Ultima ora
Publicat: miercuri, 10 mai 2017

Prețul – momeala perfectă pentru consumatorul de Salam de Sibiu

100 grame Salam de Sibiu feliat și ambalat în vid, poate fi cumpărat cu un preț ce variază de la 4,15 lei la 8,05 lei! Cum se justifică diferența mare de preț? Putem vorbi în acest caz de un raport calitate preț?

Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România) membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat prețul la 12 mărci de salam de Sibiu (Pikok, Bun şi Convenabil, Reinert, Salsi Sinaia, Gusturi Româneşti, Carrefour, Agricola, Auchan, Cora, Billa, Aldis şi Cris-Tim). Salamul de Sibiu comercializat sub cele 12 mărci este fabricat de către: SC Recunoștința Prodcom Impex (Cris-Tim), SC Salbac SA (Gusturi Româneşti, Pikok, Agricola), H&E Reinert SRL (Cora, Billa, Auchan, Carrefour, Bun şi convenabil, Reinert), SC Angst SRL (Salsi Sinaia – Salam de Sibiu). Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză.

Prețurile la Salamul de Sibiu feliat și ambalat în vid la 100 grame, fabricat de către procesatorii de carne din Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu
Producător Marca Gramaj (grame) Preț (lei)

SC H&E Reinert SRL

Hanul Boieresc (Penny) 100 4,15
Auchan 100 5,55
Bun și convenabil (Reinert) 100 5,99
Cora 100 6
Billa 100 6,20
Carrefour 100 6,69
Reinert 100 7,59
SC Salbac SA Gusturi românești (Mega Image) 100 8,05
Pikok (Lidl) 150 9,99
Agricola 150 11,19
SC Angst SRL Salsi Sinaia 100 7,52
SC Recunoștința Prodcom Impex Cris -Tim 100 6,69
Savanţii marketingului ne învaţă – şi dacă nu răspundem corect, nu trecem examenul – că piaţa este compusă şi din grupe mici de consumatori, orientate spre anumite cerinţe speciale; în piaţă există deci anumite „nişe”, pe care se targhetează, ăsta, voiam să zic se focusează, ptiu drace, adică se “incentivează” (asta e!) producătorii. Unii consumatori nu concep să cumpere decât anumite mărci, alţii – doar la preţuri maxime. Principiul este „io, dom’le, nu fac economii la mâncare! Io nu mă joc cu sănătatea mea, aşa căci cumpăr ce-i mai scump!”.
Pornind de la aceste fapte dovedite științific, producătorul Reinert ne oferă două soiuri de salam de Sibiu: la 5,99 lei suta de grame, şi la 7,59 lei suta. Care este diferenţa, dacă preţurile sunt diferite? Să analizăm eticheta! Ne punem mantaua cu pelerină, şapca cu nasture în creştet, aprindem pipa, scoatem o lupă uriaşă şi, deghizaţi astfel în Sherlock Holmes, citim:
Salam de Sibiu, feliat Salam de Sibiu, bun şi convenabil
Produs crud uscat, afumat cu fum natural Produs crud uscat, afumat cu fum natural
100 g de produs se obţin din 123 g carne de porc şi 37 g slănină 100 g de produs se obţin din 123 g carne de porc şi 37 g slănină
Ingrediente: carne de porc, slănină, sare, condimente, dextroză, sirop de glucoză, antioxidant (ascorbat de sodiu), conservant (nitrit de sodiu), cultură starter. Ingrediente: carne de porc, slănină, sare, condimente, zaharuri (dextroză, sirop de glucoză), antioxidant (ascorbat de sodiu), conservant (nitrit de sodiu), cultură starter.
Valoare energetică 1765 kJ … … … Mai vreţi să continuăm? Nu merită, e la fel …
Misterul este deci total! Singura explicaţie este nişa de piaţă: pentru nişa celor exigenţi, vă oferim salamul feliat, iar salamul bun şi convenabil, pentru ceilalţi. Cum spunea cineva, un pescar amator: dacă nu trage la râme, poate trage la porumb!

Comercializarea aceluiași sortiment de Salam de Sibiu care aparțin aceluiași producător, sub două mărci (Bun și convenabil, Reinert), având aceeași compoziție, aceeași declarație nutrițională, dar preț diferit, fără a se oferi vreo justificare în acest sens, este de natură a induce consumatorii în eroare, aceștia crezând că au de a face cu două produse diferite calitativ. Prin urmare, această practică poate fi considerată a fi una înșelătoare în raport cu definiția din art. 6, alin. 1, lit. d) – O practică comercială este considerată ca fiind acțiune înșelătoare dacă aceasta conține informații false sau, în orice situație, inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze, fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacă informațiile sunt, în fapt, corecte în raport cu unul sau mai multe dintre următoarele elemente: d) prețul sau modul de calcul al prețului ori existența unui avantaj specific al prețului;

„Din păcate, tot mai mulți consumatori folosesc prețul ca unic criteriu de alegere a produselor alimentare, fără a-și pune întrebări legate de structura costurilor care au dus la formarea acelui preț. În România, calitatea produselor alimentare este stabilită de către marile rețele comerciale, nicidecum de consumatori, așa cum ar fi firesc într-o economie de piață. După 27 de ani de democraţie nu au avut loc schimbări importante în privinţa respectării drepturilor consumatorilor de către operatorii economici. Cei care fac afaceri în România nu au înţeles cât de important este consumatorul pentru business-ul lor. Majoritatea afacerilor din România nu au ca element central consumatorul, ci realizarea cu orice preţ, în orice condiţii şi într-un interval de timp cât mai scurt a unor profituri uriaşe. La această stare de fapt a contribuit şi statul român, care prin instituţiile sale nu a întreprins suficiente măsuri atât în plan legislativ, cât şi din punct de vedere al supravegherii pieței, ca să protejeze drepturile și interesele consumatorilor români.”conf. univ. dr. Costel Stanciu – președinte APC.
„Salamul de Sibiu este unul din cele mai notorii produse alimentare realizate în spațiul românesc. Ca orice produs notoriu, are parte și de numeroase controverse legate de origine, rețetă, autenticitate, consum ș.a.m.d. Aceste elemente necesită lămuriri fără patimă și cu destulă detașare de vreun interes. Autenticitatea salamului de Sibiu a devenit o temă larg disputată în ultimele decenii, în contextul sporirii interesului pentru drepturile de proprietate industrială/intelectuală. Ce elemente actuale de referință avem pentru a considera autenticitatea salamului de Sibiu realizat de un producător sau altul? Evident, puține. Pentru că trebuie considerat și faptul că materiile prime au cunoscut schimbări (bunăoară, carnea de porc de la fermele actuale, chiar „tradiționale“, este departe de ceea ce era carnea de porc de acum peste o sută de ani, când porcii crescuți pentru vânzare erau fără excepție îngrășați toamna și iarna cu ghindă și jir). Or, la produsele din această categorie, limitarea geografică a recunoașterii indicației geografice protejate are în vedere faptul că doar în aria protejată își mențin specificitatea elementele microscopice antrenate în tehnologia produsului – bacterii, ciuperci, mucegaiuri; aceste componente tehnologice își pierd specificitatea la scurt timp după „mutarea“ lor în alte coordonate geografice, așa cum s-a observat în urma unor studii serioase asupra elementelor specifice folosite la realizarea brânzeturilor cu mucegai, iaurtului bulgăresc și altor produse notorii. Dar, interesele economice au avut totdeauna trecere.  Cu privire la consumul salamului de Sibiu, remarcăm o ignorare majoră a rosturilor acestui produs, respectiv faptul că este un produs conservat, salam de iarnă (motiv pentru care nu este firesc un consum cotidian al produsului, mai ales în sezonul cald) și un aliment foarte concentrat (motiv pentru care nu este sănătos consumul cotidian, uneori exclusiv, ostentativ, mai ales de către consumatorii care nu depun efort fizic major.” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.
„Ţin să atrag atenţia asupra consumului regulat de mezeluri, bazându-mă în primul rând pe avertizarea lansată în Franţa de Centrul Internaţional de Cercetări asupra cancerului (CIRC), parte a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), aceasta putând fi accesată integral la următorul link https://www.iarc.fr/en/media-centre/pr/2015/pdfs/pr240_E.pdf. La data de 26 octombrie 2015, 22 de experţi din 10 ţări au catalogat mezelurile procesate ca fiind alimente cancerigene regăsite în Grupul 1, concluziile respective bazându-se pe analiza amănunţită a unui număr de 800 de studii ştiinţifice, desfăşurate pe parcursul ultimilor 20 de ani. Experţii au concluzionat că includerea unei porţii zilnice de 50 grame de carne procesată în dieta unui om creşte probabilitatea declanșării cancerului colorectal cu 18%.  Dr. Kurt Straif a scos în evidenţă faptul că incidenţa crescută a cancerului este legată în mod direct de creşterea consumului de carne procesată, scăzând în acelaşi timp pe fondul limitării sau exluderii mezelurilor din dieta omului.” Nutriţionist Dumitru Balan,www.vindecadai.ro.
„În afecţiunile alergologice precum intoleranţa la histamină, consumul salamului şi al alimentelor procesate este chiar contraindicat, pentru că afectează în mod sever activitatea diaminoxidazei, enzima care descompune cantitatea de histamină regăsită în intestin. Cu alte cuvinte, ingestia salamului este asociată de multe ori cu apariţia urticariilor, eczemelor localizate pe toată suprafaţa corpului, crampelor abdominale, dar poate declanşa și probleme respiratorii precum tusea, strănutul sau pruritul nazal.”Medic specialist pediatru Ingrid Ada Bălan, Cabinet www.vindecadai.ro.

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>