Ultima ora
Publicat: joi, 24 august 2017

Președintele Franței, vizită în România, în 24 august. Declarații de presă

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut joi, 24 august a.c., la Palatul Cotroceni, o conferință de presă comună cu Președintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron.

Vă prezentăm în continuare transcrierea conferinței de presă:

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Domnule Președinte Macron, îmi face o deosebită plăcere să vă am oaspete astăzi, la București.

Doresc să vă mulțumesc pentru că ați acceptat invitația mea, lansată cu prilejul discuţiei foarte bune pe care am avut-o cu ocazia Consiliului European din iunie. Cu acel prilej, am confirmat împreună dorința de a duce relația bilaterală şi cooperarea în plan european la o etapă superioară.

România este prima țară din regiune, domnule Președinte, unde efectuați o vizită bilaterală, ceea ce confirmă profunzimea Parteneriatului nostru Strategic și ne onorează.

Este și un moment simbolic: în 2017 se împlinesc 25 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de înțelegere amicală și cooperare între România și Franța, iar anul viitor marchează nu doar Centenarul României moderne, ci şi aniversarea primilor 10 ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Am avut și astăzi, domnul Președinte Macron și cu mine, discuții foarte bune, în urma cărora am decis aprofundarea Parteneriatului Strategic, în special în sectoarele politic, economic, cultural și al cercetării.

Am salutat dinamica pozitivă a cooperării economice, anul trecut înregistrând o creștere de peste 9% a comerțului bilateral, cifrat la aproape 8 miliarde de euro. Totodată, am exprimat interesul creșterii și diversificării investițiilor franceze în economia românească.

Împreună am exprimat sprijinul pentru ca proiectul Sezonului cultural încrucișat România-Franța 2018/2019, cel mai important proiect cultural bilateral al României din ultimii 10 ani, să fie un succes care să contribuie la prezentarea imaginii actuale, moderne și inovative a celor două state.

În același timp, am exprimat dorința de a coopera cu Franța în contextul marcării, în 2018, a Centenarului României, proiect la care, după cum se știe, Franța a contribuit în mod esențial.

România rămâne una dintre țările europene cele mai ataşate francofoniei şi un stat-far al Francofoniei în Europa Centrală și de Est, cu cel mai mare număr de cetățeni vorbitori de limbă franceză din regiune.

Am subliniat, totodată, rolul comunității românești din Hexagon, un rol de liant între cele două societăți, mulți români cu înaltă calificare profesională lucrează în Franța și contribuie direct la prosperitatea societății franceze.

Am abordat în discuția noastră, evident, și destul de profund, agenda europeană și am decis să sprijinim o cooperare întărită între România și Franța în domeniul afacerilor europene, cu precădere în sprijinul consolidării și chiar redefinirii proiectului european, la care amândoi,  Președintele Macron și cu mine, ținem foarte mult.

L-am asigurat pe domnul Președinte că poate găsi în noi un partener autentic, profund atașat ideii europene și pe deplin implicat în eforturile de redinamizare a Uniunii Europene. România este astăzi, după 10 ani de când suntem membri, un stat membru matur, cu un profil pro-european foarte puternic, care dorește să fie un membru re-fondator al Uniunii Europene.

În acest sens, am subliniat importanța de a avansa în procesul de integrare la nivel european, într-o formulă incluzivă, deschisă tuturor statelor membre, concentrându-ne eforturile comune pe inițiative consensuale, cu rezultate concrete și pozitive pentru cetățenii noștri.

Am arătat că Europa Socială trebuie să fie în primul rând o Europă a coeziunii, bazată pe o viziune unitară și în care progresul social al tuturor statelor membre este un obiectiv prioritar.

România va acorda susținere consistentă proiectului Europei Apărării, la care dorim să participăm de la bun început.

I-am transmis domnului Președinte şi faptul că obiectivul României de aderare la Spațiul Schengen rămâne unul de actualitate.

România, după cum se știe, acționează deja de facto ca un stat responsabil al spațiului Schengen, luând parte solidar la toate eforturile de consolidare a frontierelor externe ale Uniunii.

Aderarea României va consolida securitatea spațiului Schengen și va transmite un semnal puternic în sprijinul construcției europene.

Domnule Preşedinte, această vizită este un excelent prilej de a lucra împreună pentru consolidarea relației noastre și pentru îmbunătățirea proiectului european.

Vă mulțumesc!”

Președintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron: Mulțumesc, domnule Președinte! Vă mulțumesc pentru această invitație, într-adevăr, lansată în iunie. Îmi face o mare plăcere să fiu astăzi, aici, într-o primă vizită bilaterală, care este simbolul vitalității relațiilor noastre istorice și al vitalității pe care dorim să o acordăm relațiilor noastre actuale și viitoare, și eu, și dumneavoastră. Sunt astăzi aici pentru că, într-adevăr, avem un Parteneriat strâns și voi reveni pe relațiile bilaterale. Acum 10 ani, țara dumneavoastră a aderat la Uniunea Europeană și a făcut progrese considerabile, despre care ați vorbit și dumneavoastră. Și pentru că astăzi suntem la începutul unui an care va marca un moment istoric important pentru țara dumneavoastră și pentru că în primul semestru al anului 2019 veți prelua Președinția Consiliului Europene și este important să pregătiți aceste responsabilități iminente.

Desigur, în cadrul discuțiilor noastre, am vorbit despre relațiile bilaterale. Cum ați reamintit și dumneavoastră, Sezonul Cultural 2018/2019, care trebuie pregătit și care va consacra forța relațiilor noastre istorice și culturale, ne va permite să continuăm să dezvoltăm predarea limbii franceze aici, în România, și vă mulțumesc pentru angajamentul luat în acest sens. De asemenea, de a întări prezența sectorului privat francez, care este foarte importantă pentru mine și, de asemenea, nu trebuie să uităm relațiile culturale afective care există între țările noastre.

O relație bilaterală se construiește și prin relații de afaceri pe care, de asemenea, sper să le dezvoltăm. Mă voi întâlni, mai târziu, cu comunitatea franceză de afaceri prezentă aici, în România, deosebit de importantă, prin intermediul companiilor franceze prezente aici. De asemenea, și mulți tineri care lucrează în România și care doresc să-și dezvolte cariera aici, precum și întreprinderi și investitori români, care și ei trebuie să se dezvolte în Franța. O cooperare care trebuie încurajată în continuare și, în acest sens, cele trei acorduri-cadru care au fost semnate chiar acum sunt deosebit de importante pentru noi și permit să confirme în planul formării înaltei funcții publice importanța Parteneriatului nostru și, de asemenea, din punct de vedere al industriei de apărare se arată aceeași forță a Parteneriatului dintre țările noastre și nu pot decât să mă bucur când văd aceste relații bilaterale.

Am vorbit, de asemenea, de mai multe subiecte de interes comun şi viziunea noastră comună privind afacerile europene, cu o agendă pe termen scurt, această Europă care protejează, o idee foarte importantă pentru mine, și care se referă la subiecte foarte precise și anume să progresăm împreună în beneficiul Europei. Ați vorbit, de asemenea, despre un subiect care știu că este foarte important pentru țara dumneavoastră și anume revizuirea directivei privind detașarea lucrătorilor şi mă bucur să constat această voinţă comună de a lucra împreună şi sunt sigur că vom ajunge la un acord până la sfârşitul anului. Sper să poată fi confirmat în cadrul Președinției estoniene, pentru a clarifica cadrul acestui proces şi să mergem în miezul proiectului european, care este un proiect de convergenţă între economiile noastre, din punct de vedere fiscal și din punct de vedere social. De asemenea, în cadrul acestei conferințe de presă aș dori să explic poate o neînțelegere pe care am citit-o în presa românească, revizuirea directivei privind detașarea lucrătorilor și propunerea Franței nu înseamnă în niciun fel să-i împiedicăm pe transportatorii rutieri români să lucreze peste tot în Europa. Dimpotrivă, problema directivei privind detașarea lucrătorilor este că astăzi propune un cadru prea slab și astfel conduce ca angajatori, companii din Franța, să angajeze cetățeni din alte state europene, în general din țări cu costuri reduse, la costurile din ţările de origine. Astfel, venind în contradicție cu ideea pieței unice, făcând o concurență neloială lucrătorilor francezi și doresc să punem capăt acestui sistem, care nu reprezintă spiritul Uniunii Europene şi este de neînţeles pentru concetăţenii noştri. Așadar, trebuie să ajungem la un nou acord pentru ca următoarea directivă să limiteze perioada de timp în care se poate detașa un lucrător, să întărească constrângerile, aceeași muncă să fie remunerată în mod egal în aceeași țară și să întărească și partea de control și am reamintit că vom întări Parteneriatul dintre noi pentru ca un control mai ferm să poată fi activat.

Și din acest punct de vedere, sigur că ne dorim ca toți cei care lucrează în Europa să facă asta într-un mod loial și competitiv, transportatorii rutieri să poată să-și desfășoare activitatea peste tot în Europa, dar într-un mod demn și eficace. Și cred că această clarificare era indispensabilă astăzi și vă mulțumesc pentru spiritul constructiv în care abordăm această fază finală a discuțiilor.

Europa care protejează este și Europa Apărării, și ați spus și dumneavoastră acest lucru. În luna iunie am marcat un progres real în plan european cu implementarea unei cooperări structurate permanente, a unui fond european pentru apărare, instrumente care vor permite să existe o Europă a apărării, care să avanseze în mod concret, pentru cei care doresc să contribuie la acest proiect, și mă bucur că discuțiile de astăzi au arătat și voința dumneavoastră de a angaja România în această Europă a apărării, prin aceste noi instrumente. Echipele noastre şi miniștrii responsabili vor putea lucra în următoarele săptămâni împreună pentru ca dincolo de ceea ce s-a făcut până astăzi să se poată construi metodele unei integrări mai accentuate, un fond comun, capacități comune, Parteneriate întărite în acest domeniu, astfel pentru a avea un cadru mai puternic, pentru cooperări care se structurează deja de câțiva ani și pe care le-am confirmat astăzi, în industria apărării, între statele noastre.

Dincolo de această agendă, dorința noastră este ca Europa să meargă înainte. Deja de mai mulți ani, aveți tot dreptul să cereți integrarea în spațiul Schengen și ați reamintit acest lucru și știu cât este de important este acest subiect pentru dumneavoastră. Nu am nicio ideologie în acest sens, sunt total deschis față de acest subiect. Însă, trebuie să fiu onest, trebuie să fiu sincer, Europa spațiului Schengen nu funcționează bine și sigur că nu putem să ne bucurăm de asta. Iar dorința mea este ca în următoarele luni să putem accelera o reformă a regulilor comune în acest domeniu, să le clarificăm, să avem o atitudine mai solidară, un control mai bun al frontierelor, o convergență crescută în ceea ce privește regulile comune privind azilul și primirea populațiilor exterioare și să vă asociem la această discuție pentru a putea rezolva practic două lucruri: transformarea indispensabilă a spațiului Schengen şi a unei bune părți din regulile care reglementează funcționarea în ceea ce privește protecția frontierelor, gestionarea azilului şi a migraţiei şi să asociem, în același timp, România pe deplin la aceste discuţii. Din acest punct de vedere, vă arăt toată deschiderea și dorința de a avea un Parteneriat demn de eforturile pe care le-ați făcut. De asemenea, suntem convinși să lucrăm împreună pe foaia de parcurs pentru viitorul Uniunii Europene, pentru zona Euro și pentru toate demersurile care trebuie făcute în viitor. Pentru că știu că sunteți ferm hotărâți să integrați România într-o Europă care merge înainte și zona Euro reprezintă în acest sens un element de convergență și în săptămânile următoare se va prezenta o foaie de parcurs care să marcheze o nouă etapă a Uniunii Europene și, în acest cadru, doresc să avem o discuție loială, ambițioasă, să fiți un partener deplin al acestei definiri a Europei viitorului, înainte să se intre într-o fază mai activă în țările noastre, împreună cu opinia publică și cu consultările care vor fi demarate. Așadar, am decis să lucrăm împreună în următoarele săptămâni pe toate aceste proiecte pentru viitor.

Iată, domnule Președinte al României, dragă Klaus, iată că discuțiile dintre noi, pe care eu le consider deosebit de fructuoase, și am dorit să le prezint pe scurt aici, mulțumindu-vă încă o dată pentru invitație, pentru primire și repetându-vă cât de important este Parteneriatul cu România, un parteneriat istoric, dar și de viitor pentru țara noastră!

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Bună ziua. Întrebarea mea se adresează domnului Preşedinte al României. Aţi putea să fiţi puţin mai concret în ceea ce priveşte detaşarea lucrătorilor şi să ne confirmaţi că sunteţi de acord cu poziţia franceză de a întări această directivă, de a aduce constrângeri suplimentare dincolo de propunerea din luna mai faţă de care cred că vă opuneaţi. Şi asta cu preţul retragerii alineatului care se referă la transportul rutier, care să fie amânat pentru mai târziu. Şi mă adresez şi domnului Preşedinte Macron. Acest echilibru înseamnă de fapt şi o asociere mai importantă a României în ceea ce priveşte integrarea în Spaţiul Schengen, pentru Franţa este considerată o victorie? Ştiind că transportul rutier este un sector atât de important.

Preşedintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron: Aş vrea să nu fie nicio ambiguitate în ceea ce priveşte transportul rutier. Vorbim de două lucruri diferite. Franţa nu scoate transportul rutier din acord. Şi vom continua să vorbim despre acest lucru, dar sunt două subiecte diferite. Când vorbesc despre transportatorii rutieri francezi care recrutează români, aceştia intră în acordul pe care sper să-l obţinem pentru că este vorba despre o formă de muncă detaşată, lucrători detaşaţi. Dacă un transportator rutier francez angajează la costuri salariale româneşti şoferi români în Franţa, acest lucru intră în cadrul directivei privind transporturile şi va fi acoperit de acordul la care sper să ajungem până în luna octombrie. Deci acest lucru nu a fost scos din acord. Este vorba despre problematica detaşării lucrătorilor. Deci toate sectoarele vor fi incluse în măsura în care există lucrători detaşaţi, în acest acord, pe care sper să-l obţinem şi pentru care m-am angajat în mod personal. Ceea ce spuneam este că sectorul transportului rutier acoperă o realitate care nu se reduce doar la lucrători detaşaţi. Există clar o problemă delicată în România. Transportatorii români care angajează salariaţi români sau din alte ţări din Uniunea Europeană şi care au activităţi în Uniunea Europeană. Ei bine, asta nu are nicio legătură cu directiva privind detaşarea lucrătorilor. Nu este acelaşi subiect. Aici este vorba despre directiva privind transportul rutier, care este discutat într-un alt cadru şi care va oferi un cadru juridic tuturor transportatorilor rutieri din toate ţările, dar care nu se referă la detaşarea lucrătorilor. Deci foarte concret: nu accept ca transportatori francezi să facă dumping social angajând salariaţi care vin din ţări cu costuri reduse ale forţei de muncă pentru că asta înseamnă o încălcare a regulilor europene şi aici va intra şi sectorul transportului rutier prin reforma acestei directive. Şi vom merge până la capăt. În acelaşi timp, este absolut legitim ca ţări în care sectorul transportului rutier este important să se poată dezvolta peste tot în Europa. Dar acest subiect este unul separat şi va fi tratat de o altă directivă.

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Este foarte important să evităm simplificările inutile în această speţă. Putem să observăm foarte uşor că în special în Europa de Vest, nu numai în Franţa, şi în altă parte, apare tot mai des această discuţie legată de ceea ce se numeşte „social dumping”, adică evitarea unor cheltuieli sociale care nu se motivează. În acest sens, nu pot să vă spun că sunt pentru sau sunt contra şi sunt foarte multe aspecte, unele dintre ele foarte tehnice, care trebuie discutate de către specialişti. Evident nu cred că v-aţi imaginat că domnul Preşedinte Macron şi cu mine stăm să redactăm un draft al acestei directive, dar trebuie să vedem lucrurile aşa cum sunt. Există pe de-o parte o mare nemulţumire în Franţa că sunt lucrători care aparent încearcă mai degrabă să eludeze sistemul decât să se încadreze în sistem, pe de altă parte putem să observăm că există foarte mulţi oameni în Europa de Est, de exemplu în România, care vor să lucreze în Franţa, în Germania, în Spania. Ei, dacă situaţia este aşa, este foarte clar că trebuie să îmbunătăţim această directivă. Este inadmisibil să vedem aceste nemulţumiri, pe de-o parte în Europa de Vest că vin muncitori şi nu sunt toţi declaraţi, pe de altă parte dorinţa oamenilor din est de a trăi mai bine. Şi una, şi alta este legitimă. Şi dacă această directivă a produs astfel de disensiuni şi a produs astfel de divergenţe de abordare nu înseamnă că oamenii din Franţa nu au dreptate sau că oamenii din România nu au dreptate, înseamnă că directiva nu este suficient de clară şi nu este suficient de bună. În acest sens, am fost amândoi, încă din iunie, de acord că specialiştii trebuie să discute pentru a face directiva mai clară, mai bine aplicabilă şi mai eficientă pentru toată lumea. Este foarte important să se evite anumite simplificări şi confuzii. Nimeni – subliniez – nimeni nu doreşte să înlăture competiţia sau piaţa liberă, însă ceea ce în mod evident se doreşte, de exemplu în Franţa, este să se evite folosirea unui sistem care are foarte mare deschidere pentru a eluda plata unor taxe, impozite şi aşa mai departe. E clar că lucrurile nu se rezolvă simplu. Nu este nici pe departe suficient să se rescrie directiva, chiar în forma îmbunătăţită. Este nevoie evident de o colaborare mult mai intensă şi mai integrată între sistemele sociale din toate ţările Uniunii Europene. Este nevoie evident de un control mult mai bun și atunci avem șansa, dacă abordăm aceste chestiuni cu maximă seriozitate și deschidere în sens pozitiv, să facem sistemul să funcționeze mai bine, astfel că o firmă românească poate să meargă în Franța și să lucreze acolo, cum o firmă franceză poate să vină în România și să lucreze aici, fără să apară aceste suspiciuni că unii iau locul de muncă al celorlalți.

Până la urmă, și acest lucru este foarte important de subliniat, regulile europene au fost construite pentru a înlesni convergența, sau, în traducere mai simplă, pentru a înlesni o dezvoltare care ne duce pe toți pe aceeași treaptă a nivelului de trai. Or, există și se cunoaște, agenții și firme în Europa care exploatează tocmai diferențele de nivel pentru a face ele câștig și, în concluzie, apar astfel de discuții politice care nu ajută pe absolut nimeni. Ca să nu ne înțelegem greșit, ceea ce îmi doresc eu și ceea ce își dorește domnul Președinte Macron este să facem lucrurile mai clare și mai bune pentru toată lume pentru a avea o abordare corectă, o abordare echitabilă față de toată lume, și, nu vreau să repet, dar este evident că în domeniul transporturilor rutiere lucrurile nu au fost încă înțelese foarte bine în acest sens. Acolo problemele sunt specifice și trebuie tratate ca atare și nimeni, dar absolut nimeni, nu are intenția să creeze condiții favorabile pentru unii și defavorabile pentru alții. Ceea ce dorim și ne dorim cu toții este o directivă pe detașare, plus o directivă pe transport care îmbunătățesc situația și pentru unii și pentru alții, dar scot din piață pe aceia care speculează în sens negativ, din punctul nostru de vedere,  diferențele de dezvoltare care momentan încă persistă. Sper să fi fost destul de clar în această chestiune.

Jurnalist: Domnule Președinte, în privința Schengen, Franța va sprijini aderarea României la spațiul Schengen, dar de abia după ce se va realiza această redefinire a ceea ce înseamnă spațiul Schengen în acest moment? În completarea acestei întrebări, v-aș întreba dacă sprijinul Franței va fi unul real în această direcție pentru că și la vizita de anul trecut a Președintelui François Hollande se vorbea despre sprijinul Franței, dar nu s-a întâmplat nimic concret în această direcție. Mulțumesc!

Preşedintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron: Nu pot să vorbesc în numele predecesorilor mei, este deja în domeniul istoriei, dar răspunsul meu este da, în condițiile pe care tocmai le-am definit. În primul rând pentru că vreau să salut toate eforturile făcute aici în ceea ce priveşte combaterea terorismului, cu seriozitate, de către România care a contribuit la securizarea frontierelor exterioare ale Uniunii Europene, și de asemenea în cadrul cooperării justiție și poliție, care este exemplară între țările noastre. Apoi, reticența care a existat în ceea ce priveşte aderarea României în spațiul Schengen este legată de faptul că acest lucru ar fi însemnat riscul de a-i lasă pe migrați să intre în Europa și mâine în Bulgaria aș putea să spun același lucru. Dar cred că istoria ne arată că și cu România și Bulgaria în afara spațiul Schengen, migrații tot au intrat în Europa, deci pot să constat că România cooperează într-un mod deosebit de eficace, face eforturi, respectă regulile de aderare la spațiul Schengen, și faptul de a avea România în exteriorul spațiului Schengen nu aduce o protecție suplimentară pentru cei care sunt în interiorul acestui spațiu. Deci v-am reamintit faptele ca să vedeți care este poziția mea și nu am niciun motiv să mă opun intrării României în spațiul Schengen. Singura mea rezervă este că acest spațiu Schengen funcționează prost astăzi și îmi doresc ca el să fie reformat în profunzime, și, în același timp, să facem această reformă asociind acele state care au vocația de a se integra în acest spațiu, împărtășind, așadar, această reformă cu România, și într-un spațiu Schengen întărit România să poată să intre. Iată spiritul în care îmi doresc să lucrăm, cât mai rapid și într-un mod cat mai voluntarist. Astăzi, la nivel european există șapte texte în discuție cu privire la subiecte legate de migrație, care avansează într-un mod inegal. Nu avem o viziune de ansamblu și cred că trebuie să ne găsim ritmul și o viziune consolidată pe aceste subiecte, o viziune comună, deci răspunsul la întrebarea dumneavoastră este da.

Jurnalist: Domnilor Președinți, o întrebare pentru domnul Macron. Ați decis să vă faceți intrarea pe scena europeană într-un moment în care reforma privind codul muncii în Franța suscită critici. Ați prevăzut să vă adresați  și francezilor în mod solemn, în zilele și săptămânile care urmează, pentru a explica mai bine această reformă?

Preşedintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron: Foarte direct, cred că ceea ce facem acum explică coerența, de altfel spuneam asta și ieri, coerența agendei franceze cu cea europeană. Nu există nicio reformă sau transformare a societății  franceze care se poate face independent de ceea ce se întâmplă în Europa, și am explicat ieri care era coerența proiectului în curs. Prim ministrul și guvernul sunt cei care vor finaliza discuțiile cu partenerii sociali, vor finaliza elaborarea ordonanțelor, iar eu, în calendarul fixat, le voi semna și voi finaliza acest proces. Dar este vorba doar de o etapă dintr-un proces de transformare mai profundă a societății și economiei franceze, care constă în eliberarea potențialului de creștere, de creare de bogăție, de inovație, și pentru o protecție  mai bună a cetățenilor, cu elemente de siguranţă individuală, de securitate individuală, și reforma în curs trebuie privită din punctul de vedere al transformărilor sociale și fiscale pe care următoarele două proiecte de legi de buget, și de altfel abordarea multianuală va fi expusă în următoarele săptămâni, deși din punct de vedere al legislației privind șomajul, investițiile în formarea profesională și în calificări, toate aceste proiecte vor fi prezentate în următoarele săptămâni. Dar ele au un sens numai dacă sunt înscrise în agenda europeană și faptul că m-am angajat pentru o Europa socială, pentru o convergență socială care să lupte împotriva disfuncționalității Europei, cred că această abordare este perfect coerentă cu reformele din Franța. Acest turneu european îmi permite să am discuții cu parteneri indispensabili pentru reformele actuale și viitoare, îmi permite să explic o parte din proiectul european acestei Europe care oferă protecție și, de asemenea, îmi permite să explic coerența dintre agenda franceză și agenda europeană și, în fine, îmi permite să explic o etapă pe care o voi dezvolta în săptămânile următoare împreună cu partenerii mei și anume o reformă, o relansare a proiectului european, și fiecare trebuie să își asume rolul și competențele sale. Miniștrii sunt cei care se ocupă de reformele de resort, miniștrii sunt cei care negociază, care le explică în fața Parlamentului și în fața cetățeniilor francezi. Avem un Prim-ministru care se angajează foarte mult în aceste reforme și le explică el însuși, iar rolul meu este să dau un sens de ansamblu și o coerență între aceste proiecte franceze și europene.

Jurnalist: Dumneavoastră luați și cereți o înăsprire a condițiilor de acces pentru muncitorii detașați, condiții pe care unele state le văd ca o îngrădire a liberei circulații pe piața de muncă. Pentru că ați vorbit de limitarea perioadei de detașare și, așa cum spunea și Președintele Klaus Iohannis, lucrurile nu sunt simple și sunt mai nuanțate. Dacă nu reușiți o modificare a directivei așa cum o vreți dumneavoastră luați în calcul un Frexit?

Preşedintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron: Ei bine, unii au încercat această metodă și se pare că au avut probleme, adică să facă șantaj spunând că dacă nu primesc ce vreau ies din Uniunea Europeană, și până la urmă ieși și ești și mai puțin fericit, deci niciodată nu am abordat subiectele europene în acest mod. Însă le abordez cu simțul pentru detaliu și pentru concret. Ce viitor vă doriți pentru România? Doriți ca în mod durabil salariile din România să rămână la o treime din salariile din Franța? Vă doriți ca munca calificată să se dezvolte insuficient? Sau vă doriți ca țara dumneavoastră să intre pe deplin în Europa, să aveți calificări mai bune, să atrageți talente, să vă păstrați talentele, să aveți oameni mai bine plătiți care să aibă avantaje sociale și tranziția să se facă pe deplin. Înțeleg de la Președintele dumneavoastră că aţi ales a doua opţiune şi că doriţi ca România să intre pe deplin într-o Europă mai integrată. Deci pentru România situaţia din prezent nu este ideală. Este o situaţie în care ţările profită de diferențele salariale. Țările care susțin statu-quoul susțin de fapt această situație care nu este benefică pentru România.

Europa a fost extinsă, dar cu situaţii foarte diferite în interiorul său, însă, totuşi cu un proces de convergență. Şi de altfel acesta este scopul fondurilor structurale. Ţări care vin de foarte departe, care au costuri salariale mai slabe, o fiscalitate diferită sunt ajutate cu fonduri structurale pentru a se dezvolta şi pentru a reveni către centrul Europei. Dar ce se întâmplă de câțiva ani? Anumiți oameni politici – şi nu este cazul Președintelui dumneavoastră, al cărui angajament european îl salut – anumite medii de afaceri fac invers de fapt. Profită de fondurile structurale, dar dezvoltă un model de dumping social şi fiscal, continuă să scadă taxele companiilor, să păstreze costurile foarte scăzute pentru a atrage companii. Profită de acest sistem, dar fără spiritul de convergență. Un astfel de sistem va exploda. Nu va avea loc un Frexit, ci o distrugere a Uniunii Europene, o explozie a Uniunii Europene pentru că nicio ţară dezvoltată şi cu costuri ridicate salariale nu poate accepta ca sistemul să continue astfel. Şi o parte din Brexit se datorează tocmai funcţionării pieţei unice şi detaşării lucrătorilor. Aţi văzut ce spun ei: nu mai vrem oameni din Est care să vină la noi în ţară şi să ne ia locurile de muncă. Asta au spus ei. Trebuie să privim lucrurile în faţă. Acest lucru este negativ şi pentru România, şi pentru Europa, sistemul actual. Ceea ce propun eu cu ambiţia de a obţine o majoritate calificată pentru această reformă, o reformă care consacră libertatea de circulaţie, dar detaşarea să fie făcută într-un anumit orizont de timp, să se respecte regulile şi cei care lucrează într-o ţară să fie plătiţi la fel. Asta nu contravine în niciun fel libertăţii de a lucra în Europa şi spuneam asta când vorbeam despre transportul rutier, nu contravine cu nimic deschiderii pieţelor de muncă. Ceea ce facem este să oprim un abuz care nu este bun pentru nimeni. Sunt foarte încrezător în capacitatea comună de a obţine un acord care să fie bun pentru toată lumea şi această luptă pentru reforma detaşării lucrătorilor şi acest angajament indispendabil sunt pentru mine o primă etapă către o reformare a Europei, care să fie Europa convergenţei fiscale şi sociale, a progresului pentru toţi, o Europă care să plece de la o ambiţie comună şi nu o Europă cu jocuri divergente între diferitele puteri, unde fiecare se specializează într-un model de creştere care nu este bun pentru nimeni. Din semnele pe care le văd, înţeleg că se termină această conferinţă de presă şi vă mulţumesc pentru atenţie!

La invitația lui Klaus Iohannis, președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, va efectua, în data de 24 august, o vizită în România, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

„Discuțiile care vor avea loc la Palatul Cotroceni se vor concentra pe dezvoltarea și aprofundarea relației bilaterale de Parteneriat Strategic, precum şi pe principalele subiecte aflate pe agenda europeană, internațională şi de securitate.

La finalul întrevederii cei doi Președinți vor susține o conferință de presă comună.

În cursul după-amiezii, Emmanuel Macron va vizita Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.

Seara, preşedintele Klaus Iohannis va oferi o recepţie în onoarea înaltului oaspete francez.

Această vizită a fost convenită cu prilejul întrevederii avute de Preşedinţii României şi Franţei în marja reuniunii Consiliului European din 23 iunie a.c., ocazie cu care Președintele Emmanuel Macron a acceptat propunerea Președintelui Klaus Iohannis de a continua dialogul la București”, arată comunicatul citat.

După întâlnirea din 23 iunie, care a durat aproximativ 30 de minute, preşedintele Iohannis a afirmat că aceasta a fost “foarte, foarte bună” şi s-a convenit ca România şi Franţa să colaboreze în vederea întăririi unor formate europene.

Am avut o primă întâlnire aşezată bilaterală cu preşedintele Macron. Am abordat într-un timp foarte scurt multe teme foarte importante pentru noi, pe colaborare şi bilaterală şi formate europene. Am discutat despre colabrări de exemplu pe Schengen, despre colaborarea pe care o pregătim pentru sezonul cultural”, a spus Iohannis, afirmând că întâlnirea a fost “foarte, foarte bună”.

O temă importantă de discuţie a fost directiva europeană privind detaşarea muncitorilor, ridicată în cadrul întâlnirii de Emmanuel Macron.

“Doreşte să colaboreze cu noi, am arătat toată deschiderea pe acest dosar. (…) Trebuie să găsim soluţii care satisfac şi o parte şi cealaltă. Nu are rost să ne ascundem după deget şi să rămână fiecare pe poziţia lui. Trebuie discutat, trebuie negociat, trebuie soluţionată chestiunea”, a spus atunci Iohannis.

Conform unui oficial francez, citat de REUTERS și preluat de MEDIAFAX, Emmanuel Macron va solicita norme mai bune pentru lucrătorii francezi în condiţiile unei concurenţe neloiale a forţei de muncă din Europa de Est.

Macron s-a angajat să ia măsuri pentru a contracara „dumpingul social” în Franţa, metodă prin care companiile folosesc forţă de muncă mai ieftină din statele mai sărace din Europa de Est şi ameninţă locurile de muncă ale lucrătorilor francezi.

Oficialul francez a declarat, sub protecţia anonimatului, că Emmanuel Macron va milita pentru reguli mai stricte privind piaţa muncii în timpul călătoriei sale în Austria, România şi Bulgaria, în perioada 23-25 august, când va purta discuţii şi cu premierii din Cehia şi Slovacia.

În cadrul vizitei de joi, preşedintele francez se va întâlni şi cu premierul Mihai Tudose.

Sursa: AM PRESS; Știrile PROTV; MEDIAFAX; Administrația Prezidențială

Comments

comments

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>