Ultima ora
Publicat: vineri, 22 septembrie 2017

Președintele României, Klaus Iohannis, despre contramandarea vizitei la Kiev, recentele fenomene meteo și relația cu guvernul Tudose

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut joi, 21 septembrie a.c., la sediul ONU din New York, o declarație de presă, la finalul participării la cea de-a 72-a sesiune a Adunării Generale a ONU.

În cadrul sesiunii de îmtrebări și răspunsuri, șeful statului și-a exprimat poziția față de situația românilor din Ucraina, reacția autorităților din țară în raport cu fenomenele meteo înregistrate, precum și despre modul cum vede domnia sa relația cu actuala guvernare de la Palatul Victoria.

Transcrierea conferinței de presă:

Jurnalist: Domnule Președinte, ați avut mai multe întâlniri cu lideri, între care și Președinta Estoniei, țară care își dorește un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate a ONU, ceea ce își dorește și România. Care sunt mesajele în ceea ce privește candidatura României?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Într-adevăr, suntem competitori cu Estonia și acest lucru trebuie să ne facă mai ambițioși. Dacă am fi concurat singuri pe un loc, poate că nivelul de ambiție ar fi fost puțin mai redus. Așa, trebuie să ne străduim. Nu este nicio garanție că vom câștiga noi competiția, cum nu este nicio garanție pentru estonieni că vor câștiga ei competiția. Evident că am abordat această chestiune cu doamna Președinte a Estoniei și am convenit să fie o competiție curată, elegantă și fiecare să încerce să atragă cât mai multe voturi.

Jurnalist: Domnule Președinte, nu știu dacă ați avut o întrevedere și cu Președintele Ucrainei, dacă ați avut ocazia să discutați cu el. Știu că v-a invitat la un moment dat într-o vizită oficială. Ucraina a adoptat recent o lege a educației care este foarte restrictivă cu drepturile minorităților în general, și ale minorității românești în special. Care este poziția dumneavoastră?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Într-adevăr, o tematică neplăcută, această evoluție din Ucraina, cu lege educației. Am avut prevăzută o vizită în Ucraina pentru luna octombrie a acestui an, o vizită pe care am pregătit-o în mai multe runde de discuții cu Președintele Poroșenko. Ultima discuție pe această temă am avut-o cu ocazia întâlnirii NATO de la Bruxelles.

Am fost foarte, foarte neplăcut surprins de evoluția din Parlamentul Ucrainei, care, fără să anunțe partenerii, și noi suntem parteneri ai Ucrainei, a promovat o lege care, după părerea noastră, contravine bunelor intenții reciproce și, practic, această lege, dacă va intra în vigoare, va limita drastic accesul minorităților la educația în limba maternă. Și pe noi ne doare acest lucru, avem foarte mulți români în Ucraina și pot să vă spun, așa, în premieră, că ideea mea cu vizita în Ucraina a fost, de fapt, să mergem împreună în zona Bucovinei ucrainene, unde sunt mulți români, ca să subliniem că ne preocupă.

Acum, vă dați seama că această lege a venit într-un moment foarte nepotrivit, și întreaga abordare, după părerea mea, trebuie pusă în discuție.

În consecință, când am aflat de această lege, am contramandat vizita mea în Ucraina și am contramandat și primirea Președintelui Parlamentului, care se anunțase pentru sfârșitul lui septembrie la mine, dând astfel semnale diplomatice extrem de puternice. Amânarea unei vizite prezidențiale este un semnal diplomatic extrem, extrem de dur.

Întâmplarea a făcut că l-am întâlnit pe Președintele Poroșenko pe holurile ONU și, normal că ne-am salutat, și i-am spus pe scurt aceste lucruri. I-am spus și direct că nu voi face această vizită până când nu există un progres pe această lege a educației și că sunt foarte neplăcut surprins de această evoluție, în condițiile în care domnia sa avut o abordare, cel puțin față de mine, foarte deschisă, când a venit vorba despre românii din Ucraina.

Deci, am transmis această abordare pe care o am și pe căi diplomatice și, iată, și direct Președintelui Poroșenko. Și-a continuat drumul foarte îngândurat și sper să reușim să avem o abordare care permite românilor din Ucraina perspectiva totuși să-și continue învățământul în limba română.

Jurnalist: Domnule Președinte, având în vedere fenomenele meteo extreme din ultimele zile din România, considerați că este nevoie de un nou sistem de alertare și de standarde mai clare în privința codurilor și măsurilor care trebuie luate în astfel de situații?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, cu siguranță! Am spus acest lucru în al doilea mesaj pe care l-am dat după furtunile care, din nefericire, au produs aceste tragedii.

Am avut o comunicare imediat după ce am avut prima serie de evenimente nefericite și, încă o dată, trebuie să spun condoleanțe familiilor îndoliate. Și, a doua zi, când am fost deja aici, la ONU, am remis un comunicat prin care am cerut imperativ Guvernului, deci eu am cerut Guvernului, să înceapă să lucreze la un sistem de alarmare a populației.

Am verificat, am rugat pe colegii mei să verifice, cum au fost avertizați oamenii de acest front periculos care a produs ravagii și cum au reacționat autoritățile. Credeți-mă, am fost extrem de neplăcut surprins, ca să nu zic că am fost de-a dreptul revoltat, să aflu că prima avertizare meteorologică s-a dat cu câteva minute înainte să avem în Banat primul deces din cauza furtunii. Este o disfuncționalitate foarte gravă în sistemul de avertizare.

Pe de altă parte, avem nevoie de un sistem de prevenire pentru populație. Nu toată lumea stă toată ziua la televizor, să vadă ce zice ANM-ul. Acesta este un sistem care nu funcționează pe termen scurt. Funcționează dacă, de exemplu, la știrile de seară se anunță că a doua zi vor fi furtuni. Atunci majoritatea oamenilor află aceste lucruri. Dar am profitat de faptul că aici, în New York, și, în general, în Statele Unite există astfel de sisteme și am vorbit cu oameni de aici.

Aseară chiar m-am întâlnit cu cineva cu care am fost pe vremuri colegi la școală și am povestit mai multe. Există sisteme de avertizare care îți trimit SMS pe telefonul mobil și care te avertizează că vine furtună, că a căzut curentul, că se inundă strada X, și așa mai departe. Deci avertizări și pentru fenomene meteo periculoase, dar și pentru incidente civile care afectează viața de zi cu zi a oamenilor. Așa ceva îmi imaginez și pentru România, și atunci, sigur, putem să prevenim populația.

Dar ca să funcționeze prevenirea, prima dată trebuie să avem un sistem de avertizare serios din partea ANM. Deci aici, recunosc, sunt foarte nemulțumit de cum au funcționat lucrurile.

Pe de altă parte, ca să nu fiu înțeles greșit, unii au divagat la televizor. Nu am acuzat Guvernul de nimic, fiindcă e un guvern proaspăt, ce era să facă? Probabil nici nu au știut care sunt liniile de comunicare, încă. Deci nu asta era problema.

Pe de altă parte, acest guvern nici nu avea cum în timpul foarte scurt să apuce să construiască un astfel de sistem. Dar am fost foarte nemulțumit că o entitate care trebuie să prevină, să avertizeze populația, nu a făcut-o. Au fost, din fericire, intervenții foarte reușite din partea pompierilor, de exemplu, și ca de obicei, pot să laud pompierii, au făcut o treabă excelentă. ISU a intervenit peste tot, au salvat ce a mai putut fi salvat.

Și, în final, ca să închei acest subiect, cred că este absolut normal ca atunci când un om merge pe stradă și vede că vine o furtună, fiindcă furtuna nu vine pe furiș, se vede, să se adăpostească. Mi se pare oarecum greu de înțeles că oameni care văd că vine o furtună puternică continuă să meargă pe stradă, și atunci oamenii sigur sunt sub un risc mare să fie loviți de panouri de publicitate prost instalate, acoperișuri prost realizate sau, pur și simplu, crengi, copaci care se rup din cauza furtunii. Și aceste lucruri cred că trebuie să se spună mai des: când e furtună, vă rog să vă adăpostiți. Un mesaj extrem de simplu și ușor de înțeles.

Jurnalist: Dar ați primit vreun feedback de la autoritățile din domeniu? În afară de domnul Dragnea care vă recomanda să nu mai transmiteți mesaje prin SMS din străinătate.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Prefer să nu comentez acea afirmație. Da, am vorbit a doua zi cu Premierul. M-a sunat, mi-a spus care este starea de fapt, mi-a relatat care sunt abordările din partea Guvernului, unde s-a intervenit, cât s-a intervenit, că vor să înceapă de îndată cu un astfel de sistem, să conceapă un astfel de sistem cu specialiștii din domeniu și așa mai departe. Deci sigur, o comunicare instituțională bună, spre foarte bună. Restul interpretați dumneavoastră.

Jurnalist: Domnule Președinte, credeți că dezvăluirile fostului ofițer SRI Dragomir vor afecta credibilitatea și imaginea unor instituții precum SRI și DNA? Sau e doar o campanie împotriva acestor instituții venită din diferite părți?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mie mi se pare o campanie ciudată, nu am urmărit în detaliu fiindcă nu urmăresc astfel de cancan-uri, dar nu cred că afectează credibilitatea vreunei instituții. Ba chiar, când am rugat pe cineva să se informeze cine este acest fost angajat al SRI, mi s-a spus că omul a plecat din SRI din cauza unor probleme penale, dosare penale, și așa mai departe. Deci, nivelul de credibilitate, după părerea mea, este foarte mic.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declarației de presă:

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mă bucur să vă văd. Am trecut de primele zile la ONU, zile care au avut o foarte mare încărcătură. Și volumul de întâlniri a fost mare, dar și conținutul a fost foarte important. Am avut multe, chiar foarte multe, întâlniri. Și bilaterale, și în alte formate, cu rezultate, pot să spun, dintre cele mai bune.

Am avut ocazia în cadrul alocuțiunii mele în fața plenului ONU să anunț că România dorește să ocupe un loc nepermanent în Consiliul de Securitate ONU pentru perioada 2020-2021.

M-a bucurat că am avut discuții de substanță cu noul Secretar General, cu Președintele Adunării Generale ONU, cu Președinți, cu Prim-miniștri, și din Europa, și din alte continente. Aceste întâlniri de la ONU sunt foarte bune și este o săptămână foarte plină, fiindcă mulți șefi de stat și de guvern profită de faptul că aici vine lume din toate țările care sunt membre ONU și se pot organiza întâlniri care altfel se realizează poate un pic mai greu.

Pentru a arăta profil, cum se spune, pentru noi a fost important să organizăm și evenimente pe lângă aceste întâlniri. Evenimentul cel mai important la care am participat ieri și care a fost organizat de noi, un eveniment centrat pe educația pentru pace, cred că a fost foarte bine primit.

De asemenea, m-am bucurat că am putut să particip la un eveniment important, organizat sub genericul HeForShe, o inițiativă destinată promovării egalității de gen. La acest eveniment, am participat împreună cu Premierul Japoniei și cu Președintele Finlandei, noi trei fiind cei care am participat încă de la început, din 2015, la acest format și se vede că ne-am ținut de el. România a făcut progrese foarte frumoase în acest domeniu și mi-a făcut plăcere să prezint aceste progrese.

Sursa text și foto: Administrația Prezidențială

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>