Ultima ora
Publicat: sâmbătă, 15 iulie 2017

Poeți în lumea folkului

Împreună totul e frumos!

Muzica folk s-a născut la noi prin anii 60 sub influența noului val de folk-singers în fruntea căruia se aflau Bob Dylan, Donovan, Joan Baez.În spațiul est-european folkul s-a înfrățit cu poezia și a avut ca efect două rezultante…poeți care s-au implicat în fenomenul folk și folkisti care prin creația lor au promovat poemele unor autori.N-am să scriu aici despre poeții promovați de folkiști.Numarul lor e foarte mare și cu toată bunăvoința subiectul depășeste granițele acestui studiu.

Voi încerca o trecere în revistă a poeților români care au fost sau sunt azi în proximitatea genului.

  Deși primul poet despre care știm că se acompania uneori cu chitara a fost Ion Minulescu nu-l putem glosa aici pentru că el cânta romanțe și poate șansonete fiind un înaintemergător al genului folk.

Adrian Păunescu

Este fără îndoială cel care a influențat cel mai mult genul la noi, nu numai prin numărul mare (câteva sute) de piese compuse pe versurile sale, dar mai ales pentru rolul important în promovarea și popularizarea genului.Alături de el 4 generații de folkiști s-au succedat pe scena Cenaclurilolor „Flacăra” 1974-1985 și „Totuși Iubirea”  1990-2008. A impus și readus în circulație cântece religioase (pricesne) din Ardeal, cântece patriotice, cântece cu texte ce vizau momente istorice importante.  Drept este că putem vorbi despre naționalism și propagandă de stânga… Astăzi însă într-o lume descentrată, lucrurile trebuiesc privite nuanțat. Păunescu a lansat un stil de folk și un stil poetic care încă dăinuie în România. Datorită poetului folkul a devenit un fenomen de masă și nu unul de elită cum este jazz-ul, de pildă. Mulți cantautori îi datorează o parte din repertoriu sau mai ales ridicarea de la statutul de aspirant la statutul de folkist consacrat. Multe din reușitele importante ale folkului poartă pe spinare desenul versurilor sale. Poate și alți poeți poate meritau să fie popularizați astfel. Din păcate numai cine ară culege iar a sta în turnului de fildeș nu te apropie de talpa țării. În fapt, și munca de culturalizare trebuie făcută iar dacă statul stă și așteaptă…o va face altcineva!

 

Lucian Avramescu

A condus între anii 1981-1985 Cenaclul „Serbărilor Scânteii Tineretului”. Mult mai discret și mai puțin implicat politic, poetul Lucian Avramescu a fost o variantă atenuată a bardului de la Bârca. Influența acestui cenaclu a fost mai mică deși multe nume importante ale genului au trecut pe acolo. Pe versurile poetului au compus câteva cântece Victor Socaciu, Gheorghe Gheorghiu și Romeo Mocanu. Din păcate, după 1985 Lucian Avramescu nu mai păstrează legătura cu lumea folkului și multe dintre poeme sale bune își așteaptă interpretul.

George Stanca

Fost rocker, poet, publicist, dar și organizator și prezentator de spectacole George Stanca a colaborat o bună vreme cu Adrian Păunescu căruia, adesea,  îi recomanda artiști văzuți în diverse festivaluri studențești. A acompaniat prima generație de folkiști în cenaclu și a fost prezent și în perioada Casa „Eliad” unde,  a scris cronici de spectacol. Câteva dintre poemele sale au fost puse pe muzică de folkiștii din prima generație. În ultima vreme, îl acompaniază, uneori, cu recitaluri de poezie pe Tic Petroșel.

Între folkiști, evident, exista mulți poeți cu cărți publicate.Enumăr rapid : Alexandru Andrieș, Nicu Alifantis, Dinu Olărașu, Augustin Frățilă, Ioan Evu, Ovidiu Mihăilescu,  Andrei Păunescu, Dan Vană, Adrian Bezna, Paul Arva, Daniel Silvan Petre, Ioan Mateiciuc, Ovidiu Scridon, Adrian Sărmășan. Desigur că acești autori sunt de valori,stiluri și generații diferite.

George Țărnea

Poet iubit și prezentator de spectacole, George Țărnea a colaborat cu folkiști din prima linie.Ștefan Hrușcă, Mircea Baniciu,Vali Sterian, Nicu Alifantis, Vasile Șeicaru, Mircea Vintilă, Ducu Bertzi.A lăsat poate cea mai mare moștenire după Adrian Păunescu, deși nu figurează în elita poetică a timpului său, stilul său  e foarte popular printre iubitorii de folk.

 

Dan Verona

Mai discret și retras Dan Verona a colaborat ca și Geroge Țărnea cu câțiva folkiști importanți. Mircea Baniciu, Stefan Hrușcă,Victor Socaciu, Vasile Șeicaru. În special cu albumele Secunda 1 și 2 ale lui Mircea Baniciu a reușit să atingă o generație de public și să creeze un spațiu poetic important.

Cornel Udrea

Umorist serios, dramaturg , om de radio, poet mai puțin cunoscut, Cornel Udrea este un personaj. A încercat să ajute oamenii sărmani (umoriștii și folkiștii) și dacă în zona de umor nu mai este nevoie de nici o dovadă, în folk stă mărturie activitatea sa de la Cluj. Albumul lui Cătălin Condurache „Generația ta”. Poate domnia sa dă un semn că e momentul ca și umoriștii, nu numai poeții, să se apropie folk!

 

Viorel Gârbaciu

Filolog și Director al Școlii Populare de Artă din Târgu Jiu, poetul Viorel Garbaciu cântat de Emeric Imre într-o cunoscută piesă, a conceput și realizat 13 ediții de Festival Național Folk „Poarta Sărutului”. Ca membru al juriului și cunoscător fin al fenomenului a fost vreme de un deceniu un garant al seriozității acestui festival folk.

Marius Tucă

Jurnalist de presă scrisă, televiziune și radio, apropiat inițial de Alexandru Andrieș și Dinu Olărașu cărora le-a dedicat emisiuni, Marius Tucă alături de Florian Pittiș și Emeric Imre a  realizat proiectul Folk You de la Vama Veche. Devenit în timp, cel mai mare proiect comercial folk-rock, fenomenul Folk You a sprijinit lansarea și confirmarea câtorva nume din generațiile trei, patru și cinci. Între timp, Marius Tucă a publicat mai multe volume de versuri devenind un poet autentic și apreciat.

Clara Mărgineanu

Poetă și publicistă, Clara Mărgineanu este o mare iubitoare a muzicii folk.Pe versurile sale au compusm Georghe Gheorghiu, Maria Gheorghiu și Tatiana Stepa, Vasile Mardare și alții. Poeta Clara Mărgineanu a fost unul dintre autorii proiectul „Pariu pe Prietenie” , o folmulă de cenaclu literar și spectacol infuzat cu muzică folk. În cadrul emisiunilor difuzate  pe TVR Cultural a realizat o lungă serie de portrete pentru generațiile  trei și patru din folk. Devenită între timp o prezență activă în mai multe festivaluri și spectacole folk, cu un discurs deosebit și o pasiune reală pentru gen este una dintre figurile poetice prețuite în lumea folkului.

Loreta Popa

Jurnalistă și scriitoare pasionată iubitoare a folkului, Loreta Popa este unul dintre oamenii care a făcut mari servicii folkului prin articolele dedicate artiștilor. Poetă sensibilă se implică în ultima vreme tot mai mult în organizarea de spectacole folk, fiind azi una dintre promotoarele genului.

Teodora Ionescu

Cunoascută ca o enciclopedie a folkului, unul din puținii jurnaliști care cunoaște genul de la începuturile lui, om de radio, jurnalist și cronicar folk, Teodora Ionescu este și poetă.  Completează adesea prezentările din cluburi sau festivaluri cu versuri din Mircea Dinescu, Adrian Păunescu sau din versurile proprii. Este o arhivă vie, dar și-a păstrat în timp pasiunea pentru gen și bucuria receptării.

Sorin Poclitaru

Admirat dar și intens contestat, Sorin Poclitaru  a promovat folkiști editându-le albumele ( Adi Bezna,Vasile Mardare, Cristi Corcioveanu, Cristi Buică, Marius Matache, Stefania Iacob). A editat și două volume Folk din pana mea cu cântece folk scrise pe versurile sale. A organizat și finanțat sute de spectacole în Gura Humorului și a inițiat proiectul „Folk la școli” menit să popularizeze folkul în mediul școlar. Foarte activ ca poet este un bun exemplu de implicare și reușită a unui autor care a înțeles că folkul potențează poezia și o livrează instant receptorului.

Andrei Maftei

Poet din arealul spiritual al Iașului, apropiat inițial de Cătălin Ungureanu, apoi de Adrian Bezna,  Andrei Maftei a devenit în timp un bun prezentator de spectacole și recitator. Inclus în desfășurarea unor festivaluri de gen a devenit o prezență în lumea folkului. Alături de Sorin Poclitaru e unul dintre cei mai vizibili poeți din zona Moldovei.

Camelia Radulian

Filolog dar și realizator TV, pe versurile poetei Camelia Radulian a cântat inițial Tatiana Stepa. Ulterior pe versurile sale au compus cantautorii, Raul Cârstea, Dan Pantiș, Florin Tomici, Cătălin Stepa. Se implică, adesea, la Craiova și București în organizarea de spectacole care împletesc frumos poezia și folkul.

Amelia Stănescu

Poetă și organizatoare de spectacole s-a implicat în promovarea muzicii de calitate. Apropiată clubului Doors din Constamța a oferit scena multor folkiști din zonă sau din țară. Organizează din 2017 „Galele Folk” de la Costinești.

Eugen Doinaru

Filolog și realizator de emisiuni radio, Eugen Doinaru este de mulți ani aproape de mișcarea folk-rock din zona Constanța. La tearu sau în cluburi ca poet participă adesea la spectacolele folkiștilor locali, Walter Ghicolescu (care a și compus pe versurile sale) și  Daniel Iancu.

Poeți „salvați” de folk

Când spun salvați mă refer nu la o salvare mesianică ci doar la faptul că un folkist, grup folk, au inclus în repertoriu un poet mai puțin cunoscut, uitat sau chiar interzi. Într-o lume liberă, folkiștii pot avea propriile lor criterii de selecție și pot valoriza (in sens bun sau rău) cultura româna! Subliniez asta ca să se știe, folkul este totuși o mișcare ce culturalizează!

Ion Chichere

Poet reșițean de geniu plecat dintre noi în septembrie 2004 este repus în circulație de Cristian Buică și Maria Gheorghiu. Mai puțin vizibil, dar recunoscut de critica literară, a rămas în aura depărtată a provinciei. Fără tribuna folkului ar fi rămas poate un poet uitat.

I L Caragiale

Cunoscut mai ales ca dramaturg, a fost repus în circulație ca poet de către artistul Tudor Gheorghe.

E meritul marelui baladist și actor de a-l fi redescoperit și difuzat în concertul Pe-un franc poet.

În fapt, tot lui Tudor Gheorghe îi datorăm readucerea în muzică a poeziei „sfinților închisorilor” cu nume ca Radu Gyr, Nichifor Crainic, Andrei Ciurunga. A compus deasemenea, pe versurile unor poețit mai rar cântați azi: Macedonski, Bolintineanu, Creteanu, Lesnea, etc. În cazul său, vorbim despre unul dintre puținii artiști care a făcut o sinteză proprie a poeziei române.

Vasile Voiculescu

Poet interzis, încarcerat, a fost cântat cu sensibilitate de Florin Săsărman. Din păcate o neînțelegere legată de drepturile de autor a oprit acest gest de restituire.

Zaharia Stancu

Personaj literar de stânga, cunoscut mai ales datorită romanelor sale a fost repus în circulație ca poet de grupul folk „Poesis”. Marius Bațu și Eugen Baboi a reușit să puna în valoare poezia lui Zaharia Stancu care, altfel, poate s-ar fi uitat. (Tot ei l-au readus în actualitate pe Radu Stanca)

Consider acest articol o primă atingere a acestui subiect asupra caruia voi mai poate voi reveni. Pînă la urmă e doar un studiu deschis despre nevoia culturală de a fi împreună…poeți și folkiști!

 

Ovidiu Mihăilescu

 

Displaying 1 Comments
Have Your Say
  1. stefan spune:

    Interesant citatul- „Din păcate numai cine ară culege iar a sta în turnului de fildeș nu te apropie de talpa țării” Cred că fără arătura pe câmpul prea măririi odiosului, A. Păunescu ar fi fost mai mic dar de o calitate mai bună. Datorită posibilităților sale de promovare, era ales de folkiști. Voi pune aici un citat din I.D. Sîrbu, un citat care a supărat mulți susținători ai poetului. Văd mereu în faţa ochilor pe A.P. (8 oct. 1978) care, cu curul său mare şi greu, întors spre altarul bisericii din Vidra, declara rituos ” Nu avem încotro: trebuie să-l convingem şi pe bătrânul nostru Dumnezeu că nu există că a murit în 1848….” Mă simt cutremurat; În această biserică şi Blaga, şi Prodan simţeau nevoia să intre în genunchi. Prostia şi tupeul retoric-demagogic- se pot apropia de apostatzie. Ar trebui să strigăm:” Iartă-l, Doamne, că nu ştie ce zice!”- dar aici, în cazul acesta special, nu Dumnezeu, Înaltul şi Atotînţelegătorul, e cel murdărit: ci IANCU şi cu toţi moţii lui, întreagă această generaţie de martiri simpli care s-au închinat şi s-au rugat în această umilă biserică, înainte de a merge să înfrunte cu coasele lor puştile şi tunurile honvezilor lui Hatanyi
    (Cu prejudecăţile mele magico-noetice, legate de fiinţă şi puterea Limbii, eu cred că acolo şi atunci, în acea biserică, Limba Romană i-a retras girul metafizic. A păcătuit, nu a greşit: va ispăşi, nu va plăti. Va continua să scrie versuri cu nemiluita-dar poezie adevărată,..nevermore!) – I.D.Sirbu din Jurnalul Unui Jurnalist Fara Jurnal

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>