorului şi managementul riscului. Prin tehnologie, educație, suport individual și servicii de vârf pentru clienți, XTB România creează condițiile pentru succes. XTB România face eforturi constante pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor pe care le oferă clienţilor săi. Astfel, analiştii XTB România susţin periodic prezentări pe teme relevante pentru pieţele financiare şi sunt disponibili zilnic pentru întâlniri cu clienţii. În România, XTB România este reglementată şi supervizată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM).

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>