Ultima ora
Publicat: marți, 26 septembrie 2017

PROTEJAREA PROPRIETĂȚII INTELECTUALE – MODALITATE DE CONTROL JURIDIC AL COMUNICĂRII ONLINE

Dacă orice fel de legiferare a comunicării pe internet se izbește de opoziția unor grupuri organizate sau a societății civile în numele libertății de expresie, inclusiv când este vorba de măsuri de contraterorism, o modalitate care s-a impus destul de vizibil o reprezintă protejarea proprietății intelectuale în baza tratatelor și acordurilor privind drepturile de autor[1].  Aceste acorduri combat, în primul rând, pirateria online, dar permit verificarea tuturor serverelor în scopul asigurării că prin acestea nu sunt transmise opere sau date cu drepturi de autor.

Cel mai controversat în această privință este Tratatul ACTA[2] (Anti Counterfeiting Trade Agreement), tratatul comercial anticontrafacere care obligă ISP-urile (furnizorii de servicii de internet) să stocheze și să verifice  orice informație care trece prin serverele lor[3]. La sesizare sau din oficiu, ISP-urile pot bloca accesul la internet al celor care postează astfel de materiale. Acest tratat[4] este considerat de către adversarii săi drept finalul erei informaționale prin interzicerea dreptului de a schimba liber informații și opinii.

Tratatul a fost semnat de Uniunea Europeană, precum și de România[5] care, ulterior, și-a rezervat dreptul de a reveni asupra acceptului său.

Între organizațiile ce resping în totalitate orice fel de control asupra internetului, pe care îl pun pe seama ocultei și corporațiilor mondiale, s-a făcut remarcată în ultimii ani societatea Anonymus.

Membrii acestei grupări s-au făcut cunoscuți printr-o mască specifică (guy fawkes), preluată dintr-o bandă desenată, simbol pe care l-au folosit și îl folosesc nu numai împotriva tentativelor de limitare a libertății internetului, ci în proteste de amploare împotriva autorității și, mai ales, a mondialismului.

Anonymus susține teoria conspiraționistă, conform căreia internetul a fost creat în scopul supravegherii și monitorizării întregii populații a lumii, prin așa-zisul sistem Big Brother. Noțiunea a fost folosită pentru a eticheta Directiva privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea de servicii de comunicații electronice[6], accesibile publicului sau de rețele publice de comunicații[7].

Conform acestui act normativ european[8], adoptat de toate țările membre, acestea vor trebui să stocheze datele de telecomunicații ale cetățenilor pentru un minim de 6 luni și cel mult 24 de luni.

În temeiul Directivei, organele de poliție și de securitate națională vor putea solicita, în baza unui mandat judecătoresc, accesul la detalii, precum adresa IP și timpul de utilizare a fiecărui mesaj de email, telefon și text trimise sau primite. Această Directivă s-a aflat în vigoare până la data de 8 aprilie 2014 când Curtea de Justiție a Uniunii Europene a declarat-o ilegală[9] ca răspuns la un proces intentat de organizația Digital Rights Irlanda împotriva autorităților irlandeze.

În România, Directiva din 15 martie 2006 a Parlamentului European și a Consiliului[10], a fost transpusă în legislația românească în Legea nr.298/2008[11], lege declarată neconstituțională în 2009 de către Curtea Constituțională[12] din România. Instanța a considerat că transpunerea acestei legi a încălcat drepturile constituționale referitoare la intimitate, confidențialitate, precum și libertatea de exprimare. În anul 2011, Comisia Europeană a dat în judecată România pentru nepunerea în aplicare a acestei legi, amenințând cu o amendă de 30.000 de euro pe zi.

Parlamentul României a adoptat o nouă reglementare, Legea nr.82/2012[13], care, însă, la 8 iulie 2014 a fost declarată neconstituțională[14] din nou de către Curtea Constituțională a României[15], de data aceasta având ca precedent Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 8 aprilie 2014[16] care, de altfel, elimina de drept aplicarea legii. Cu toate acestea, având în vedere ambiguitatea prevederilor, dar și faptul că este vorba de securitatea națională, au permis ca reglementările privind păstrarea datelor de telecomunicații să-și dovedească utilitatea.

În concluzie, se remarcă serioasele disfuncționalități determinate de lipsa unor reglementări în domeniul informațiilor nenumărate ce sunt distribuite prin intermediul mediului online (mare parte ca urmare a facilităților conferite de rețelele de socializare), absență ce poate genera numeroase vulnerabilități și riscul la adresa securității statale, dar și a securității globale. Nu același lucru se întâmplă când vine vorba de informațiile și opiniile diverse legate de flagelul terorismului, mai ales pe fondul recentelor atacuri din Uniunea Europeană, atacuri ce au impresionat o lume întreagă prin prisma cruzimii și a atrocității caracteristice acestora.

Apariția și ulterior dezvoltarea societății informaționale a atras după sine o reglementare a accesului la informații, respectiv un control al utilizării acestora, aspect ce nu se reflectă și la nivelul rețelelor de socializare.

Dezvoltarea diferențiată sesizată la nivelul tehnologiilor de ultimă generație în domeniul difuzării în raport cu cea a rețelelor de socializare a atras după sine, printre altele, diverse divergențe legate de reglementările aferente drepturilor omului pe plan național și internațional și actele legislative în domeniul comunicării și al libertății de expresie.

În ciuda numeroaselor contradicții sesizate de-a lungul timpului în domeniul reglementării juridice a social media, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și în țara noastră s-a reușit adoptarea legislației prin așa numita „Big Brother”, un pas înainte în demersul securizării mediului online. Acesteia i se adaugă și pachetul legislativ dedicat fenomenului terorist, modificat deseori în ultima perioadă, avându-se în vedere în paralel și o completare a acestuia cu prevederile legislative din domeniul controlului  rețelelor de socializare.

Ca urmare a creșterii vulnerabilității statale în fața atacurilor teroriste de dată recentă, atacuri care se dovedesc nu doar a fi ieșite din tiparul obișnuit, ci și mult mai agresive în comparație cu cele de acum doar câțiva ani, s-a impus o monitorizare mult mai strictă a comunicărilor diverse sesizate în mediul online, în paralel cu introducerea unor numeroase norme de reglementare în domeniu, atât la nivel național, cât și internațional.

[1] http://www.wipo.int/export/sites/www/about-ip/en/iprm/pdf/ch5.pdf.

[2] https://ustr.gov/acta.

[3] http://www.mofa.go.jp/policy/economy/i_property/pdfs/acta1105_en.pdf.

[4] http://www.mofa.go.jp/policy/economy/i_property/pdfs/acta1105_en.pdf.

[5] http://www.evz.ro/internetul-ar-putea-fi-cenzurat-romania-a-semnat-acta-963483.html.

[6] Data Retention Directive 2006/24 EC of the European Parliament and of the Council

[7] Directiva privind păstrarea datelor 2006/24CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006

[8] http://eur-lex.europa.eu/legal-content/en/TXT/?uri=CELEX%3A32006L0024.

[9] http://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2014-04/cp140054en.pdf.

[10] http://eur-lex.europa.eu/legal-content/en/TXT/?uri=CELEX%3A32006L0024.

[11]http://www.legi-internet.ro/legislatie-itc/date-cu-caracter-personal/legea-2982008-privind-pastrarea-datelor-de-trafic-informational.html.

[12] https://www.ccr.ro/files/products/Decizia_440_20141.pdf.

[13]http://www.legi-internet.ro/legislatie-itc/date-cu-caracter-personal/legea-2982008-privind-pastrarea-datelor-de-trafic-informational.html.

[14]  Decizia nr.440/8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial nr.653/04.09.2014

[15] https://www.ccr.ro/files/products/Decizie_440_2014.pdf.

[16] https://www.loc.gov/law/help/eu-data-retention-directive/eu.php.

Teodora MARIN

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>